3,864 matches
-
el. în autorii cu care a fost comparat, dar și în alții aparent foarte deosebiți. Unele analogii mi se impun în chip neașteptat. în „Glossă”, Bacovia spune: „Dacă nu-i,/Cu cine vorbi,/Se scrie”. Adică golul existențial, izolarea și supărările sînt producătoare de literatură. Neîndoielnic, numeroase lucrări își au originea în astfel de situații. Ienăchiță Văcărescu, de pildă, mărturisește că a alcătuit Istorie a prea puternicilor înpărați othomani, pentru că, exilat la Nicopole, era lipsit „dă toate trecerile dă vreme cele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
numitelor moșăi (s.n.), isprăvnicia scrie Dum-tale să le îndatorești ca numaidecît să puie soma prăjinelor însămnate, fără întîrziere și fără a să împotrivi cît de puțin, căci cu cît vor urma prelungire și împotrivire, cu asta vor fi în mare supărare. Iară pentru Brehuești, țiind de ținut Botoșanilor, D-ta vei scrie D-lor boerilor vornici și vor pune la cale. 826 mai 2 ss. Krupenschi Spatar 62 Este foarte probabil că, la stăruința soției sale, Iurașcu s-a mutat, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Se va fi lăsat și el mituit de cadouri? Oricum, o mare bănuială îl rodea la inimă, că măcar o parte din fetele sale îl au de tată pe aga Grigore. Moartea năprasnică a Paraschivei Iurașcu a scufundat în adîncă supărare, tot așa de mult, pe Vasile Iurașcu cît și pe aga Grigore. După moartea Paraschivei, el nu și-a adus acasă soția, de la Botoșani, iar ea, din cauza aceasta, s-a îmbolnăvit de nervi. Începînd din 1837, Profirița a fost pusă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1849-1859) s-au dovedit mari negustori de titluri boierești. Hrisoavele lor de boierie se vin deau, după un anumit tarif, care creștea propor țional cu rangul solicitat. Cine da bani, căpăta rang boieresc. Această negustorie cu rangurile a provocat mare supărare boierilor de neam vechi, mai ales cînd ei s-au văzut puși în umbră de boierii noi, răsăriți nu se știe de unde, cu miros de scrumbie, de măsline ori de opinci. Mai mult, marii boieri au avut pretenția ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
au cumpărat decrete de căminari de la domnitorul Mihail Sturza (pag. 138, 285 și 309). Un Buiucliu, fost negustor de vite și tutungiu, apoi posesor pe moșiile lui Iorgu Ghica, a devenit căminar și comis, tot de la Mihail Sturza (pag. 39). Supărarea lui Sion era și mai mare, cînd el, boier din neam vechi, se vedea cu titlul numai de paharnic și lăsat în urma acestor proaspăt căftăniți. Este necesar să înșirăm rangurile boierești, în ascensiunea lor, din acea vreme: șătrar, pitar, sluger
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Cervicești, 10 la Cătămărești, apoi, peste deal, în satul Vlădeni, 54, la Brehuești 34, iar în satul Ipotești numai 9 bărbați, lucrători de pămînt și cu vîrsta între 30 și 40 ani. Totuși, lui Eminovici i-a venit o mare supărare de la Botoșani, pentru că în luna noiembrie 1848 a murit, de holeră, asociatul său, Moișe Michel, lăsînd neachitat impozitul către stat, în sumă de 6027 lei, și mare încurcală și îngrijorare printre creditori. Isprăvnicia de Botoșani, catagrafiind averea mortului debitor, a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pleca. Eminovici n-a fost de acord cînd a auzit de bani. Satul întreg ieșise cu greu din iarnă și încă avea de îndurat foametea, pînă la noua recoltă. Afară de asta cu împroprietărirea 88 din anul trecut, Eminovici făcuse mare supărare printre țărani, că nu le dăduse pămîntul, după lege. Eminovici a strigat în gura mare că la el oamenii n-au lucrat cu carul cu boi: "Să-mi mănînc eu copiii fripți, daca la mine a lucrat careva, cu carul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Aceasta intervenție l-a indignat. "Ce au cu mine? i-a spus lui Cacoveanu. Pîinea nu le-o mănînc, pragul nu li-l calc. Lese-mă, să merg calea mea și să trăiesc din puținul meu"116. Dar, după aceea, supărarea i-a trecut și i-au venit alte gînduri, știute numai de el. Tot în luna aceea, Pascaly a pornit cu trupa în turneu prin Moldova. La începutul lui iulie, a ajuns la Cernăuți. Aici Eminescu s-a ferit, ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la Cernăuți și la Putna, pentru organizarea și desfășurarea serbării, cu Slavici, Pamfil Dan, Ștefanelli și alții. Noul an de studii (1871/1872) a fost foarte greu pentru poet, din cauza lipsei de bani. Și la Ipotești erau greutăți și mari supărări. Șerban, care de bine de rău se oploșise, ca ajutor, pe lîngă un medic chirurg, Oppolzer, din Viena, încă din toamna lui 1871 era venit la Ipotești, spre marea supărare a părinților, pentru că sta acasă, fără rost. Matei cerea bani
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lipsei de bani. Și la Ipotești erau greutăți și mari supărări. Șerban, care de bine de rău se oploșise, ca ajutor, pe lîngă un medic chirurg, Oppolzer, din Viena, încă din toamna lui 1871 era venit la Ipotești, spre marea supărare a părinților, pentru că sta acasă, fără rost. Matei cerea bani pentru gazdă și întreținere, ca licean la Botoșani. Așa stînd lucrurile, banii, pe care poetul trebuia să-i primească lunar, la Viena, ori nu veneau regulat, înainte de începutul lunii, ori
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și pierderea Ipoteștiului. Un concept după o scrisoare, trimisă de poet unui prieten, arată cum el prevedea dezastrul: "Iubitul meu, aș fi dorit ca să nu fi trebuit să-ți scriu această epistolă, nici pentru tine, pentru că te supun la o supărare, nici pentru mine, căci ea-ți va deschide ferestrele de a te uita într-o casă, care n-aș fi dorit s-o cunoască nimenea, în lumea mea adică. Nu știi ce tată am. Sărac și împovărat de o familie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
august"175. Maiorescu i-a expediat 100 de galbeni, din bugetul ministerului, dar nu se știe precis ce a făcut el cu acești bani, căci la Iena nu s-a dus și nici doctoratul nu și l-a luat, spre supărarea stăpînită atît de inteligent de protectorul său, Maiorescu. A sosit pe neașteptate la Iași. Ce să facă Maiorescu cu el? La 24 august (1874) l-a numit director al Bibliotecii Centrale din Iași, în locul lui Samson Bodnărescu, care fusese anunțat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fost trimis, cu trenul, la Viena, în ziua de 20 octombrie 1883, și internat în sanatoriul de la Ober-Döbling. După această trimitere, Maiorescu l-a anunțat și pe Gh. Eminovici, la Ipotești 256. Dar bătrînul Eminovici, împovărat de atîtea griji și supărări adunate în cei 72 de ani, pe care îi avea, le-a lăsat la toți sănătate și s-a culcat pentru somnul de veci, în seara de 8 ianuarie 1884, "ora unsprizăci din noapte, în casa sa, din cătuna Ipotești
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o persoană situația ca fiind amenințătoare?; în ce condiții va utiliza ea o anumită „strategie” de angajare în soluții defensive?; altfel spus, în ce condiții va resimți tulburările afective ale „stresului” sau a-le „frustrării” ca „nelinște”, în loc de „frică” sau „supărare”, ca „rușine” sau „vinovăție”, în loc de „depresie”?. Ceea ce face sau simte persoana, stresată sau frustrată depinde, atât de condițiile pericolului evaluat de ea, cât și de variabilele individuale ale personalității, de experiența în astfel de situații (mai precis de reacțiile de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
anterioare celei biologice, determinate de o multitudine de cauze, între care regăsim mai întâi chiar imposibilitatea de a se elibera de tirania cititului autarhic: "caută bătrâne un doctor/ că-mi încărunțesc degetele pe cărți/ caută bătrâne un doctor/ și uită supărările/ că suntem europeni și aproape medievali/ costume cu pene avem și frumoase cu sâni/ cântați" etc. (ca zarea rotundă). Chiar și împinsă, altădată, până la limita insuportabilului, a izbucnirii, cu o patimă abia estompată, în elanuri autodistructive (într-un text ironic
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
tîrziu, François Mauriac, care în cronica sa din "Le Figaro" își permisese cîteva remarci ironice la adresa noului șef al guvernului, s-a grăbit să bată în retragere. "Rămîn consternat, mărturisea el, sînt copleșit de o avalanșă de scrisori pline de supărare, uneori chiar furioase. lată-mă acuzat că aș submina experiența Pinay, că aș aduce prejudicii propriului meu ziar, că îi ridic pe francezi unii împotriva altora, fiind un romancier prost". "El nu-și mai aparține, el ne aparține nouă. A
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
desprinde, fără dificultate, din istoria Unirii noastre nu poate fi decât reconfortant. "24 ore", I, 8 (24 ianuarie 1990), p.1 DINCOLO DE TĂCERE S-a spus adesea despre români că în cearta lor cu istoria nu și-au clamat supărările cu destulă vehemență și n-au recurs decât arareori la revolta intempestivă, dură, implacabilă. Comparativ cu unii vecini, îndeosebi cu cei de religie catolică, noi am fi arătat un prea mare scepticism în conduita socială, dacă nu chiar o scandaloasă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Salut, șefule ! îți scriu în legătură cu proiectul. Am făcut întîi inventarul, așa cum mi-ai sugerat. L-am terminat, am terminat și planograma. Nu am mai avut timp să ajung la training. Bobby în acest exemplu, Bobby a neutralizat orice motiv de supărare al șefului pentru că nu a participat la sesiunea de training. La urma urmei, șeful stabilise prioritățile. De asemenea, Bobby a consemnat acest lucru în scris, pentru a se proteja în caz că altcineva îi va cere socoteală pentru ceea ce s-a întîmplat
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
trecu și el pe lângă stăpânul său, jupânița îndrăzni să-l oprească. - Acesta-i Jder, prietinul meu, lămuri coconul Alexandru. - Aș dori să rămâie, mărturisi jupânița Nasta. - Rămâi, prietene Ionuț, se învoi Alexăndrel. - Îl cheamă Ionuț? - Dacă nu-ți este cu supărare, așa îl cheamă, jupâniță, zâmbi cu dinții săi rari și ascuțiți coconul. Acest Ionuț îmi este mie frate de cruce și lui i-am spus patima mea... (Mihail Sadoveanu, Frații Jderi) 1.Menționează modalitatea de formare a substantivului Frații Jderi
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de care am suferit, încât, dacă ar fi stat în putința mea, aș fi părăsit institutul, fie pentru a schimba mediul în care mă aflu, fie pentru a mă întoarce în țară [...] Punând în socoteala acelei stări toate neajunsurile și supărările pe care le- am putut cauza atât D-voastră cât și altor amici binevoitori, cutez a solicita din nou îngăduința D-voastră și a vă cere ca, prin câteva șiruri, să mă lămuriți dacă am perspectiva de-a mă întoarce
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
era pe atunci, căci și părinții, și frații și surorile îmi erau sănătoși, și casa ne era îndestulată, și copiii și copilele megieșilor erau de-a pururea în petrecere cu noi, și toate îmi mergeau după plac, fără leac de supărare, de parcă era toată lumea a mea! Și eu eram vesel ca vremea cea bună și șturlubatic și copilăros ca vântul în tulburarea sa. 1. Transcrie patru regionalisme ilustrative din fragment. 2. Plasează momentul relatat într-un spațiu geografic. 3. Conturează profilul
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
a se rupe de originile de concept bântuit de închipuiri platonice, adică să se reîncarce principiul raționalității căruia i se supune piața cu semnificațiile excluse de moderni prin viziunea mecanicistă asupra lumii în general. Am putea aserta, pentru a spori supărarea unora, că piața trebuie colonizată cu indivizii care au comportamente și alegeri parțial raționale, parțial emoționale, chiar iraționale. Piața devine prin această viziune o expresie a jocului de compensare dintre cerere și ofertă, unde consecințele optimului paretian pot fi la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
că-și vor îndeplini dorințele. VIII. Dezordine emoțională - civilizat, - artistic, - conflicte culturale, - decent, - sobru, - tânjește după securitate, excitabilitate emoțională, - aventuros, - libertate emoțională, - pasiune sexuală crescută. Acest conflict se manifestă cuprinzător la nivel subconștient și, când există blocaje, este exprimată prin supărări, la cea mai mică provocare. Melancolic, neliniștit și stări alternante sunt alte trasături ale personalitații tuberculinice. Copilul tuberculinic Eu aș descrie copilul tuberculinic folosind două cuvinte: 1. NEMULȚUMIT. 2. DISTRUCTIV. Nemulțumit: Copilul nu poate fi mulțumit de nimic. Are stări
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Încă înainte de alegeri Boul le considera ilegale, dar având în vedere atitudinea celorlalte puteri, acesta îl sfătuia pe Ali Pașa să „închidă ochii cu privire la așa-zisele ilegalități (...) și să evite convocarea unei reuniuni a conferinței care le-ar fi defavorabilă”. Supărarea Austriei a fost atât de mare încât consulul austriac a fost singurul dintre reprezentanții europeni care nu au fost la palat să îl salute pe noul domn. Dubla alegere a lui Al. I. Cuza a fost salutată cu entuziasm de
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
de nimene, trage Ivan un somn de cele popești” grija fiind înlăturată, somnul este liniștit și calm, omul se poate odihni fără a-și mai face probleme; referire indirectă și la concepția populară că „nu trebuie să apună soarele peste supărarea ta”, omul nu trebuie sa adoarmă cu ceva apăsându i pe suflet; p. 147, r. 37 38 : „toate-s până la o vreme” orice bine, oricât de mult ar dura, se sfârșește la un anumit timp; ideea ca nimic nu este
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]