11,590 matches
-
apă, se descompun rapid În intestin, se asimilează ușor, au un gust dulce pronunțat. Acestea sunt glucoza, galactoza, fructoza, maltoza, lactoza, zaharoza. Ei se Întâlnesc sub formă de dulciuri: zahăr, miere, dulceață, gem, bomboane etc., În compoturile dulci și În sucuri. Lactoza se găsește În lapte și produse lactate, fructoza - În fructe, maltoza - În cereale și bere. Carbohidrații compuși (polizaharide) se digeră mai lent prin descompunere sub acțiunea fermenților În carbohidrați simpli. Carbohidrații compuși se dizolvă greu În apă. Aceștia sunt
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
ovăz 50 Miere 87 Macaroane 50 Fulgi de porumb 80 Ciocolată 49 Cartofi fierți 73 Paste cu tărâțe 42 Pâine albă 70 Portocale 40 Biscuiți 67 Mere 36 Stafide 64 Lapte 30 Banane 62 Fasole 27 Înghețată 60 Fructoză 23 Suc de portocale 57 Soia 18 Orez 56 Alune 14 Prelucrarea mecanică a hranei crește indicele glicemic, astfel la piureul de cartofi acesta este mai mare decât la cartofii serviți Întregi. Cu cât sunt mai mărunțite alimentele cu atât ele se
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
În sânge este trimis În locuri de depozitare, adică În grăsimea subcutanată. Din fiecare surplus de 100 gr de carbohidrați se formează 30 gr de grăsime acumulată În organism. În cazul În care, după o activitate de forță se bea suc dulce, celulele musculare vor primi glucoza pentru a stoca glicogenul pentru următorul antrenament. Carbohidrații cu indicele glicemic mediu și scăzut (cereale, paste, fulgi de cereale) - sunt un „combustibil lung” pentru organism. O porție din produsele menționate garantează Întârzierea senzației de
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
aportului alimentar implică respectarea normelor de ingestie a alimentelor, care includ următoarele reguli de bază. Mâncarea nu trebuie să fie abundentă. În acest caz puterea glandelor secretoare (situate la nivelul tractului digestiv) nu este suficientă pentru excreția cantității necesare de sucuri digestive pentru hidroliză (divizare) de substanțe nutritive până la absorbția produsului final. Timpul petrecut În tractul digestiv și puterea mecanismelor intestinale corespunzătoare nu sunt suficiente pentru aspirarea lor completă, iar puterea sistemelor de neutralizare nu este suficientă pentru eliminarea toxinelor consumate
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
S.A. este specializată în producerea brânzeturilor cu cheag tare și a untului, având o capacitate de prelucrare a 100 tone de lapte pe zi, care este colectat din tot nordul republicii unde sunt instalate 28 de frigidere. „Alfa-Nistru” S.A. produce sucuri și conserve din legume și fructe. Un loc deosebit îl ocupă producerea sucului concentrat și în tetrapac. întreprinderea prelucrează circa 100 mii tone de materie primă pe an. Peste 80% din producție este exportată în Federația Rusă, precum și în alte
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
o capacitate de prelucrare a 100 tone de lapte pe zi, care este colectat din tot nordul republicii unde sunt instalate 28 de frigidere. „Alfa-Nistru” S.A. produce sucuri și conserve din legume și fructe. Un loc deosebit îl ocupă producerea sucului concentrat și în tetrapac. întreprinderea prelucrează circa 100 mii tone de materie primă pe an. Peste 80% din producție este exportată în Federația Rusă, precum și în alte state ca Belarus, Germania, Austria, Canada, etc. Cifra de afacere este de 66
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3. Formarea bilei 28 4.3.4. Evacuarea bilei în duoden 33 4.4
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3. Formarea bilei 28 4.3.4. Evacuarea bilei în duoden 33 4.4. Sucul intestinal 34 5. Motilitatea intestinului gros 35 5.1. Controlul motilității colice 36 5.2. Compoziția conținutului colic 36 5.3. Defecația 37 6. Sistemul nervos enteric 39 7. Hormonii gastro-intestinali 40 8. Absorbția nutrimentelor 45 8.1. Absorbția glucidelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
digestiei se mai regăsește numai în momentul expulziei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod deosebit, pentru absorbție. La acest nivel se absorb elemente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
regăsește numai în momentul expulziei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod deosebit, pentru absorbție. La acest nivel se absorb elemente nutritive (nutrimente; principii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
în momentul expulziei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod deosebit, pentru absorbție. La acest nivel se absorb elemente nutritive (nutrimente; principii alimentare), vitaminele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
expulziei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod deosebit, pentru absorbție. La acest nivel se absorb elemente nutritive (nutrimente; principii alimentare), vitaminele, electroliții și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
spațiile intercelulare dar și transcelular și este asigurată prin mecanisme de transport membranar selectiv (pasiv și activ), completate de diverse modalități de transformare intracelulară. Contracțiile musculaturii intestinale segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților săi atât cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Desfășurarea eșalonată a procesului digestiv, la nivelul cavității bucale, stomacului, intestinului, necesită o coordonare între diferitele etaje, între fenomenele motorii și secretorii. Inafara elementelor de reglare intrinsecă, activitatea tubului digestiv și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
bolul alimentar mai pătrund în stomac și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
special datorită reducerii irigației) și accentuată în primul trimestru de sarcină, precum și în cazul cariilor, al ulcerațiilor și tumorilor bucale. 3. Digestia gastrică Digestia gastrică reprezintă totalitatea proceselor mecanice și chimice de la nivelul stomacului, prin care alimentele sunt amestecate cu sucul gastric și supuse acțiunii enzimatice a acestuia. Digestia gastrică reprezintă o împletire a activității mecanice cu cea secretorii. Stomacul, segmentul care primește alimentele, îndeplinește următoarele funcții: acumularea alimentelor care pot fi ingerate la o singură masă; segmentul responsabil este porțiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
segmentul responsabil este porțiunea proximală a stomacului (fundus și corp gastric); rolul de rezervor se explică prin relaxarea musculară a acestei porțiuni, ce permite creșterea de volum fără creșterea presiunii gastrice; fragmentarea alimentelor în particule mici și amestecarea lor cu sucul gastric, rezultând chimul gastric, proces ce are loc la nivelul porțiunii distale a stomacului (antrum); absorbția de apă și substanțe liposolubile; acțiunea antibacteriană, prin lizozimul salivar și mai ales prin aciditatea sucului gastric; secreția unor hormoni care au printre altele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
alimentelor în particule mici și amestecarea lor cu sucul gastric, rezultând chimul gastric, proces ce are loc la nivelul porțiunii distale a stomacului (antrum); absorbția de apă și substanțe liposolubile; acțiunea antibacteriană, prin lizozimul salivar și mai ales prin aciditatea sucului gastric; secreția unor hormoni care au printre altele rolul de a adapta funcția motorie și secretorie gastrică la conținutul gastric. 3.1. Motilitatea gastrică Umplerea gastrică Pe măsură ce alimentele pătrund în stomac prin orificiul cardia, ele se dispun cât mai aproape de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
datorat proprietății corpului și fundusului gastric de a-și adapta volumul la conținut numită destindere receptivă. Destinderea receptivă are loc și prin inhibiția reflexă a musculaturii netede gastrice asociată cu actul deglutiției; reflex mediat pe cale vagală. Amestecarea conținutului gastric cu sucul gastric și evacuarea gastrică La nivelul fundusului și corpului gastric contracțiile sunt foarte slabe și ca urmare a acestui fapt conținutul gastric de la acest nivel tinde să se dispună în straturi în funcție de densitate. Astfel, grăsimile se vor dispune la suprafața
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
componente alimentare (ele vor părăsi ultimele stomacul), iar lichidele se vor găsi între masa de alimente ingerate (vor părăsi primele stomacul). Contracțiile gastrice încep la mijlocul corpului gastric și se deplasează către pilor. Activitatea majoră de amestecare a conținutului gastric cu sucul gastric are loc la nivelul antrumului (fig. 4). Porțiunea terminală a antrului și pilorul se contractă simultan. Unda peristaltică împinge apoi conținutul antral prin pilor, după care acesta se contractă. Conținutul gastric care găsește pilorul închis se întoarce la nivelul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Porțiunea terminală a antrului și pilorul se contractă simultan. Unda peristaltică împinge apoi conținutul antral prin pilor, după care acesta se contractă. Conținutul gastric care găsește pilorul închis se întoarce la nivelul antrumului unde este supus proceselor de amestecare cu sucul gastric și de fărmițare a componentelor alimentare. Contracțiile antrale durează 10-20 minute după care urmează o perioadă de liniște de 1-2 ore. In perioada de activitate, contracțiile antrumului sunt urmate de relaxarea pilorului; o parte din chimul gastric trece prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de gastrină care determină creșterea frecvenței contracțiilor antrale și a sfincterului piloric. In concluzie, se poate spune că: grăsimile nu sunt evacuate din stomac decât atunci când pot fi procesate în duoden; acizii sunt evacuați în duoden numai când există suficient suc pancreatic pentru a-i neutraliza; ritmul cu care alți compuși ai chimului trec în duoden corespunde ritmului cu care duodenul și jejunul procesează acești compuși (fig. 6). Joncțiunea gastro-duodenală (sfincterul piloric) Pilorul separă antrumul gastric de prima porțiune a duodenului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și inhibitorii a musculaturii netede pilorice. Fibrele vagale colinergice stimulează constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează neurotransmițători cum ar fi VIP care determină relaxarea sfincterului. Hormoni cum ar fi: CCK, gastrina, GIP, secretina produc constricția sfincterului piloric. 3.2. Sucul gastric Produsul de secreție al glandelor gastrice (cardiale, fundice, pilorice) este reprezentat de sucul gastric. Acesta este un lichid incolor, clar sau ușor opalescent, acid (pH de 1-1,5), densitate 1002-1009. La om se secretă aproximativ 1500 ml de suc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
vagale inhibitorii eliberează neurotransmițători cum ar fi VIP care determină relaxarea sfincterului. Hormoni cum ar fi: CCK, gastrina, GIP, secretina produc constricția sfincterului piloric. 3.2. Sucul gastric Produsul de secreție al glandelor gastrice (cardiale, fundice, pilorice) este reprezentat de sucul gastric. Acesta este un lichid incolor, clar sau ușor opalescent, acid (pH de 1-1,5), densitate 1002-1009. La om se secretă aproximativ 1500 ml de suc gastric în 24 ore; debitul secretor crește în perioadele digestive și este aproape nul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Sucul gastric Produsul de secreție al glandelor gastrice (cardiale, fundice, pilorice) este reprezentat de sucul gastric. Acesta este un lichid incolor, clar sau ușor opalescent, acid (pH de 1-1,5), densitate 1002-1009. La om se secretă aproximativ 1500 ml de suc gastric în 24 ore; debitul secretor crește în perioadele digestive și este aproape nul în perioadele interdigestive. Sucul gastric conține 99% apă și 1% reziduu uscat, format din 0,6% substanțe anorganice și 0,4% substanțe organice. Cea mai importantă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]