44,454 matches
-
bun un Snowden decât un Ansange. Prognozele îi ridică, pe politicieni, Prognozele îi coboară, pe ceilalți. Moda prognozelor a rămas și s-a amplificat. O și mai mare mulțime de oameni își câștigă banii, strângănd date, trecându-le prin mașini statistice și interpretând rezultatele, după cum au nevoie cei care plătesc (vezi NSA!) Deci avem și astăzi prognoze serioase și prognoze neserioase, singura problemă e că nu știm nici acum să le deosebim pe unele de altele. Pentru asta nu a scos
PROGNOZELE ŞI CRUDA REALITATE, READAPTAT IN 2013 de VIOREL BAETU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364787_a_366116]
-
Ideile ajung în presă, la televizor și ele sunt după aceea receptate, ascultate, respinse sau neauzite de mase. - Dacă este să încep cu presa, depinde de presă. În general, ea face jocul cuiva. Presa independentă este puțină. - Presa înghite datele statistici, cel puțin din domeniul demografic, dar nu face nici o legătură între aceste date Este clar că dacă îmbătrânirea populației se produce rapid, în curând noi nu vom mai avea oameni care să muncească. În „Curentul” chiar am văzut un titlu
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
vieții omului și norme egale de spiritualizare a ei. Și, atunci, te-ntrebi: Mai are, oare, societatea acestui secol, nevoie de democrație?... Mai are nevoie de partide politice în afara momentelor rutinier-electorale când voința omenească e tradusă și trădată în elemente statistice de care profită aceleași forțe obscure?... Mai are nevoie de doctrine, când totul se vinde și se cumpără cu aceleași prețuri înșelătoare prin acel 99% de după virgulă?... Sau, chiar: Mai vrea ea cu adevărat libertate și egalitate de vreme ce de multă
STATUL DE DREPT AL FISCALITĂŢII ŞI FISCALIZĂRII de CORNELIU LEU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364870_a_366199]
-
că nu s-a simțit „acasă” în niciuna dintre cele două lumi. Nici Spania și nici România nu îl iubeau cu patimă. Ba aș îndrăzni să spun că nu îl iubeau deloc. Pentru amândouă, el era un fel de număr statistic înscris în condici de naștere ori de prezență la locul de muncă și-atât. Nu reprezenta o ființă, o Ființă cu majusculă, așa cum firesc ar fi fost să fie. Spania avea nevoie doar de o mână de lucru ieftină și
ROMÂNUL ÎNGROPAT ÎN PĂMÂNTUL ALTEI PATRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365583_a_366912]
-
imposibil practic, ducând spre cealaltă caracteristică: a reprezentativității. Din care rezultă faptul că, da, în democratție s-ar putea să conducă toți cetățenii dar, în ori ce caz, unii conduc mai mult decât alții. Forma reprezentativității nu e perfectă, criteriul statistic nu este deosebit de elocvent, nimeni altcineva decât nevoia de a se lua o decizie electorală, nu ne spune cu ce este mai reprezentativ cel cu 51% din voturi față de cel cu 49%, ci doar cu cât. Și, atunci, adevărul este
SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (III) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365743_a_367072]
-
1974), 1/2700 în Scoția (Davidson și Fountain 1950), 1/3250 în Australia și 1/6500 în Suedia (Borghfors 1968). Pentru România, frecvența bolii se situează între 0,1% si 0,21% din numărul bolnavilor internați în spital. Alte date statistice indică o frecvență de 1/3000 în Anglia, 1/6000 în Suedia, 1/5000 în Franța. Boala este mult mai frecventă în clinica pediatrică decât la adulți. Ipoteza care susține că boala celiacă veritabilă este reprezentată exclusiv de cazurile care
DR. DRD.IONUŢ HORIA T. LEOVEANU ŞI DR. VICTOR V. PETRARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366255_a_367584]
-
religii 87.225 0,40% din care: - ortodocși de stil vechi 32.228 0,1% - armeni - 775 *** - atei 10.331 - 0,04 %*** - fără religie 13.834 - 0,06% - religie nedeclarată 18.492 - 0,08% *** - după Comisia Națională de Statistică Anuarul Statistic al României, 2003, p. 106-107 - Sursă bibliografică de referință: “Viața religioasă din România” - Ediția a III - a, volum realizat de către Ministerul Culturii și Cultelor, București, 2008. III. Sectele și alte confesiuni în România În ultimii ani ai mileniului ce tocmai
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
un palmares impresionant și cu numeroase concerte susținute de-a lungul timpului. Scriam și anul trecut la audierea acestei Corale despre un studiu făcut care estimează un mare număr de coruri în SUA, începuturile cărora sunt făcute în școli, datele statistice arătând felul și rolul educației, precum și implicarea familiilor în artă - cărămizile din care se zidește viața copiilor și adulților, ajutându-i la formarea și consolidarea abilităților sociale, la implicarea în viața comunității. Lucrările corale americane sunt deosebit de variate și bogate
JOY OF THE SEASON de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351545_a_352874]
-
1995), pe care a definit-o că un vector tridimensional ale cărui componente sunt submulțimi reale ale intervalului non-standard ]-0, 1+[. A urmat introducerea conceptelor de măsură neutrosofică și integrală neutrosofică ( http://fs.gallup.unm.edu/NeutrosophicMeasureIntegralProbability.pdf ), și extinderea statisticii clasice la statistică neutrosofică ( http://fs.gallup.unm.edu/NeutrosophicStatistics.pdf ). Din 2002, împreună cu Dr. Jean Dezert de la Oficiul Național de Cercetări Aeronautice din Paris, a lucrat în fuziunea informațiilor și a generalizat Teoria Dempster-Shafer la o nouă teorie a
FLORENTIN SMARANDACHE de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/351592_a_352921]
-
astfel de obiecte sau stări sunt denumite entități neutrosofice). În filozofie și logica, ca generalizare a dialecticii hegeliene, a introdus termenul de neutrosofie, care a devenit fundamentul unor cercetări de matematică și economie, ca logică neutrosofică, mulțimi neutrosofice, probabilitate neutrosofică, statistică neutrosofică ș.a.m.d. Florentin Smarandache a produs contribuții și în psihologie și sociologie ( http://fs.gallup.unm.edu/psychology.htm http://fs.gallup.unm.edu/sociology.htm ). A fost invitat să conferențieze la University of Berkeley (2003), NAȘĂ Langley
FLORENTIN SMARANDACHE de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/351592_a_352921]
-
un milion de tineri romani mai sunt cu vârsta până la 18 ani. Ceea ce înseamnă o aberație, să afirmi că tinerii semnifică un procent de doar 0,05% din populația României. Iată cum oamenii politici și cei care administrează România și statisticele (INS) joacă pur și simplu “alba-neagra” cu viețile și destinele românilor. În acest caz, mai poate cineva să credă că funcționează cât de cât democrația și administrația în această țară? Singurul lucru bun la referendumul pentru suspendarea președintelui Traian Băsescu
DESPRE CRIZA MONDIALĂ ŞI VIITORUL ROMÂNIEI ÎN NOUA EUROPĂ UNITĂ ( APEL CĂTRE TOATE FEMEILE TUTUROR POPOARELOR ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346524_a_347853]
-
tem că este doar o simplă formulare de tip PR-istic și-atât. Pentru că, de când gerul și viscolul au lovit România, oameni mor pe capete în această țară și nu doare pe nimeni acest fapt dramatic. Doar sunt niște simple cifre statistice prinse într-un recensământ oarecare, nu-i așa ?!... Izolați printre nămeți, cu ambulanțe care nu mai cum să ajungă din cauze meteorologice evidente, unii dintre ei nu mai au parte nici măcar de o lumânare în ceasul ultim. Alții mor din
MOARTEA VINE PRINTRE NĂMEŢI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346677_a_348006]
-
sunt cauzale. Un alt tip de explicație este explicația teoretică (explicație deductiv nomologică). În cazul acestor explicații, se explică legile empirice prin subsumarea deductivă a acestora la legi teoretice. În științele socio-umane, un rol deosebit îl are și explicația deductiv statistică, ce constă în subsumarea explanandumului față de un explans ce conține cel puțin o lege de tip statistic. Hempel distinge două tipuri de explicație statistică: - deductiv statistică, ce constă în subsumarea deductivă a unei informații statistice mai restrânse; - inductiv statistică, ce
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
se explică legile empirice prin subsumarea deductivă a acestora la legi teoretice. În științele socio-umane, un rol deosebit îl are și explicația deductiv statistică, ce constă în subsumarea explanandumului față de un explans ce conține cel puțin o lege de tip statistic. Hempel distinge două tipuri de explicație statistică: - deductiv statistică, ce constă în subsumarea deductivă a unei informații statistice mai restrânse; - inductiv statistică, ce constă în subsumarea nedeductivă a unui eveniment față de anumite legi statistice. Dacă în explanansul unei explicații sunt
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
a acestora la legi teoretice. În științele socio-umane, un rol deosebit îl are și explicația deductiv statistică, ce constă în subsumarea explanandumului față de un explans ce conține cel puțin o lege de tip statistic. Hempel distinge două tipuri de explicație statistică: - deductiv statistică, ce constă în subsumarea deductivă a unei informații statistice mai restrânse; - inductiv statistică, ce constă în subsumarea nedeductivă a unui eveniment față de anumite legi statistice. Dacă în explanansul unei explicații sunt solicitate legi statistice, atunci trebuie recunoscut și
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
îl are și explicația deductiv statistică, ce constă în subsumarea explanandumului față de un explans ce conține cel puțin o lege de tip statistic. Hempel distinge două tipuri de explicație statistică: - deductiv statistică, ce constă în subsumarea deductivă a unei informații statistice mai restrânse; - inductiv statistică, ce constă în subsumarea nedeductivă a unui eveniment față de anumite legi statistice. Dacă în explanansul unei explicații sunt solicitate legi statistice, atunci trebuie recunoscut și modelul probabilist. O lege statistică simplă are forma: probabilitatea statistică a
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
deductiv statistică, ce constă în subsumarea explanandumului față de un explans ce conține cel puțin o lege de tip statistic. Hempel distinge două tipuri de explicație statistică: - deductiv statistică, ce constă în subsumarea deductivă a unei informații statistice mai restrânse; - inductiv statistică, ce constă în subsumarea nedeductivă a unui eveniment față de anumite legi statistice. Dacă în explanansul unei explicații sunt solicitate legi statistice, atunci trebuie recunoscut și modelul probabilist. O lege statistică simplă are forma: probabilitatea statistică a producerii unui eveniment G
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
cel puțin o lege de tip statistic. Hempel distinge două tipuri de explicație statistică: - deductiv statistică, ce constă în subsumarea deductivă a unei informații statistice mai restrânse; - inductiv statistică, ce constă în subsumarea nedeductivă a unui eveniment față de anumite legi statistice. Dacă în explanansul unei explicații sunt solicitate legi statistice, atunci trebuie recunoscut și modelul probabilist. O lege statistică simplă are forma: probabilitatea statistică a producerii unui eveniment G în condițiile F este R. Adică, p( G,F) = R, unde R
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
două tipuri de explicație statistică: - deductiv statistică, ce constă în subsumarea deductivă a unei informații statistice mai restrânse; - inductiv statistică, ce constă în subsumarea nedeductivă a unui eveniment față de anumite legi statistice. Dacă în explanansul unei explicații sunt solicitate legi statistice, atunci trebuie recunoscut și modelul probabilist. O lege statistică simplă are forma: probabilitatea statistică a producerii unui eveniment G în condițiile F este R. Adică, p( G,F) = R, unde R < r < 1. Explanansul unei explicații inductive statistice nu implică
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
în subsumarea deductivă a unei informații statistice mai restrânse; - inductiv statistică, ce constă în subsumarea nedeductivă a unui eveniment față de anumite legi statistice. Dacă în explanansul unei explicații sunt solicitate legi statistice, atunci trebuie recunoscut și modelul probabilist. O lege statistică simplă are forma: probabilitatea statistică a producerii unui eveniment G în condițiile F este R. Adică, p( G,F) = R, unde R < r < 1. Explanansul unei explicații inductive statistice nu implică explanandumul, ci doar îi conferă un puternic suport inductiv
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
informații statistice mai restrânse; - inductiv statistică, ce constă în subsumarea nedeductivă a unui eveniment față de anumite legi statistice. Dacă în explanansul unei explicații sunt solicitate legi statistice, atunci trebuie recunoscut și modelul probabilist. O lege statistică simplă are forma: probabilitatea statistică a producerii unui eveniment G în condițiile F este R. Adică, p( G,F) = R, unde R < r < 1. Explanansul unei explicații inductive statistice nu implică explanandumul, ci doar îi conferă un puternic suport inductiv, confirmativ, deci o mare probabilitate
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
solicitate legi statistice, atunci trebuie recunoscut și modelul probabilist. O lege statistică simplă are forma: probabilitatea statistică a producerii unui eveniment G în condițiile F este R. Adică, p( G,F) = R, unde R < r < 1. Explanansul unei explicații inductive statistice nu implică explanandumul, ci doar îi conferă un puternic suport inductiv, confirmativ, deci o mare probabilitate inductivă (logică). Din acest motiv, există posibilitatea ca explanansul să fie adevărat, iar explanandumul să fie fals. Important este faptul că în multe științe
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
explanandumul, ci doar îi conferă un puternic suport inductiv, confirmativ, deci o mare probabilitate inductivă (logică). Din acest motiv, există posibilitatea ca explanansul să fie adevărat, iar explanandumul să fie fals. Important este faptul că în multe științe, explicațiile inductive statistice sunt importante. O altă orientare, apărută și ca o reacție împotriva pozitivismului la sfârșitul secolului al XIX-lea, este orientarea hermeneutică, cunoscută și sub numele de idealism. Cei mai cunoscuți reprezentanți ai acestei orientări sunt filosofii germani Droysen, Dilthey, Max
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
osanale. În primul rând, în operele lor, trebuia glorificat Marele Stalin, Părintele Popoarelor, care afirmase, cândva, că nu există antisemitism, există lupta de clasă. A mai susținut că, moartea unui om este o tragedie, moartea a milioane de oameni este statistică. Și, totuși a fost proslăvit într-o totală isterie: Darurile-acestea nu poți să le asemeni/ Cu nici o visterie de crai sau împărat/ Căci n-a fost om pe lume să-nalțe pentru oameni/ Atâta fericire, cât Stalin a-nălțat. Autor
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
ceea ce înseamnă că interacțiunile între sexe sunt puternic dependente de stilul de viață adică de mentalitatea față de sex.De observat că raportul global menționat mai sus amintește de raportul de aur (1.618...). Aceste date au fost obținute pe date statistice privind incidența anuală a tuturor formelor de cancer pe perioade de 4-24 ani din Australia, Anglia, Scoția, Japonia, Mumbai, USA (toate rasele), Canada și Germania. Se observă că incidența și evoluția cancerelor este practic aceeași indiferent de regiune și stil
CÂMPUL MENTAL ŞI STAREA DE SĂNĂTATE de GHEORGHE DRĂGAN în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356294_a_357623]