11,661 matches
-
180). Această idee a fost pe deplin valorificată de reprezentanții modelului dispozițional condițional atât sub aspect practic (Wright & Mischel, 1987; Shoda, Mischel & Wright, 1994), cât și teoretic-conceptual (Mischel & Shoda, 1995). Totuși, chiar dacă această accepțiune, la nivel teoretic, evidențiază importanța semnificațiilor subiective în explicarea regularităților comportamentale, propunând în esență demararea unui demers interacționist, în practică, așa cum arăta Krahe (1992), „cercetarea pe scară largă a coerenței patternurilor de personalitate încă așteaptă să fie lansată” (p. 16). Specificitatea comportamentală. Chiar dacă în psihologia personalității, în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
aceea comportamentul amorsat de acestea ar fi, în mod paralel, stabil în timp. Totuși, această explicație nu este foarte robustă, întrucât, așa cum postulează punctul de vedere interacționist (Bowers, 1973), stabilitatea situațională a caracteristicilor obiective nu conduce neapărat persoana la reprezentări subiective sinonime în raport cu repetarea aceluiași context. Ca atare, contingențele obiective nu au nici o forță, atâta vreme cât nu-și păstrează caracterul invariant-temporal și în planul perceptiv. Ulterior, Mischel (1973) a revenit, introducând chiar o teorie social-cognitivă a personalității, în care variabilele persoană erau
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în procesul de conducere de capacitățile intelectualo-psihologice ale participanților la acest proces, după cum le denumește Jarikov. În prima secțiune a acestui capitol, autorul evidențiază unele aspecte teoretice cu privire la economia de piață: funcțiile și componentele ei, rolul lor, condițiile obiective și subiective ale formării pieței. Aducând în discuție problema factorilor destabilizatori ai organizației, Jarikov propune o metodă standardizată de analiză a acestor factori, creată în cadrul centrului Noi tehnologii intelectuale, care are ca obiectiv analiza nivelului de stabilitate a organizației. În cea de-
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de fapt și după conceperea planurilor inițiale. Validitatea de construct În special primul dintre teste pune probleme În cercetarea cazurilor. Criticii metodei menționează deseori faptul că cercetătorii nu alcătuiesc un set de măsuri suficient de operaționale și că folosesc judecăți „subiective” pentru colectarea datelor 3. Să luăm exemplul studierii „schimbărilor din vecinătăți”, o temă obișnuită a studiilor de caz (vezi Bradshaw, 1999; Keating și Krumholz, 1999). De-a lungul anilor, au apărut preocupări legate de felul În care anumite vecinătăți urbane
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
migrațiilor se face În funcție de disciplina care operează definiția, În care se folosesc În proporție diferită o serie de criterii, cum ar fi motivația inițială a deplasării de persoane, felul În care are loc migrația, spațiul de deplasare, cauzele obiective și subiective. În aceste condiții cei mai frecvent Întîlniți termeni În literatura de specialitate, din domeniile interesate care se ocupă de problematica migrațiilor, sînt cei de emigrație/imigrație, azil politic, refugiu, exil, apartitism, migrație sezonieră sau migrație internă. Mai mult decît atît
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
272). Despre activitatea mișcărilor sioniste și percepția situației din perioada antonesciană ne vorbește profesorul Raphael Vago. Intenția cercetării este obturată de documentele existente pentru că „tabloul conturat de sursele din România nu era neapărat obiectiv, ci mai curînd inspirat de rațiuni subiective și chiar personale” (p. 282). Deși autorul Încearcă să ne prezinte activitatea unei organizații care avea drept scop apărarea și ajutarea evreilor, acest fapt nu reiese nicidecum, ba chiar sîntem surprinși de lipsa de reacție și de disfuncționalitățile care au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
oameni „subt vremi”; nu aparțin eșalonului superior care a modelat istoria precum politicienii sau diplomații, dar nu sînt mai puțin lipsiți de o perspectivă asupra timpurilor. Vocea lor se dovedește convingătoare individual și colectiv pentru societate, imprimînd evenimentelor o dimensiune subiectivă și personală. Apar astfel adevărate probe În sens juridic despre un timp cunoscut direct și care poate fi reconstituit grație acestor fragmente personale. Persoanele alese pentru interviu sînt de o largă reprezentativitate socială, politică și etnică: un deținut politic, membri
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În opoziție cu prezentul dificil și viitorul incert. Lipsurile, inflația, grijile cotidiene Își fac simțită prezența În discurs. Intervievații balansează adesea cu ușurință Între trecut și prezent, proiectînd asupra primului o aureolă idealizată. Memoria se dovedește reversibilă, cu infidelitățile ei, subiectivă, reținînd fapte convenabile sau escamotînd pe cele neplăcute din perspectivă personală. Se vădește foarte inspirată formula istoricului britanic Natalie Zemon Davis care, analizînd cererile de grațiere ale prizonierilor, constata că adevărul devenea ficțiune și ficțiunea adevăr. „Fiction in archives” („ficțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
să-l Înfățișeze. Nu vrem să forțăm comparația pentru că, indiscutabil, un interviu ca bilanț al vieții implică un grad ridicat de sinceritate, față de un memoriu sau o petiție. Intenția noastră este să subliniem că nu există istorie fără latura sa subiectivă. Faptul nu pune sub semnul Întrebării necesitatea unei tentative de istorie sinceră și cît mai aproape de adevăr, ci doar avertizează că spiritul critic trebuie să Însoțească orice lectură. Volumul este precedat de două studii introductive, semnate de echipele de colaboratori
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
celor mai diverse teme, dar îndeosebi În amurg (2002), carte care, așa cum precizează subtitlul, conține „memorii, confesiuni, însemnări de călătorie” ce vizează un interval de șapte decenii. Străbătute de un bine susținut suflu autobiografic, însă cu surprinzător de rare accente subiective, paginile configurează un context semnificativ, familiar autoarei: mișcarea literară, științifică și culturală a românilor din Voivodina, a cărei istorie vie e scrisă aici. Niciodată patetică, exprimarea se dovedește exactă și egală, având în sprijin o curată limbă românească. Proza scriitorilor
MAGDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287954_a_289283]
-
2002). În 2002 a fost distins cu Premiul „Octav Șuluțiu”, decernat de revista „Familia” . Stilist remarcabil, excelent observator al vizibilului, adevărat maestru al descripției sugestive și simpatetice, subtil iscoditor al percepțiilor și senzațiilor - îmbogățite prin revelarea haloului lor de conotații subiective, asociativ-biografice ori culturale -, M. vădește în primele cărți înclinația către construcții rafinate, uneori aparent inutil abstruse, aproape enigmatice, cu deficit de epică și aventură. Există aici multă observație, descripție minuțioasă, vizualitate pe îndelete cercetată, cât și consemnări pregnant-sugestive ale altor
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
și înzestrarea de observator sunt învederate de pagini de reportaj în care M. s-a străduit să evite fasonul găunos, lozincard, confecționat-patetic ori convențional omenesc, impus în epocă unor astfel de producții jurnalistice. Anul trecut în Calabria este o scriere subiectivă și nonficțională, cronică a unui sejur de câteva luni în sudul Italiei, în 1990. Nu e un jurnal propriu-zis, ci un reportaj literar, cu scriitură decalată (în timp), combinând notația cu eseul și confesiunea. Privirea scormonitoare și înțelegerea largă, lipsită
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
românesc-latinesc-unguresc-nemțesc (1825), a cărei revizie finală M. o începuse cu puțin înainte de moarte. Pe lângă contribuțiile teoretice, toate scrierile sale au dus la dezvoltarea limbii literare, îmbogățind lexicul, definind și nuanțând sensuri, activând sintaxa. Participarea afectivă dă, în general, un aspect subiectiv, de scriere beletristică operei sale. În special în cazul predicilor, deși respectă regulile genului omiletic, conținutul este plin de realități și observații din viața rurală a vremii, pentru că, în dorința de a îndrepta, autorul descrie o mulțime de obiceiuri, relatează
MAIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
caracterizează în termenii „setei de absolut”, în care structurile formei imită structurile universale. Poemele sunt expresioniste și mărturisesc un cult al geometriei formale aproape barbian, precum și o interogație a eului despre sine și lume - o lume artefact, obiect fictiv, transfigurat subiectiv. Numărul 1/1972 cuprinde poemul Gravură-n lemn de Tudor Arghezi, iar numărul 1/1974 oferă trei inedite de Lucian Blaga. În numărul 1/1978 sunt introduse în circuitul lecturii variante inedite ale poemelor barbiene Înecatul, Lava și Din ceas
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
După 1990 deține funcții oficiale în cadrul președinției și al guvernului, devenind și deputat în primul Parlament al Republicii Moldova. În lucrările sale M. cultivă o formulă critică de tip universitar, preeminent sociologizantă, aplicând adesea criterii ideologice oficiale. Cronicile de întâmpinare sunt subiective și dominate de reacții critice dure. SCRIERI: Cu scut și fără, Chișinău, 1983; Valori și aparențe, Chișinău, 1985; Reabilitarea calității artistice, Chișinău, 1989; Lecturi eminesciene, Chișinău, 1990; Nimeni nu-i profet în țara lui, Chișinău, 1996; Reflecții în amurg, Chișinău
MAZILU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288073_a_289402]
-
ce se regăsește în textele de escortă ale primelor lui două volume: Lecturi infidele și Metamorfozele poeziei. Prin programul critic pe care îl apăra și îl ilustra, cartea de debut a atras atenția asupra autorului, care asuma frontal condiția reputat subiectivă a criticii și vocația acesteia pentru aderențele eterogene și complexe. Misiunea indispensabilă a criticului este să justifice opera, să o facă plauzibilă în fața receptorului său, în funcție de repere infinit variabile. În Metamorfozele poeziei se reia una dintre tensiunile discutate în cartea
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
și În jurul unității de măsură a terenului. Cotul, o unitate pentru lungimi răspândită, era folosit pentru a marca lotul ce trebuia arat sau prășit ca parte a obligațiilor În muncă față de senior. Însă lungimile și lățimile măsurate În coți erau subiective. Seniorul sau arendașul erau tentați să Încerce să sporească obligațiile În muncă indirect, crescând lungimea unui cot, și, dacă reușeau să facă acest lucru, regulile formale privind corvezile nu erau Încălcate. Înainte de secolul al XIX-lea, cea mai des manipulată
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pe seama unei elite a partidului de avangardă, cam tot așa cum problema amenajării unei hale este discutată, de pildă, doar Între ingineri. Atât timp cât știința și raționalitatea impun o subordonare tehnică, nu este nevoie de politică În cadrul partidului; judecățile acestuia nu sunt subiective și părtinitoare, ci obiective și perfect logice. Lenin Își extinde raționamentul și asupra caracterizării pe care o face elitei revoluționare. Aceasta nu este formată din simpli revoluționari, ci din „profesioniști”, iar autorul insistă asupra faptului că termenul este folosit În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
vedere al proprietăților lor gastronomice - ne oferă observațiile pe care le face Richards cu privire la obiceiurile din Sierra Leone. „O frază precum «se gătește greu’Ș surprinde, În general, o serie Întreagă de proprietăți legate de depozitare, preparare și consum, depășind nivelul subiectiv al «gustuluiș. Este respectiva varietate bine adaptată la tehnicile locale de gătit? Este ușor de curățat, măcinat și zdrobit? De câtă apă și de cât combustibil este nevoie pentru a o găti? Cât timp rezistă Înainte și după ce e gătită
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
p. 220. Asemenea multor extrem-moderniști, Le Corbusier avea o pasiune pentru avioane. El scria: „Arhitect și urbanist fiind... m-am lăsat purtat de aripile unui avion, am profitat de perspectiva aeriană... Ochiul vede acum aievea ceea ce mintea putea concepe numai subiectiv. [Imaginea aeriană] este o nouă funcție adăugată simțurilor noastre; este un nou standard de măsurare; stă la baza unei noi senzații. Omul o va folosi spre a-și fixa noi țeluri. Orașele vor renaște din propria lor cenușă” (citat În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
America, pp. 70-71. În principiu, nu există nici un motiv pentru care variabila dependentă de mai mare interes să nu poată fi valoarea nutrițională, momentul aratului, gustul sau rezistența. Însă cercetările se desfășoară mai ușor atunci când variabila centrală este mai puțin subiectivă și mai ușor de cuantificat. D.S. Ngambeki și G.F. Wilson, „Moving Research to Farmers’ Fields”, International Institute of Tropical Agriculture Research Briefs, 4:4, 1, 7, 8, citat În Richards, Indigenous Agricultural Revolution, p. 143. Richards, Indigenous Agricultural Revolution, 143
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
aici învăluitoarea ironie, parodia tandră din aceste povestiri. Volumul Povestiri din Medio Monte cuprinde nuvelele Gravimetrul, un mic roman de formare a „eroului” Lutz Korodi, inventatorul unui aparat pentru măsurarea gravitației pământului, și Memoriul lui Vasile Duminică, o scurtă cronică subiectivă, „cârcotașă”, a orașului (autorul memoriului se crede un veșnic persecutat). Gravimetrul conține două mari planuri temporale, bineînțeles ambiguu manevrate, cel al prezentului - povestea inventatorului (când realistă, când fantastică) și poveștile, colaterale, ale altor „cetățeni” din Medio Monte, și cel al
ILEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287511_a_288840]
-
filosofice românești. 111 lucrări fundamentale (în colaborare), București, 1997; Constantin Noica între construcție și expresie, București, 1998; Vârstele omului, București, 1998; Dostoievski, București, 2000; Prejudecăți și judecăți, București, 2002; Thomas Mann - temă cu variațiuni, București, 2002; Eu - și el. Însemnări subiective despre Ceaușescu, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Papu, Luminile, 88-95; Georgescu, Printre cărți, 219-223; Dinu Pillat, Dostoievski în conștiința literară românească, București, 1977, passim; Popa, Dicț. lit. (1977), 268-269; Dimisianu, Opinii, 346-350; Micu, Lecturi, 205-208; Mihăilescu, Conceptul, II, 111-112; Romulus Diaconescu
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
Paris, apoi se stabilește în insula Chios, împreună cu familia, și, în ultimii ani, din nou la Paris. În anii exilului (1848-1858) publică intens articole și broșuri politice în română și în franceză, prezentând opiniei publice din străinătate, dintr-o perspectivă subiectivă, deseori deformatoare, evenimentele de la 1848, dar atrăgând totodată atenția puterilor europene asupra Țărilor Române. Iritarea împotriva unor tovarăși de exil (Ion Ghica, C.A. Rosetti, Cezar Bolliac), manifestările de grandomanie sunt agravate de treptata lui izolare și de pierderea influenței
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
țărănimii, specificitatea fiind pusă în legătură cu realitățile rurale. Natura, istoria, societatea și concepția de viață a poporului român sunt elemente ale specificului. Nu e omis fondul folcloric, „opera literară în care se oglindesc cele două mii de ani de viață obiectivă și subiectivă a poporului român”. Din această perspectivă, referindu-se la Creangă și Sadoveanu, criticul crede că „nu există nici un scriitor care să se poată compara cu ei în privința românității din punct de vedere al subiectelor, al vieții redate în operă, al
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]