10,213 matches
-
moment se confruntă cu următoarele probleme: diferențele conceptuale între algoritmii dezvoltați pentru detecția defectelor de material și cei utilizați pentru verificarea calității tratamentelor de vopsire, dependența severă dintre rata de depistare a defectelor și stabilitatea parametrilor sistemelor de iluminare (intensitate, spectru de radiație), existența zgomotului de frecvență înaltă produs de motorul de acționare, apariția unor semnalizări false datorate impurităților pe suprafața lentilei camerei video. Algoritmii utilizați în mod curent pentru detecția defectelor de material sunt caracteristici sistemelor de rezoluție ridicată care
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
acesta. Concluzie: lumina nocturnă este lumină solară și care ne este trimisă sau difuzată de acest roi de pulberi cosmice difuzate. Pe teritoriul țării se vede toamna la est, înainte de răsăritul astrului zilei și primăvara la vest după apusul acestuia. Spectrul luminii zodiacale este o copie perfectă a spectrului solar și această explicație pare a fi cea mai verosimilă și prin urmare, lumina nopții provine, în mare parte, cam 60% tot de la Soare. 2.3 Bolta cerească - întâia călăuză Din cele
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
care ne este trimisă sau difuzată de acest roi de pulberi cosmice difuzate. Pe teritoriul țării se vede toamna la est, înainte de răsăritul astrului zilei și primăvara la vest după apusul acestuia. Spectrul luminii zodiacale este o copie perfectă a spectrului solar și această explicație pare a fi cea mai verosimilă și prin urmare, lumina nopții provine, în mare parte, cam 60% tot de la Soare. 2.3 Bolta cerească - întâia călăuză Din cele mai vechi timpuri, cunoașterea astronomică a fost demnă
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
emise de Univers de la începuturile sale a condus la gloria radioastronomiei. Teoreticienii aveau acum un argument în favoarea Big Bang-ului. În 1970. S-a descoperit bogăția uluitoare a mediului interstelar. Asemenea atomilor simpli, moleculele emit și absorb energie în valuri. Spectrul radiațiilor pe care le emit sau absorb se caracterizează prin succesiuni de linii și benzi ce permit identificarea moleculei. Știați că : undele radio au dezvăluit mai mult de o sută de molecule interstelare, ca monoxidul de carbon (CO), acidul cianhidric
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Astronomii care au elaborat multe teorii, printre care și teoria Big Bang (considerată cea mai simplă teorie), au pornit de la analiza luminii emise de galaxii. Din acest motiv, lumina galaxiilor va ajunge la noi cu o tentă roșiatică, deoarece razele spectrului sunt decalate spre roșu, decalaj cu atât mai accentuat, cu cât ele se află la o distanță mai mare. Interpretarea fenomenului este că toate galaxiile se îndepărtează unele de altele, Universul fiind în plină expansiune, dilatându-se continuu. Pașii făcuți
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
razele solare sunt reflectate de oglinda apei și pe măsură ce coborâm în adâncurile mărilor, intensitatea luminii scade ca urmare a absorbirii razelor de apă de către unele corpuri străine ce se găsesc în ea și chiar de stratul gros al apei. Din spectrul solar, cel mai repede scad în intensitate radiațiile roșii, apoi cele portocalii, galbene, verzi și la urmă cele indigo. La adâncimea de 34m, practic nu mai sunt raze roșii de lumină, în timp ce razele albastre și violet pot ajunge la adâncimi
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Terra. Mai târziu, s-a înțeles că la această erodare participă nu numai temperatura, ci și factori chimici extrem de corozivi. * Compoziția atmosferei și condițiile termice infernale Învelișul atmosferic are proprietățile unui geam de seră, adică impenetrabil pentru radiația solară din spectrul vizibil, însă radiația infraroșie a solului încălzit nu poate scăpa în exterior, conducând la temperaturi de 480°C datorate “efectului de seră”. Carl Sagan a fost primul care a elaborat o teorie a efectului de seră similară pentru atmosfera venusiană
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
atunci când norii sunt prea aproape de sol, în diminețile răcoroase. Mihai Eminescu “Crăiasa din povești” Mihail Sadoveanu “Înșelări” Pământul primește lumina de la Soare, compusă din culorile: ROGVAIV. Vaporii de apă din care sunt compuși norii, reflecta în mod egal tot acest spectru al luminii solare, care astfel combinate, dau culoarea alb. Curcubeul - se formează când există stropi de apă în aer și astrul zilei este la orizont; el reprezintă fenomenul de dispersie (descompunere) a luminii solare de către picăturile de ploaie, în culorile
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
al luminii solare, care astfel combinate, dau culoarea alb. Curcubeul - se formează când există stropi de apă în aer și astrul zilei este la orizont; el reprezintă fenomenul de dispersie (descompunere) a luminii solare de către picăturile de ploaie, în culorile spectrul. Cum suflă vântul? Razele Soarelui încălzesc suprafața Pământului și o dată cu ea și atmosfera. Unele regiuni primesc direct razele Soarelui tot timpul anului și din cauza asta sunt regiuni foarte calde, altele, primesc indirect razele Soarelui și sunt locuri mai reci. Aerul
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
de metri deasupra solului. De fapt, în apropierea solului căldura provoacă o agitație dezordonată a aerului care bruiază imaginile. Un sistem de oglinzi permite urmărirea Soarelui pe cer și transmiterea în permanență a luminii acestuia spre un telescop . * Lumina albă spectru Lumina albă este compusă din șapte culori, ROGVAIV, ce formează spectrul luminii. O anumită culoare poate fi separată din spectru cu ajutorul unui filtru. Culorile primare sunt roșu, verde și albastru. Din două culori primare obținem o culoare secundară și prin
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
o agitație dezordonată a aerului care bruiază imaginile. Un sistem de oglinzi permite urmărirea Soarelui pe cer și transmiterea în permanență a luminii acestuia spre un telescop . * Lumina albă spectru Lumina albă este compusă din șapte culori, ROGVAIV, ce formează spectrul luminii. O anumită culoare poate fi separată din spectru cu ajutorul unui filtru. Culorile primare sunt roșu, verde și albastru. Din două culori primare obținem o culoare secundară și prin amestecul culorilor spectrului, în proporții potrivite obținem culoarea albă. * De ce este
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
sistem de oglinzi permite urmărirea Soarelui pe cer și transmiterea în permanență a luminii acestuia spre un telescop . * Lumina albă spectru Lumina albă este compusă din șapte culori, ROGVAIV, ce formează spectrul luminii. O anumită culoare poate fi separată din spectru cu ajutorul unui filtru. Culorile primare sunt roșu, verde și albastru. Din două culori primare obținem o culoare secundară și prin amestecul culorilor spectrului, în proporții potrivite obținem culoarea albă. * De ce este colorat cerul ? Lumina este împrăștiată de atmosfera terestră, unele
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
este compusă din șapte culori, ROGVAIV, ce formează spectrul luminii. O anumită culoare poate fi separată din spectru cu ajutorul unui filtru. Culorile primare sunt roșu, verde și albastru. Din două culori primare obținem o culoare secundară și prin amestecul culorilor spectrului, în proporții potrivite obținem culoarea albă. * De ce este colorat cerul ? Lumina este împrăștiată de atmosfera terestră, unele culori mai mult altele mai puțin. Cel mai mult este dispersat albastrul, de aceea în timpul zilei cerul are culoarea albastră. La apus, lumina
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
desfășoară conform unor legi care le asigură integrarea în sisteme din ce în ce mai complexe. O serie de studii și date experimentale din domeniul fizicii și chimiei începând din secolul al XIX-lea, cum sunt studiul electrolizei, descărcările în gaze rarefiate, descoperirea radioactivității, spectrele atomice (optice și de raze X), efectul fotoelectric, experiența lui Rutherford în secolul XX, au arătat că atomii reprezintă sisteme complexe. Ca urmare, concepția indivizibilității atomului, a trebuit să fie abandonată. S-a ajuns la concluzia că atomul nu este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
nucleu greu, pozitiv, în jurul căruia se rotesc electronii întocmai cum planetele se rotesc în jurul Soarelui. Dimensiunile nucleului sunt foarte mici în comparație cu cele ale atomului. Acest model nu a putut explica o serie de proprietăți cum ar fi stabilitatea atomului sau spectrele de linii emise de atomi. Niels Bohr (Premiul Nobel, 1922) a propus primul model precuantic al atomului care a oferit o explicație a proprietăților atomilor simpli cum sunt atomul de hidrogen precum și a spectrelor atomice. Pentru a elimina neajunsurile modelului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cum ar fi stabilitatea atomului sau spectrele de linii emise de atomi. Niels Bohr (Premiul Nobel, 1922) a propus primul model precuantic al atomului care a oferit o explicație a proprietăților atomilor simpli cum sunt atomul de hidrogen precum și a spectrelor atomice. Pentru a elimina neajunsurile modelului planetar, el aplică în locul legilor clasice ale electromagnetismului, teoria cuantelor lui Planck. I.1.3. Modelul atomic al lui Bohr Modelul atomic realizat de Niels Bohr în anul 1913 se bazează pe observații asupra
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
atomice. Pentru a elimina neajunsurile modelului planetar, el aplică în locul legilor clasice ale electromagnetismului, teoria cuantelor lui Planck. I.1.3. Modelul atomic al lui Bohr Modelul atomic realizat de Niels Bohr în anul 1913 se bazează pe observații asupra spectrelor emise de atomi. Bazându-se pe rezultatele spectroscopiei, Bohr a propus un model atomic simplu, după care atomul este constituit dintr-un nucleu în jurul căruia se rotesc electronii pe diferite orbite. Mișcarea electronului pe orbită este descrisă de legile mecanicii
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
electron dintr-o stare energetică în alta, tranziția avînd loc numai dacă sunt îndeplinite anumite condiții (reguli de selecție). O linie spectrală este emisă la trecerea unui atom pe un nivel energetic superior pe un nivel cu energie mai mică. Spectrele de linii sunt emise de atomi în stare liberă, în anumite condiții (descărcări în gaze, flacără). Liniile spectrale emise de o specie atomică se grupează, după anumite regularități, în serii spectrale (toate tranzitiile care se fac de pe orice nivel superior
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
au fost observate exerimental și valorile lungimilor de undă componente arată că seria Lyman este situată în regiunea ultravioletului îndepărtat, seria Balmer este în vizibil și parțial în ultravioletul apropiat, iar seriile Pachen, Brackett și Pfund în infraroșu. Natura acestor spectre demonstrează existența stărilor de energie cuantificată în atom și posibilitatea schimbului cu exteriorul a unor cuante de energie, la tranzițiile atomilor dintr-o stare în alta. Spectrele optice se datoresc tranzițiilor atomilor (și moleculelor) între anumite nivele de energie bine
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în ultravioletul apropiat, iar seriile Pachen, Brackett și Pfund în infraroșu. Natura acestor spectre demonstrează existența stărilor de energie cuantificată în atom și posibilitatea schimbului cu exteriorul a unor cuante de energie, la tranzițiile atomilor dintr-o stare în alta. Spectrele optice se datoresc tranzițiilor atomilor (și moleculelor) între anumite nivele de energie bine determinate Sommerfeld și Wilson au completat modelul atomic al lui Bohr considerând că, în cazul general, electronul care se mișcă în câmpul coulombian al nucleului, descrie o
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
conversia energiei în fotosinteză și disciplinele care le studiază. Acestea sunt redate succinct în schema din III.3. Radiațiile luminoase și fotosinteza Radiațiile luminoase (cu lungimi de undă cuprinse între 400-700nm), deși au domeniul lungimilor de undă foarte mic în spectrul undelor electromagnetice, au un rol primordial asupra vieții Radiațiile cu lungimea de undă cuprinsă între 400 și 700 nm constituie radiația fotosintetică activă (PAR) și reprezintă regiunea spectrului electromagnetic care produce fotosinteza. Fizicianul Louis de Broglie a formulat ideea dualismului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cuprinse între 400-700nm), deși au domeniul lungimilor de undă foarte mic în spectrul undelor electromagnetice, au un rol primordial asupra vieții Radiațiile cu lungimea de undă cuprinsă între 400 și 700 nm constituie radiația fotosintetică activă (PAR) și reprezintă regiunea spectrului electromagnetic care produce fotosinteza. Fizicianul Louis de Broglie a formulat ideea dualismului undă corpuscul onform căreia lumina are caracter de undă dar în același timp și caracter corpusculat, fiind alcatuită din corpusculi luminoși, fotonii. Energia fotonilor este: W=hc/λ
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
11 legături duble conjugate și două legături metilice, cu rol în absorbția radiațiilor solare. Cele mai importante carotine sunt alfa și beta carotenul. Xantofilele prezintă o structura asemanatoare. Cele mai importante xantofile sunt luteina, violaxantina și zeaxantina. III.7.2. Spectrul de absorbție al pigmenților fotosintetici Soluția de pigmenți fotosintetici absoarbe în mod selectiv radiațiile spectrului vizibil. Spectrele de absorbție ale principalilor pigmenți fotosintetici sunt prezentate în Fig.III.5 Clorofila a prezintă o bandă intensă în domeniul albastru, numită banda
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
mai importante carotine sunt alfa și beta carotenul. Xantofilele prezintă o structura asemanatoare. Cele mai importante xantofile sunt luteina, violaxantina și zeaxantina. III.7.2. Spectrul de absorbție al pigmenților fotosintetici Soluția de pigmenți fotosintetici absoarbe în mod selectiv radiațiile spectrului vizibil. Spectrele de absorbție ale principalilor pigmenți fotosintetici sunt prezentate în Fig.III.5 Clorofila a prezintă o bandă intensă în domeniul albastru, numită banda Soret și o bandă mai puțin intensă în rosu la 662 nm. Clorofila b prezintă
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
carotine sunt alfa și beta carotenul. Xantofilele prezintă o structura asemanatoare. Cele mai importante xantofile sunt luteina, violaxantina și zeaxantina. III.7.2. Spectrul de absorbție al pigmenților fotosintetici Soluția de pigmenți fotosintetici absoarbe în mod selectiv radiațiile spectrului vizibil. Spectrele de absorbție ale principalilor pigmenți fotosintetici sunt prezentate în Fig.III.5 Clorofila a prezintă o bandă intensă în domeniul albastru, numită banda Soret și o bandă mai puțin intensă în rosu la 662 nm. Clorofila b prezintă un maxim
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]