4,034 matches
-
mâinile acestor ucigași? Tancurile Armatei spaniole nu pot intra în Țara Bascilor, pentru că aceasta nu este o cale democratică de a rezolva problema. Și nici majoritatea populației nu dorește acest lucru, chiar dacă separatiștii ne împing spre așa ceva. - Totalitarismul comunist a strivit deopotrivă instinctul proprietății și libertățile individuale. Ați asistat și dumneavoastră la asemenea scene, în zona fostei URSS, în special la Kaliningrad și Minsk. Ce sentimente ați trăit cu acea ocazie? Se pare că libertatea poate fi considerată în același timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
bombardat Damascul în 1925 și i-am jefuit pe reprezentanții țării în 1936? Sunt informații care nu apar în niciun manual școlar din Franța. Dacă nu aș fi ajuns aici, nici eu nu aș fi aflat niciodată că "noi" am strivit cu totul Djebel Druze, am amputat autoritatea teritoriului în 1939 cedându-i Turciei, în condiții rușinoase, sangeacul Alexandretta, cu Antiohia, am bombardat din nou Parlamentul din Damasc în 1945 și i-am băgat în închisoare pe primii aleși independenți. A
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
fi putut cuprinde întreg Imperiul dacă Templul ar fi rămas în picioare și dacă iudaismul ar fi rămas circumscris în Casa în care era stăpân. Oare ce va face mâine diaspora palestiniană? Roma a plătit scump faptul de a fi strivit naționalismul evreu și, încercând să spulbere naționalismul arab, Washingtonul a deschis porțile talazului lui Mahomed. Habent sua fata imperii*. Când istoria își reia cu încăpățânare ciclul, nimeni nu inovează dar, cel puțin, nimic nu se perimează, și acest lucru constituie
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
sau trec imediat la ceva mai vesel sau mai productiv. Alții, după un răgaz al decenței, deschid vana de golire și-și dau drumul. Așa ceva nu se poate. Prea patetic. Și înseamnă a uita Ierusalimul. Șicanele și dedesubturile sale. Să strivim infamul*: "Urăsc ferocea imbecilitate a credințelor religioase, urăsc aceste sisteme de intoleranță care ne fac să luăm niște ciori drept porumbei și alter-ego-ul nostru drept un neprihănit contagios. Cer o contracarare a educației religioase. Cer dreptul de a nu se
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
-n cojoacele lor la grajdurile șubrede de trestie și-n viscolele ernii. Mănâncă lasați pe vine o bucată de mămăligă cu brânză, pe urmă iau ghioaga și se duc iar la treaba lor. Câteodată, în vijelie, o perdea cade, îi strivește. Uneori se rătăcesc în viforniță, îi acoperă ninsoarea, îi rup lupii... Viață de nomazi. Unii dintre locuitorii nestabili de lângă curte au pentru apărare o armă formidabilă ca și-n timpurile preistorice: un buzdugan cu mănunchiul de lemn și c-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
du-te și te culcă. Și plecă mulțămit că a dat un sfat bun în asemenea împrejurare. 13 Oct. S-a pustiit în codru. Ne-am întors la munte, supt codru verde. O întâmplare care are toată înfățișarea că va strivi pe niște oameni. Se desfășoară însă așa fel încât deși, aproape să devie catastrofă, trece numai pe lângă cei amenințați fără ca ei să bănuiască nimic în acel moment. Un Ovreiu despre iepurele pe care-l scapă bufnaciul. Ovreiul, se înțelege, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ian Dlugosz scria că la vestea biruinței lui Ștefan, din 10 ianuarie 1475, regele Cazimir „făcu rugăciuni de mulțumită și aduse jertfe către Dumnezeul cel preaputernic și milostiv”, deoarece de puterea turcului „de care se îngrozea întreg pământul a fost strivit de puterea nebăgată în seamă a lui Ștefan voievod. În culmea îngâmfării, se hotărâse (sultanul) să subjuge pe toți regii vecini și dăduse ordin comandanților armatei așa de strașnic bătute ca, supunând Moldova și trimițând pe Ștefan în robie, să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cea mai mare temere de Rusia, deoarece acest plan amenința foarte serios interesele sale politice si economice. În fapt, Rusia nu putea renunța cu nici un preț la rolul său istoric de protectoare a micilor națiuni slave, pe care Germania le strivea în cursa sa disperată spre Orient. În plus, Rusia, foarte interesată în regimul Strâmtorilor, care leagă Marea Neagră de Mediterana, nu putea admite stabilirea pe coastele Mării de Marmara a unei influențe germane preponderente care, evident, i-ar fi fost ostilă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
să se vadă cu hotarele ei la Nistru, dar când a fost vorba de moldoveni sau de români, cei doi vecini, care nu ne sunt deloc prieteni, s-au găsit prieteni între ei, pentru a ne strâmtora și a ne strivi. Austria vrea înfrângerea României; Ucraina vrea pieirea Basarabiei. Viteaza Românie, care n-a putut fi bătută la Mărășești, va scăpa însă și de pacea de la București, iar Basarabia, care, în scurtul timp de un an, a dat atât de frumoase
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
la concluzia că pe un politician cel mai mult îl supără atunci când este ironizat, mai ușor acceptă înjurăturile, un pamflet îl atinge în moalele orgoliului. Dacă s-ar anunța la radio că au dispărut ultimii zece cititori de literatură română, striviți de raftul unei biblioteci, unde erau retrași, crezi că ai mai scrie? De ce ai face-o? Care ar mai fi motivația? Sigur că da, cu și mai mult patos, abia atunci, din respect pentru efortul meu, m-aș citi mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
îndemână în vremea noastră de formidabil triumf tehnologic. Fiecare poet și putem detalia cu exemple nenumărate are un poem identitar, cu care este "asimilat" și "renumit" de cititori, de public. Spui Bacovia? Spui automat "Plumb"...! Spui Blaga? Spui "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii". Spui Labiș? Spui "Moartea căprioarei". Spui Doinaș? Spui "Mistrețul cu colți de argint". Și așa mai departe. Care este poemul identitar al poetului Gabriel Chifu? Cât de important e acest poem identitar în receptarea unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
simțământul că repertoriul literaturii române e aproape complet Fiecare poet și putem detalia cu exemple nenumărate are un poem identitar, cu care este asimilat și "renumit" de către cititori, de către public. Spui Bacovia? Spui, automat, "Plumb"! Spui Blaga? Spui "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii". Spui Labiș? Spui "Moartea căprioarei". Spui Doinaș? Spui "Mistrețul cu colți de argint". Și așa mai departe. Care este poemul identitar al poetului Gheorghe Grigurcu? Cât de important e acest poem identitar în receptarea unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de aceasta selectează un astfel de poem emblematic, nu totdeauna în consonanță cu ceea ce ar fi dorit autorul. Un exemplu: Blaga îmi repeta adesea că "s-a depărtat" de "Poemele luminii", din ciclul cărora face parte cel intitulat " Eu nu strivesc corola de minuni a lumii". Încercând totuși să vă răspund punctual, mă gândesc la "Imn vieții", din volumul meu de debut, Un trandafir învață matematica, pe care îl reproduc: "O, moarte, dezrobire prea-nceată/ în diminețile mele încă tânjind/ după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
conformist, ci al unei gândiri mature și implicate. Fiecare poet și putem detalia cu exemple nenumărate are un poem identitar, cu care este "asimilat" și "renumit" de cititori, de către public. Spui Bacovia? Spui automat "Plumb"...! Spui Blaga? Spui "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii". Spui Labiș? Spui "Moartea căprioarei". Spui Doinaș? Spui "Mistrețul cu colți de argint". Și așa mai departe. Care este poemul identitar al poetului Ioan Moldovan? Cât de important e acest poem identitar în receptarea unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
un fel sau altul să ne supunem realității. Fiecare poet și putem detalia cu exemple nenumărate are un poem identitar, cu care este "asimilat" și "renumit" de către cititori, de către public. Spui Bacovia? Spui automat "Plumb"...! Spui Blaga? Spui "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii". Spui Labiș? Spui "Moartea căprioarei". Spui Doinaș? Spui "Mistrețul cu colți de argint". Și așa mai departe. Care este poemul identitar al poetului Christian W. Schenk? Cât de important e acest poem identitar în receptarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
noi promova. Achiziționăm volumul din librărie. Și atât. Fiecare poet și putem detalia cu exemple nenumărate are un poem identitar, cu care este "asimilat" și "renumit" de cititori, de public. Spui Bacovia? Spui automat "Plumb"...! Spui Blaga? Spui "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii". Spui Labiș? Spui "Moartea căprioarei". Spui Doinaș? Spui "Mistrețul cu colți de argint". Și așa mai departe. Care este poemul identitar al poetului Echim Vancea? Cât de important e acest poem identitar în receptarea unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
vârful munților, acolo măcar vezi stelele cerului și simți că nu ești singur pe lume, dar aici nu vezi decât picioarele celor din față și de alături, cu grija de fiecare clipă să nu urce peste tine și să te strivească în graba și furia permanentă a tuturor. I-am luat odată un interviu lui Ioan Alexandru, după ce primise în Japonia un mare premiu, un fel de Premiu Nobel pentru Asia, și singurul lucru pe care îl rețin și acum, după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să mă afirm și eu cumva ca ființă umană demnă de prețuire și dragoste, ca persoană cu individualitate proprie, distinctă, împotriva celor din jur care mă considerau și mă tratau doar ca pe ceva slab și fără valoare, bun de strivit sub talpa picioarelor tuturor. Te rog, Adriane, când citești aceste rânduri, să nu-mi plângi de milă, pentru că de fapt aceasta a fost condiția reală și exactă a celei mai valoroase părți din poporul român, în lungii ani ai claustrării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
bine de 2000 de ani, Marcus Porcius Cato Maior Cato cel Bătrân, care-și începea fiecare cuvântare, indiferent de tema discutată, cu solicitarea stereotip "Carhaginem esse delendam" Cartagina trebuie distrusă. Din păcate pentru omenire, Cartagina a fost rasă de pe pământ, strivindu-se în mod barbar o înfloritoare cultură. Ca atare de ce să nu fie "ras", la propriu și la figurat și "compañero Fidel? De menționat că "doamna" Ileana s-a născut la 15 iulie 1952 la Havana, din părinți cubanezi, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
îl numește într-un articol recent, foarte corect, succesoarea la catedră a profesorului, doamna prof. Viorica Gavăt? A fost, bineînțeles, o astfel de personalitate; dar a fost un om distins, o personalitate rară, de o modestie care părea că îi strivea făptura. Această modestie delicată a lui Gheorghe Zamfir, neobișnuită în societatea de astăzi, părea câteodată chiar un defect. L-am cunoscut bine, în împrejurările unei îndelungate colaborări în problema sifilisului nervos. Nu l-am perceput, datorită firii lui, ca pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
nu mai vorbi despre evenimentul primei ieșiri în public a lui Arghezi, după anii de interzicere, petrecut tot la B.C.U., unde sala gemea de oameni care îl ovaționau pe bătrânelul însoțit de îngerii păzitori Baruțu și Mițura, iar eu, strivit de balustrada unuia dintre balcoane de nenumărații doritori măcar să-l zărească pe marele poet, făceam o periculoasă echilibristică ce se putea solda cu un dezastru pentru mine și pentru cei de sub mine, de la parter. Dar parcă și mai multă emoție
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
mion i-a apreciat lirismul de transparențe și suavități retractile: „T. Utan este un timid și poezia este pentru el un joc cu por țelanuri fragile, o trecere printr-un câmp de flori, cu spaima enormă de a nu le strivi.“ Să adăugăm înnegurările, notele dra matice infiltrate acestei poezii care nu este invariabil jubilatoare: Ce scurtă omenească trecere câtă gheață la cei doi poli vor veni să îmi secere ritmii blajini și domoli. Trăsăturile poeziei, remarcate de critică, le regăseam
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cu același glas strident: Arma la ochi!... Foc!... Și iarăși văzui culcându-se la pământ zecimi de oameni. De astă dată toți câți mai rămăseseră în picioare au rupt-o de fugă, înspăimântați, iar cavaleria luându-se după dânșii îi strivi sub picioarele cailor, îi snopi cu săbiile pănă ce curăți cu desăvârșire strada pe care nu se mai vedea acum decât răniți și morți. Am fost față la acest înfiorător măcel. Am văzut cu ochii mei mulțime de răniți care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
necontenit cele două fantome de oameni răi dinaintea mea; vroiam să fug, dar picioarele nu mă slujeau; vroiam să trag cu pușca, dar pușca nu lua foc; vroiam să strig, dar glasul îmi amorțea în gât. Mă simțeam împresurat, înădușit, strivit de înfricoșatele fantome, aveam sufletul la gură..., când, în sfârșit, iată că vine, vine în fuga mare în ajutorul meu, credinciosul, voinicul Milordachi într-o aureolă de lumină ca o pajură 159 din poveste, ca un zmeu răzbunător, se repede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pace” nu poate exista decât ca sfârșit al biosferei. Ea nu este decât pacea dintre două niveluri trofice (lupul, leul, pardosul, ursoaica pot reprezenta animalul, iar mielul, iedul, vițelul, boul, planta); aceasta Înseamnă de fapt moartea ambelor niveluri trofice, primul strivit sub propria sa dezvoltare, celălalt nehrănit. Dar ea, pacea, poate fi doar un moment de criză, care Însoțește schimbarea sensului oscilației din evoluția caracterului redox al mediului discutată Înainte. De aceea, Isaia ( 11.11) continuă: “În același timp, domnul Își
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]