5,527 matches
-
prezenta mai ales agricultura. Fiecare facultate are catedre cu totul separate de clădirile rectoratului și decanatului. Catedra de economie agrară numită departamentul de economie agrară, dispune de o clădire somptuoasă, cu 44 de profesori și conferențiari economiști, plus 22 de sociologi rurali. Are săli de curs proprii, o bibliotecă foarte bogată, toată aparatura necesară plus un garaj propriu pentru mașinile departamentului. Mulți profesori sunt angajați cu contract pe șapte ani. Dacă produce și se ține de muncă i se reînnoiește contractul
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
impetuozitate. La una din universitățile din New-York, un renumit fotbalist a căzut la examen. A fost o unanimă fierbere. Prestigiul universității era știrbit, în domeniul sportului. Până la urmă picioarele l-au salvat. Asist și la un concurs feminin, organizat de sociologi. Tema intitulată „Rolul femeii în agricultură”. Participă circa 20 de femei din viața rurală. Comisia a luat loc în rândul publicului. Sunt invitat și eu să notez observațiile, notele. Candidatele se urcă la catedră și de acolo, fără notițe, timp
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
o stupoare nevindecată, iată, de peste zece ani. În general, nu mi-am explicat niciodată cum se petrec excluderile și uitările în viața intelectuală, la noi sau aiurea. Dar cum s-a petrecut excluderea din viața intelectuală franceză și uitarea marelui sociolog Jules Monnerot ar fi meritat demult o cercetare amplă. Îmi dau desigur seama că asta sună a lapalisadă: dacă această cercetare amplă i s-ar fi dedicat, ce fel de excludere ar mai fi fost aceea? Fiindcă aici e vorba
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
posturi de televiziune care-și păstrează greu "neutralitatea epistemică", invitându-i pe "iconoclaști", doar pentru a-i trata de anticriști, alături, de altfel, de sindicatele din învățământ (cu cincizeci de mii de membri), un actor renumit ca Dan Puric, un sociolog protocronist, ca Ilie Bădescu, un cunoscut luptător împotriva Europei Libere, ca Artur Silvestri, și Florin Constantiniu, istoric -, utilizează, e drept, un limbaj cam insultător și amenințător, când nu fundamentalist. Acestuia din urmă, un ziar, cred că tot Ziua, îi rezumă
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
exact spus o mai slabă stimă de sine și o mai mare voluptate a autoblamului. (Într-o culegere de eseuri care va apărea în curând la Curtea Veche, în coordonarea antropologului Monica Heintz, intitulat Stat slab, cetățenie încertă, mai mulți sociologi, politologi, antropologi studiază "stima de sine" a cetățeanului în relație cu prestigiul și recunoașterea în lume a statului căruia acest cetățean îi aparține). Toată această lungă, totuși, cum nu se poate mai sumară și grăbită introducere mi-a fost necesară
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
ca și cea rusească, bulgărească, etc., deși e bine de observat totuși, că în interbelic lucrurile nu au stat tocmai așa. Supusă unui consemn al tăcerii de către propaganda comunistă, iar în realitate vârâtă în închisori, intelighenția românească din interbelic, (etnologi, sociologi, psihologi, și mare parte din tineretul studios naționalist înainte de marea derivă), era extrem de preocupată și de legată de "mizeria cadrului autohton". A se vedea activitatea de psiholog de întreprindere a unui savant eminent ca Nicolae Mărgineanu, în cartea de care
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
incidentul au avut grijă să adauge că era „adeptă a curentului emo“. În toată povestea, detaliul cu pricina s-a transformat într-un „pentru că“ mai rapid decât ar fi făcut un silogism însuși Aristotel. Au fost chemați la datorie psihologi, sociologi, părinți, profesori, consilieri și vedete pentru a-și da cu părerea despre influențele nocive ale cultului. Articole din ziare ne informează despre apucăturile ciudate ale acestei aproape-că-nu-i-s-a-spus „secte“: „au blogguri pline de fotografii și coduri“, ne povestește „Evenimentul Zilei“. Feriți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
mult de relația stat-biserică din Germania. Toate aceste aspecte ale relației stat-biserică arată cum Biserica, contrar unor opinii secularizante care ar dori s-o marginalizeze, joacă un rol important în modul cum este modelată democrația românească. Până și un faimos sociolog al religiei american precum Peter Berger, care fusese unul din partizanii teoriei secularizării pentru o bună parte din cariera lui universitară, a ajuns să declare în 1997 că " Ceea ce eu și majoritatea sociologilor religiei am scris în anii '60 despre
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
modelată democrația românească. Până și un faimos sociolog al religiei american precum Peter Berger, care fusese unul din partizanii teoriei secularizării pentru o bună parte din cariera lui universitară, a ajuns să declare în 1997 că " Ceea ce eu și majoritatea sociologilor religiei am scris în anii '60 despre secularizare a fost o greșeală. Argumentul nostru subiacent era că secularizarea și modernizarea merg mână în mână. Odată cu modernizarea vine secularizarea. Nu era o teorie idioată. Exista ceva evidență pentru ea. Dar acum
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
emana o oarecare autenticitate. Nesiguranța tranziției era încă palpabilă în 1995 și modul său de a face politică era crud, într-un sens pe care literatura academică nu putea să-l capteze. Deși nu sunt un admirator convins al teoriilor sociologului Emile Durkheim, m-am simțit atras de conceptul său de anomie pentru a putea explica efectele regimului lui Nicolae Ceaușescu: o societate ale cărei norme sociale fuseseră erodate într-atât de mult încât alienarea și izolarea deveniseră regulile vieții sociale
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Nobel comandoului canadian de tristă amintire. Recunoașterea integrală a operei paulesciene avea să se realizeze însă după 18, când scrierile sale vor fi publicate ap roape integral, iar Paulescu va fi prezentat în calitatea sa de om de știință, filosof, sociolog, pedagog și creator de școală. Această recuperare se datorează eforturilor depuse de Constantin Angelescu, Răzvan Codrescu, Societatea de studii ortodoxe Spoudon (Thessalonic- Grecia), Constantin Ionescu Târgoviște, Radu Iftimovici, Gheorghe Buzatu și altor câtorva temerari. Din păcate aceste restituiri, cu excepția celor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în fapt comportamentul este rezultanta modulărilor instinctelor prin procesul de învățare, adică modificarea comportamentului instinctiv prin experiență. Au existat și există și astăzi diverse modalități de a vedea și înțelege comportamentul uman, după cum este vorba de biologi, psihologi, filosofi, psihiatri, sociologi etc., fiecare susținându-și argumentația conform propriei viziuni. Până la începutul secolului al XX-lea, și ca un reviriment din anii 0 ai ultimului secol, se considera că forța care inițiază, organizează și direcționează activitatea individului este sufletul. Printre aceștia se
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
din urmă, ajunge să constituie o problemă socială sub toate aspectele: de la inadaptare, delicte, la consum de resurse prin morbiditatea pe care o dezvoltă în timp. Sigur, față de gravitatea problemei pe care Paulescu o subliniază de pe poziția medicului, cercetătorului și sociologului, care ajunsese să îngrijoreze societatea timpului său, astăzi aceste aspecte nu numai că se regăsesc la o scară mult mai mare, dar s-au diversificat, cuprinzând segmente sociale din ce în ce mai largi. Așa, de exemplu, consumul de alcool, tutun și droguri în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de război erau îngrozitoare, încât pe drept cuvânt, concluzia lui Paulescu potrivit căreia civilizațiile antice erau dominate de vicii sunt confirmate istoric. Modalități de abordare istorică a viciilor Problema viciilor a fost abordată de-a lungul timpului de filosofi, psihologi, sociologi, fiecare încercând o explicație. De pildă Ribot (107) confundă patima cu pasiunea pentru ceva anume și consideră orice exagerare ca fiind un viciu. El merge până acolo încât nu face distincția între nebunie și patimă. În afara clasificării în cele două
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
În domeniul social, plecând de la ceea ce este esențial în trăirea umană, publică o serie de lucrări în care abordează problemele esențiale ale formării și evoluției individului, integrarea lui în societate, criticând, în același timp, erorile doctrinare și filosofice ale politicienilor, sociologilor și filosofilor care nu aveau noțiunile elementare despre ființa umană, dar elaborau concepte și teorii cu pretenții axiomatice. Gândirea lui socială și politică avea să fie publicată într-un volum ,, Viață și Societate” editat în 146 și apoi rearanjat pe
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Mă prind că mam urcat în autocarul greșit numai când îl văd pe Amos Gitai câteva scaune mai în față și-mi dau seama că am nimerit cu panneliștii. Stau două ore la discuții după care plec. E plicticos, un sociolog olandez a încolțit o „stilistă de modă“, Katja Fuhrmann, care a lucrat la MTV, lansând trenduri și alcătuind hainele prezentatorilor. Ce știe ea să spună în ce fel stilul MTV face societatea mai liberă? Dar cui îi pasă? Gela Babluani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
Chiar și în perioada celor patru decenii de comunism, în Cehoslovacia exista un puternic strat social intermediar, cu un nivel material și cultural de viață tipic clasei mijlocii. Deși, din motive ideologice ușor de înțeles, statistica oficială ocolea acest fenomen, sociologi occidentali au descoperit în anii ’70 și ’80 că familiile cu un venit și stil de viață tipice clasei mijlocii (casă în proprietate, automobil, cheltuieli culturale semnificative, vacanțe în străinătate) reprezentau în Cehoslovacia circa 30% din populația activă, în Ungaria
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
și erau gata să meargă cu ea la vot. Este situația ideală în care toți alegătorii s-au hotărât cu cine votează și merg la urne. În realitate, în momentul schimbării Duvăz/Geoană, 45% din alegătorii de pe liste erau nehotărâți. Sociologii consideră că o parte din aceștia (15-18%) sunt pesediști care nu se regăseau în dl Duvăz. În momentul în care ei se decid să meargă la vot, se schimbă baza de raportare, ceea ce înseamnă pentru Băsescu o scădere de câteva
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Rusu“, pedistul Sorin Frunzăverde a afirmat că fuziunea PNL-PD nu mai este de actualitate, dar că cele două partide vor candida împreună și-n 2008. Imediat au apărut titluri despre „Alianța Zombi“, care „a decedat, dar ceva mai mișcă“, iar sociologul Sebastian Lăzăroiu, coborât în arenă foarte jos, ne-a vorbit despre „mortul din geam, care mai așteaptă pensia câteva luni“. Ce ar urma să se întâmple în câteva luni? Vicepreședintele Comisiei Europene și comisar pentru justiție, Franco Frattini, descins la
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
și face să fiarbă romanescul. În plus, Cartea cu bunici dă de mâncat o pâine bună multor cercetași în ale științei: cel mai copios s-ar nutri cine-i doctor în antropologia memoriei; dar și un istoric; dar și un sociolog; dar și un psiholog. Și asta s-ar întâmpla fiindcă amintirile despre bunici sunt o hârtie de turnesol extraordinară pentru ce s-a întâmplat cu fiecare din noi separat și cu toți laolaltă. Cum a fost și cartea despre tați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
cu un profund simț al umanității și o largă cunoaștere a sistemelor anterioare în cărțile lui Cocea, tânăr și înflăcărat, I. Drăghicescu, care a consacrat pagini foarte bune rolului individului în determinismul social și psihologiei poporului român; I. Duscian, eminent sociolog care trăiește la Moscova, dar își propagă gândirea în țară; C. Dobrogeanu-Gherea este conducătorul intelectual al Partidului Socialist. D. Gusti, matematicianul Spiru Haret, Emil Isac, filosoful C. Rădulescu-Motru, născut în 1868 (Studiu asupra problemei cauzalității la Kant, Cultura română și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
fug de cărțile de școală ca necuratul de tămâie. Poate că asta le-a inspirat anumite așteptări în ceea ce mă privește și au adoptat o atitudine specială, stimulatoare. O atitudine care să fi funcționat ca o „profeție creatoare“, cum spun sociologii. Asta ar fi o consecință pe termen lung, dar care poate că nu există decât în imaginația mea. Dacă v-ați îndrăgostit de literatură în copilărie, trebuie să vă fi rămas în minte lucrurile citite pe atunci. Ce împrumutați cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
colaborare) și „Consiliul local: disfuncții, propuneri, dezbateri“, în Ghidul consilierului local, Editura Institutul European, 2000 (colaborare). Încercați un rezumat, acum, după alte două mandate? Am făcut parte dintr-o echipă de cercetare pe o temă legată de administrația locală. Ca sociolog, ți se întâmplă des asemenea lucruri. Am realizat interviuri, am aplicat chestionare, am prelucrat date. Textele cu pricina sunt parte a raportului de anchetă. N-aș mai putea da procente, dar îmi amintesc că în materie de transparență a activității
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
Mitt Romney, un candidat republican de 60 de ani, și-a arătat fără nici o reținere latura sa sensibilă chiar în aceeași săptămână și tot în New Hampshire, izbucnind în lacrimi de două ori. În legătură cu acesta din urmă, comentatorii, psihologii și sociologii nu au putut decât să observe că nu mai suntem în anul 1972, când cariera politică a unui candidat la președinție s-a încheiat brusc după ce acesta a izbucnit în lacrimi. Ba chiar, spun analiștii, la un bărbat dă bine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
Der Spiegel“. La Deutsche Welle, în dialog cu distinsa doamnă Rodica Binder, limba română mi s-a părut mai frumoasă ca oricând. Apoi mi s-a părut absolut formidabil că nici unul dintre intervievatori n-a făcut caz de meseria mea de sociolog, de influența acesteia asupra a ceea ce scriu, ci s-au referit pur și simplu la cărți, la text, la poveste, fără prejudecăți... sociologiste. Un alt punct de interes pentru jurnaliști a fost Clubul 8 și al său „manifest monguz“, despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]