6,772 matches
-
pe larg și la distanță. h. Legea supunerii (credinței, loialității). Distincția caracteristică a rețelelor este că ele nu au nici un centru clar și nici o graniță (limită) clară obiectivă. Distincția vitală Între eu (noi) și altul (ei) - În trecut explicată prin supunerea omului din organizația erei industriale - devine mai puțin semnificativă În noua economie. Singurul ”interior”, singurul reper, acum, este dacă noi ne aflăm Într-o rețea ori În afara ei. Loialitatea individuală se mută departe de organizații și se Îndreaptă spre rețele
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
6, respectiv 7 ianuarie, încheie timpul magic al celebrării nașterii fizice (Crăciunul) și spirituale (Botezul) a Mântuitorului, aceasta din urmă fiind prima dintre cele trei mari Taine. Prima zi din an, românii i-o dedică Sfântului Vasile, care a preferat supunerea lui Hristos și s-a grăbit către viața în sărăcie și fără plăceri. Sfântul este cu adevărat vrednic de admirație și de fericire veșnică. “Educația sfântului a început din familie, aceasta contribuind esențial la formarea sa. Studiază apoi în Cezareea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de conformare variază de la individ la individ și are o mare varietate de forme, de la minciunile convenționale acționate din complezență până adaptarea în mod conștient la normele de grup a propriilor păreri, atitudini și obiceiuri. * Subordonarea - reprezintă dispoziția care mediază supunerea necritică față de incitații din afara sau din interiorul individului, incitații care vizează în mod direct sau indirect, cu sau fără intenție, dirijarea comportamentului său. * Captarea - reprezintă dispoziția prin care se asigură orientarea selectivă a persoanei spre o sursă provocativă, având drept
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
purtând ceva din acea încărcătură inițială; - uneori, scopurile fundamentale ale școlii (instrucția și educația) sunt neglijate în favoarea menținerii sistemului prin instituirea unor norme și regulamente care transformă membrii organizației în simpli executanți. Efectul este crearea unor „personalități birocratice” caracterizate prin supunerea necondiționată la norme, angajare afectivă minimă, dezinteres față de inovație și progres, dependență excesivă față de nivelele ierarhice (respectiv profesorul); - în cadrul unei organizații individul prezintă o dublă tendință: pe de o parte satisfacerea propriilor aspirații, obținerea succesului personal, pe de altă parte
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
observau autorii Dicționarului de pedagogie, în cadrul științelor educației noțiunea de autonomie este limitativă. Cele mai multe discuții pe această temă fac referire la relația libertate - autoritate. „Una dintre cele mai mari probleme ale educației este dea a împăca, sub o constrângere legitimă, supunerea cu posibilitatea de a se servi de libertatea sa“ (I. Kant, 1992, p. 24). Într-o discuție purtată în paginile Revistei de pedagogie de mai mulți pedagogi români, E. Păun observa că, adesea, raportul libertate - autoritate în educație a fost
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
dominare unul asupra celuilalt. Construirea autonomiei unui individ nu este o problemă ușoară, mai ales dacă ea trebuie să se întâmple în mediul școlar. „Una dintre cele mai mari probleme ale educației este de a împăca sub o formă legitimă, supunerea cu posibilitatea de a se servi de libertatea sa. Căci constrângerea este necesară. Dar cum să fie cultivată libertatea prin constrângere?" se întreba Kant în tratatul de pedagogie. Acesta este paradoxul educației formale ce se practică în orice școală: construirea
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
se servi de libertatea sa. Căci constrângerea este necesară. Dar cum să fie cultivată libertatea prin constrângere?" se întreba Kant în tratatul de pedagogie. Acesta este paradoxul educației formale ce se practică în orice școală: construirea autonomiei elevului, în condițiile supunerii la autoritatea școlii, care la rândul său se supune normelor societății. În aceste condiții un rol deosebit de important îi revine profesorului. Dincolo de specializarea sa tehnic-științifică, el are responsabilitatea de a-și exercita autoritatea astfel încât să contribuie la sporirea gradului de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
și adoptă decizii care produc schimbări în comportamentul elevilor. Există și cazuri în care elevii nu recunosc autoritatea profesorului din diferite motive. În „tratatul“ său de pedagogie I. Kant face referire la raportul autoritate-autonomie în educație sub forma „supunere- libertate", supunerea apărând ca răspuns al elevului la autoritatea (constrângerea) adultului. Astfel supunerea educatului poate fi pozitivă - în sensul că el trebuie să facă ceea ce-i este prescris, fiindcă nu poate exista prin el însuți și fiindcă există încă în el tendința
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
cazuri în care elevii nu recunosc autoritatea profesorului din diferite motive. În „tratatul“ său de pedagogie I. Kant face referire la raportul autoritate-autonomie în educație sub forma „supunere- libertate", supunerea apărând ca răspuns al elevului la autoritatea (constrângerea) adultului. Astfel supunerea educatului poate fi pozitivă - în sensul că el trebuie să facă ceea ce-i este prescris, fiindcă nu poate exista prin el însuți și fiindcă există încă în el tendința de imitație, sau negativă - în sensul că el trebuie să facă
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
În ce măsură acordarea autonomiei totale încă din prima copilărie îl va ajuta pe individ să-și folosească în mod corect această autonomie la vârsta adultă? Ideea care se impune a fi subliniată este că nu se poate ajunge la autonomie fără supunerea anterioară la regulile unei autorități. Altfel spus elevul nu poate ajunge la situația de a dobândi și de a folosi cum se cuvine autonomia dacă anterior nu se supune regulilor autorității reprezentate de profesor. J.M. Bachenski identifică două tipuri de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
6, respectiv 7 ianuarie, încheie timpul magic al celebrării nașterii fizice (Crăciunul) și spirituale (Botezul) a Mântuitorului, aceasta din urmă fiind prima dintre cele trei mari Taine. Prima zi din an, românii i-o dedică Sfântului Vasile, care a preferat supunerea lui Hristos și s-a grăbit către viața în sărăcie și fără plăceri. Sfântul este cu adevărat vrednic de admirație și de fericire veșnică. “Educația sfântului a început din familie, aceasta contribuind esențial la formarea sa. Studiază apoi în Cezareea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de acordarea dreptului la comerțul cu băutură. Din pricina aceasta se plânsese vice-prefectul județului Szolnok-Doboka (în scrisoarea adresată lui Teleki Bèla, președintele Partidului Transilvan - Erdèlyi Párt), în legătură cu mutarea din funcție a notarului comunal din Chiochiș (Kèkes). Calea aceasta (adică încrederea și supunerea față de statul ungar și conducerea lui) nu e găsită bună de domnii clerici - cu mici excepții - și de aici se trag toate necazurile. Recunosc că, la eliberare, administrația militară, care a preluat puterea, a avut o influență proastă asupra domnilor
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
rândul protestanților de a fi persecutați. Au apărut numeroși martiri de ambele părți. După cinci ani de teroare catolică urcă pe tron Elisabeta I, regina cu cel mai curat sânge englez de la cucerirea Angliei de către Normanzi. Ea reintroduce actul de supunere a bisericii față de rege, act prin care biserica iese de sub autoritatea papei și care marchează reîntoarcerea la protestantism. Reîntoarcerea aceasta s-a făcut fără prea mare vărsare de sânge, deoarece populația și clerul englez erau de partea reginei. În 1563
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ridică problema obstacolelor în sesizarea adevărului: Există patru obstacole în sesizarea adevărului, care sunt o piedică pentru oricine, chiar pentru cel învățat, și care numai cu mare greutate îngăduie cuiva să obțină titrul clar avut pentru câștigarea cunoștințelor, și anume: supunerea față de o autoritate greșită și nevrednică, influența obiceiului, prejudecata curentă, ascunderea propriei noastre ignoranțe însoțită de etalarea ostentativă a științei pe care o posedă (s.a.). Oricine este încurcat în aceste dificultăți și orice treaptă le întâmpină"46. Cele patru cauze
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu era încă pregătită să renunțe la propriul său imaginar. Acesta nu își epuizase încă resursele, dimpotrivă era în plină expansiune. Inclusiv modalitatea în care Roger Bacon enunță prima cauză a erorii arată că el nu dorește o cenzură completă. "Supunerea față de o autoritate greșită și nevrednică" nu înseamnă renunțarea la supunerea față de orice autoritate și lasă locul acceptării unor anumitor preluări ce sunt considerate vrednice. Această idee a autorității vrednice lasă locul unor interpretări subiective cu privire la ceea ce este vrednic sau
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu își epuizase încă resursele, dimpotrivă era în plină expansiune. Inclusiv modalitatea în care Roger Bacon enunță prima cauză a erorii arată că el nu dorește o cenzură completă. "Supunerea față de o autoritate greșită și nevrednică" nu înseamnă renunțarea la supunerea față de orice autoritate și lasă locul acceptării unor anumitor preluări ce sunt considerate vrednice. Această idee a autorității vrednice lasă locul unor interpretări subiective cu privire la ceea ce este vrednic sau nevrednic, și nu trimite la o cenzură completă ce implică cercetarea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este modelul de conviețuire a celor două tipuri de autorități: autoritatea laică (Statul) și autoritatea ecleziastică (Biserica). Modelul creștin-oriental al raporturilor dintre religie și politică este prost cunoscut și judecat de către occidentali. Unii autori, precum Hugo Rahner subliniază contrastul dintre supunerea Bisericii orientale și libertatea pe care Biserica romană a știut totdeauna să o mențină. Dar din punct de vedere politic, aceasta din urmă comportă destule abuzuri și încălcări legitime. Modelul stabilit de Constantin în 313, apoi de Teodosie se menține
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
unui adevărat haos, ea având rădăcini mai vechi, în perioada interbelică. S-a mers atunci până la ideea bizară a fondării unui partid clerical, prin introducerea unui punct de vedere strict catolic imixtiunea directă a Bisericii în lumea seculară refuzându-se supunerea la disciplina canonică. De fapt, nimeni nu contesta preoților dreptul la opinie sau la anumite opțiuni, fiindcă, în calitate de cetățeni liberi, nu puteau fi indiferenți la problemele cetății. Dar în perspectiva prozelitismului militant, misiunea slujitorilor altarului nu trebuie să se îndrepte
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
socoteau că autonomia conducea la diminuarea gravă a raporturilor dintre Biserica Ortodoxă și stat; aceștia erau reprezentanții "ortodoxiei leneșe, parazitare" care nu se identificau cu spiritul viu al Bisericii. A doua categorie corespundea universitarilor care nu doreau, sub nici o formă, supunerea față de autoritatea Bisericii. În plus, aceștia își susțineau punctul de vedere pe o anomalie: Universitatea, respectiv Facultatea de Teologie nu se putea încadra în Biserică, întrucât ea făcea știință și, ca atare, trebuia să se bucure de regimul libertății științifice
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fin simț al relativității valorilor omenesti 6. Haosului protestant, Biserica Creștină (Ortodoxia si Catolicismul) îi opune rigoarea, disciplina si ordinea. Deosebirea dintre Ortodoxia românească si pravoslavnicia rusească bazată pe un "misticism apropiat de bigotism al mujicilor ruși" constă și în supunerea autorității ecleziastice celei politice, printr-o tendință de cezaropapism (îndrăzneala de a se proclama și cap al Bisericii) pe care unii țari (Petru cel Mare) și-o arogau. Experiența Bisericii Creștine a fost una complicată, cu suișuri și coborâșuri, cu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
icoane sau a ascultării unei muzici bisericești. Adoptarea unei "culturi îmbisericite", printr-un mod specific de trăire este o primă etapă esențială în procesul prefacerii spirituale. Îmbisericirea înseamnă intrarea și rămânerea în Biserică, integrarea în duhul Predaniei, adică ascultare și supunere desăvârșită poruncilor ei. Cultura Cuvântului conduce spre sfera Nefigurabilului, a Invizibilului, a Inefabilului. De fapt, întreaga căutare umană "trădează chipul dumnezeiesc în om". Cuvântul lui Dumnezeu este cuminecător pentru om la toate palierele: al cuvântului, al simțului și chiar la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ultimatumului sovietic din 26 ianuarie 1940, n-ar mai fi făcut-o: "Dacă nația românească ar fi silită să piardă o luptă, o va pierde, dar nimeni, fie acela oricine, să nu aibă dreptul a zice că am suferit cu supunere în orice măsură i-a trecut prin minte să ne impună". În contextul Războiului de Independență, poetul este foarte categoric în contra Rusiei și pretențiilor ei de a ne fi protector: Nu cerem nimic, nu primim nimic, nu dăm nimic. Vrea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cunoscutul astronom, la examenele de calcul infinitizimal și integral. Se știe, ele altfel, că, la Academia Mihăileană din Iași, a fost profesor de matematice. Ce distinge umanismul matematic de umanismul clasic? În două vorbe: o anume modestie de spirit si supunerea la obiect. O formațiune matematică, chiar dacă se valorifică literar, aduce un anume respect pentru condițiile create în afară de noi, pentru colaborarea cu materialul dat" Sînt adevăruri ușor de verificat la o simplă răsfoire a scrisorilor schimbate între cei doi. Deci: veracitate
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
formațiune matematică, chiar dacă se valorifică literar, aduce un anume respect pentru condițiile create în afară de noi, pentru colaborarea cu materialul dat" Sînt adevăruri ușor de verificat la o simplă răsfoire a scrisorilor schimbate între cei doi. Deci: veracitate, modestie a spiritului, supunere la obiect - iată caracteristicile unei formațiuni matematice. Mai mult încă: putere de a cuprinde un complex întreg de elemente într-o singură privire, spiritul de sinteză într-un cuvînt. Fără de această facultate, reținerea și redarea unui raționament nu e posibilă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
În societatea îmbogățită și disciplinată prin tehnică, puterea se obține fără vitejie; s-au cultivat dar inevitabil vicleșugurile, lașitățile arogante ori tîrîtoare, și toate păcatele mici și urîte în care se încheagă energiile inferioare și echivoce. Mecanismul acesta minunat al supunerii și îngăduielii, care face posibil statul, permite tipului politic, stăpîn pe dînsul, să facă nerozii într-o măsură care în nici un domeniu specific omenesc n-ar putea fi atinsă. Fiindcă acel mecanism, prin structura și întinderea lui, are o miraculoasă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]