12,660 matches
-
actorilor În viața de zi cu zi, ca atractivitatea feței feminine, fața și expresiile faciale, vestimentația sau comunicarea nonverbală În conduita simulată, dar și studii și abordări teoretice de interes mai larg, public: mcdonaldizarea comunicării nonverbale, comunicarea nonverbală În perspectiva sociologiei dramaturgice sau ochii și privirea În afișele publicitare. Momentul de apariție a lucrării Comunicarea nonverbală În spațiul public nu a fost ales deloc Întâmplător. Tratând comunicarea nonverbală În spațiul public Într-un moment În care românii Își alegeau reprezentanții pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și pentru a recepționa mesajele schimbate În timpul comunicării. Așadar, comunicarea nonverbală este nelipsită În contactele directe din viața de fiecare zi a actorilor sociali. Importanța sa este relevată În cel de-al doilea capitol al cărții, „Comunicarea nonverbală În perspectiva sociologiei dramaturgice”, unde Gabriel Jderu prezintă o abordare dramaturgică a comportamentului nonverbal, din perpectiva sociologului american Erving Goffman, părintele dramaturgiei sociale. Ca un adevărat manager al impresiei, actorul social trebuie ca, În relațiile sale cu ceilalți, să acorde un rol important
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Început, diferența Între două produse care, de altfel, pot avea calități asemănătoare, dacă nu chiar identice. „Comunicarea nonverbală În spațiul public” reprezintă o lucrare care inaugurează, sperăm noi, o nouă tradiție de cercetare atât În psihosociologia românească, cât și În sociologie și psihologie. Prin diversitatea temelor prezentate, lucrarea deschide porțile unui domeniu de cercetare și nu Încearcă să-l limiteze sau să-i traseze granițe precise. Alexandru Zloteanu Mihai Milca Holocaust. Radiografia unui genocid, București, Editura Ager, 2004 (176 p.) Cartea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
el” (obiectul standardizat al cunoașterii, redus de cele mai multe ori la o unitate statistică) la raportul „eu”/„tu”. În cea de-a doua abordare, obiectul cunoașterii sociale este un agent uman personalizat, cu spiritualitate, trăiri, experiențe. Dezideratul este vechi, vine În sociologie pe line weberiană. Problema este cum poate fi realizat În practica de cercetare. Soluția standard este cea de interacțiune de durată, de locuire În comunitatea supusă observării. În condițiile În care acest lucru nu este posibil, din constrângeri materiale, soluția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
presă. Liviu Chelcea și Puiu Lățea interoghează modul de consum, statornicit În comunism, radiografiind (printr-un studiu de caz) modul de structurare a „culturii” penuriei prin practici speciale de aprovizionare și supraviețuire (micul trafic de frontieră, turismul economic). O interesantă sociologie a cozii ne este prezentată de Dan Lungu, cu efectul ei „pervers”, necunoscut de promotori, de delegitimizare și erodare a puterii. Aceeași temă, de interpretare a semnificațiilor cozii, dar Într-o cheie narativ-autoironică, va fi continuată de tânărul filolog Paul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fapte ce conțin și implică rolul unor valori În dinamica om-societate. Nemulțumit de rezultatele fotografierii simple a comunității, sociologul Își propune un drum spre modelare a subiecților cercetați sau o prognoză a evoluției modelului descoperit În cadrul investigațiilor efectuate. Nu numai sociologia generală și sociologia culturii pot să-și pună Întrebări sau să propună probleme de studiu În cercetarea culturii și a modelelor culturale, ci și alte ramuri ale sociologiei: sociologia familiei, sociologia educației etc. De aici putem extinde ipoteza potrivit căreia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și implică rolul unor valori În dinamica om-societate. Nemulțumit de rezultatele fotografierii simple a comunității, sociologul Își propune un drum spre modelare a subiecților cercetați sau o prognoză a evoluției modelului descoperit În cadrul investigațiilor efectuate. Nu numai sociologia generală și sociologia culturii pot să-și pună Întrebări sau să propună probleme de studiu În cercetarea culturii și a modelelor culturale, ci și alte ramuri ale sociologiei: sociologia familiei, sociologia educației etc. De aici putem extinde ipoteza potrivit căreia modelul cultural ne
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sau o prognoză a evoluției modelului descoperit În cadrul investigațiilor efectuate. Nu numai sociologia generală și sociologia culturii pot să-și pună Întrebări sau să propună probleme de studiu În cercetarea culturii și a modelelor culturale, ci și alte ramuri ale sociologiei: sociologia familiei, sociologia educației etc. De aici putem extinde ipoteza potrivit căreia modelul cultural ne propune conotații, interpretări asupra configurației generale a modelelor de comportament. Exteriorizarea comportamentului este rezultatul acțiunii conștiente și În mod dominant voluntare a unor funcții ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o prognoză a evoluției modelului descoperit În cadrul investigațiilor efectuate. Nu numai sociologia generală și sociologia culturii pot să-și pună Întrebări sau să propună probleme de studiu În cercetarea culturii și a modelelor culturale, ci și alte ramuri ale sociologiei: sociologia familiei, sociologia educației etc. De aici putem extinde ipoteza potrivit căreia modelul cultural ne propune conotații, interpretări asupra configurației generale a modelelor de comportament. Exteriorizarea comportamentului este rezultatul acțiunii conștiente și În mod dominant voluntare a unor funcții ale culturii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a evoluției modelului descoperit În cadrul investigațiilor efectuate. Nu numai sociologia generală și sociologia culturii pot să-și pună Întrebări sau să propună probleme de studiu În cercetarea culturii și a modelelor culturale, ci și alte ramuri ale sociologiei: sociologia familiei, sociologia educației etc. De aici putem extinde ipoteza potrivit căreia modelul cultural ne propune conotații, interpretări asupra configurației generale a modelelor de comportament. Exteriorizarea comportamentului este rezultatul acțiunii conștiente și În mod dominant voluntare a unor funcții ale culturii ca produse
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
evocă Înfierarea antropologiei ca ,,știință burgheză” sau ,,imperialistă” În epoca de supremație ideologică a materialismului istoric (Josef Kandert și P. Skalník, Cehia, Lia Melikishvili, Georgia; vezi și Grażina Kubica, Cehia), situație similară cu statutul de ,,pseudoștiință burgheză și reacționară” a sociologiei În România Între 1948 și 1965 (cf. Gheorghiță Geană). În postcomunism, În schimb, antropologia este proclamată (ca În Ungaria, cf. László Kürti) a fi o ,,știință democratică”, venită din afara lumii academice centralși est-europene, sau chiar exaltată (ca În Slovenia, cf.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
segment social cosmetizat. Dimpotrivă. Și nu mulți sunt cercetătorii care, o dată ieșiți din subsolurile societății cu rapoartele redactate, se mai Îndură ca, stând la masa de scris, să reintre În lumea aceea sumbră, să-i aplice grilele de lectură specifice sociologiei, pentru ca, În final, din toată această osteneală, să vadă lumina tiparului o carte. Pentru că, deși strâns legată de cercetările de teren care i-au oferit materialul, Cunoaștere incomodă este, de la titlu până la modul În care a fost scrisă, ireductibilă la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nu este centrat direct pe fenomenul În sine al marginalității sociale, ci, cum spune și subtitlul volumului, pe intervențiile sociale și pe efectele acestora În comunitățile defavorizate. Întregul demers l-am citit ca mai degrabă calitativ și subiectivist (În sensul sociologiei zise subiectiviste). Accentul este pus pe relațiile interpersonale dintre actorii intervențiilor și subiecții acestora. Interacțiunea nu mai este una oarbă, sistemică, Între un cadru formal, instituțional și ,,excluși”, ci Între două lumi care nu găsesc nici un meridian pentru a-și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
exemplelor din activitatea de zi cu zi oferite de autor ilustrează ușurința cu care procesul de influențare intervine În viața noastră. Lucrarea Își atestă valoarea atât prin claritatea exemplelor practice, cât și prin prezentarea cercetărilor clasice și recente În domeniul sociologiei și psihologiei sociale. În primul capitol autorul identifică nevoia oamenilor de a avea comportamente preprogramate, așa-numitele „scurtături”, ce sunt necesare din cauza complexității mediului Înconjurător mereu aflat În schimbare. Din experiența proprie, oamenii au putut constata faptul că automatismele funcționează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Luând aceste amenințări În serios, ne supunem logicii „temerii” și „precauției”. Gilles Ferréol, Universitatea din Poitiers Traducere română, Loredana Ivan Gilles Ferréol Dicționar de Științe Sociale, Paris, Armand Colin, 2000 (96 p.) Profesor-cercetător bine cunoscut publicului românesc, directorul Laboratorului de Sociologia Cunoașterii din cadrul Universității din Poitiers, Gilles Ferréol invită cititorul, În mai puțin de o sută de pagini, să descopere universul științelor sociale. Operă de reflecție și sinteză pedagogică, bogată În argumentări și precisă În modalitatea de redactare, menționează aproape patru sute
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de reflecție și sinteză pedagogică, bogată În argumentări și precisă În modalitatea de redactare, menționează aproape patru sute de autori de referință, aducând În prim-plan cunoștințe și repere riguroase care sunt indispensabile pătrunderii În acest univers multidisciplinar și util al sociologiei, antropologiei, economiei și psihologiei sociale. Pătrunderea În fiecare dintre aceste domenii ale cunoașterii, analizând spațiul de relații dintre ele, În sprijinul noțiunilor de stratificare și ierarhizare, se constituie ca un real progres. Diferențele existente, originile, de altfel, foarte diverse conduc
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe marginea lucrării lui Mattei Dogan, Configurații ale elitei la vârful puterii 1 156-166 Andrysek, Oldrich Grecu, Mihai Dreptul la educație În Regiunea transnistreană a Republicii Moldova și atitudinea comunității internaționale 2 89-105 Bădescu, Ilie Dezvoltare și subdezvoltare. Contribuții la critica sociologiei tranziției 3 108-127 Băjenaru, Cristina Rolul administrației publice locale În furnizarea bunăstării sociale 2 141-153 Bălaș, Dana Diferențe interregionale pe dimensiunea parohialism/naționalism la studenții români 4 225-242 Bulzan, Carmen Schimbarea socială În colectivitățile rurale și efectele ei asupra mentalităților
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Băjenaru, Cristina Rolul administrației publice locale În furnizarea bunăstării sociale 2 141-153 Bălaș, Dana Diferențe interregionale pe dimensiunea parohialism/naționalism la studenții români 4 225-242 Bulzan, Carmen Schimbarea socială În colectivitățile rurale și efectele ei asupra mentalităților (o analiză de sociologie regională) 4 154-167 Chelcea, Septimiu (interviu) Ioan Mărginean la Împlinirea vârstei de 60 de ani 2 174-190 Chelcea, Septimiu, Jderu, Gabriel Preluarea datelor din sondajele de opinie publică În mass-media din România În anul electoral 2004: incorectitudine, subiectivitate și ambiguitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de vârstă și considerații metodologice 4 80-98 Iordache, Marcel Consumatorul și reclama. Teorii și modele comportamentale 4 118-131 Kivu, Mircea Sondajele de opinie publică În România, azi 3 7-21 Larionescu, Maria Controverse teoretice asupra dezvoltării sociale: puncte de vedere În sociologia românească 3 129-144 Lăzăroiu, Sebastian Sondajele de opinie publică În România, azi 3 7-25 Mărginean, Ioan, Precupețu, Iuliana, Precupețu, Marius Surse ale suportului politic pentru democrația din țările postcomuniste 1 41-59 Mărginean, Ioan Sondajele de opinie publică În România, azi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din țările postcomuniste 1 41-59 Mărginean, Ioan Sondajele de opinie publică În România, azi 3 8-15 Măgureanu, Virgil Miza unității europene 4 132-139 Milca, Mihai Evoluții politice și geostrategice În regiunea Mării Negre Înainte, și după căderea comunismului. Elemente pentru o sociologie a relațiilor internaționale 1 21-40 Neculau, Adrian Nașterea și dezvoltarea psihologiei sociale În România 4 5-32 Nițulescu, Dana Cornelia Vecinătățile de locuire urbană 1 60-78 Păunescu, Mihai Dezvoltări teoretice interdisciplinare În managementul organizațional 1 141-155 Petrovici, Norbert Modernizare prin loisir
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Dumitru Ideologii difuze În domeniul identitar-etnic 2 58-70 Sandu, Dumitru Sondajele de opinie publică În România, azi 3 9-16 Sandu, Dumitru Cultură și experiență de migrație În satele României 3 179-201 Stahl H. Paul, Stahl H.Henri Probleme actuale ale sociologiei Românești 1 5-15 Stoica, Aurelian Valoarea de adevăr a zvonurilor. Zvonurile din România la sfârșitul celui de-al doilea război mondial 4 109-117 Strâmbeanu, Marius Modele de participare civică a tinerilor din România 4 209-224 Șerban, Stelu Catolici și ortodocși
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
asociații de locatari din București 1 79-100 Tucicov-Bogdan, Ana Pentru o psihologie socială a educației 4 69-79 Urse, Laura Un punct de vedere asupra structurii de clasă actuale din România 4 140-153 Într-o recentă Întâlnire informală de la Catedra de sociologie, ispitit de auditoriu să-și identifice filiațiile și plasamentul În sociologia românească postbelică, unul dintre personajele invocate aici și-a mărturisit o carență de comunicare și relaționare cu un sociolog precum Traian Herseni, În ciuda contactelor dese și prelungite pe care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
psihologie socială a educației 4 69-79 Urse, Laura Un punct de vedere asupra structurii de clasă actuale din România 4 140-153 Într-o recentă Întâlnire informală de la Catedra de sociologie, ispitit de auditoriu să-și identifice filiațiile și plasamentul În sociologia românească postbelică, unul dintre personajele invocate aici și-a mărturisit o carență de comunicare și relaționare cu un sociolog precum Traian Herseni, În ciuda contactelor dese și prelungite pe care le-au avut. Am fost contrariat. Scriam În altă parte despre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aderență la marxism, prea puțin proba În scrisul lui o adeziune reală de asemenea proporții. Abuzul declarativ rata orice concretizare consistentă În spiritul textelor de după 1944 ale marelui sociolog. Lucrurile stau așa În toate lucrările sale semnificative, culminând cu masiva Sociologie din 1982. Contrarierea de care pomeneam mai devreme tocmai aici Își are sursa: căci descoperisem un același spirit - aproape o asemenea strategie, cu sensul indicat În acest text - atât În tratatul lui Herseni, cât și În, de pildă, una dintre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Sau poate că adevărul e, ca de atâtea ori, undeva, pe la mijlocă Oricum ar fi, personajul este - din acest punct de vedere, cel puțin - mult mai aproape de Traian Herseni decât a vrut să recunoască În aceea discuție de la Catedra de sociologie. Și asta spune, iarăși, ceva semnificativ despre un tronson al sociologiei românești postbelice, despre necercetata ei disponibilitate În a exersa - oximoronic - nuanțele unei neadeziuni funciare. LIPSA NOTA!!!! Bibliografia problemelor evocate În studiul de față este deosebit de bogată, nu o pot
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]