4,773 matches
-
din ce în ce mai îndoielnică victoria Germaniei. Intrarea în război a URSS, la 22 iunie 1941, și cea a Statelor Unite, la 7 decembrie, dau într-adevăr conflictului o dimensiune mondială, așa cum generalul de Gaulle nu încetase să anunțe. Franța liberă și Rezistența Începuturile. Teoretician al războiului blindatelor înainte de 1939, acest general de brigadă cu titlu temporar, apropiat al lui Paul Reynaud care îl cheamă ca sub-secretar de stat la Ministerul de Război la 6 iunie 1940, ajunge în Anglia la 17 iunie 1940 și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de rețete, care să se ocupe de toate situațiile particulare imaginabile particularitate care i-ar face praf tocmai caracterul transcendent. El analizează modelele religioase și retorica folosită în discursul lui 'Abd al-Salam Faraj, autorul obligației canonice absente (anume, jihad-ul), teoretician al mișcării al-Jihad, care l-a asasinat pe Sadat în 198. Stilistica, modelele, autoritățile religioase invocate de Faraj sînt inteligibile și convingătoare pentru gîndirea musulmană comună, dar manipularea semantică și discursivă a textelor este cu totul subordonată unei finalități ideologice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
recitim cu atenție pe autorii ei nu susține un declin ineluctabil al religiei care ar conduce la dispariția ei, ci se referă la diminuarea influenței sociale a religiei, ceea ce conduce la o mutație a fenomenelor religioase. De acord! Totuși, cînd teoreticienii aleg să vorbească despre ieșirea din religie și chiar dacă ținem seama de toate nuanțele care trebuie date noțiunii , ei nu propun doar o analiză din perspectivă sociologică a religiosului. Ei impun religiei o definiție strict sociologică. Concep religia în termeni
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nivelul grupului, trebuințele și motivațiile individuale se subordonează În mai mare sau mai mică măsură trebuințelor de grup, indivizii tinzând să-și plaseze aspirațiile și performanțele În jurul mediei grupului, care exercită o influență normativă, reglatorie. Pentru subiectul care ne interesează, teoreticienii creativității au căutat răspuns la Întrebarea: Care este forța motoare a creativității ? și au ajuns la un răspuns cu formulare complexă cuprinzând diferite aspecte motivaționale sistematizate apoi pe două categorii: motivații intrinsece și motivații extrinsece, bazate ambele pe tradiția psihodinamică
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
nivelul grupului, trebuințele și motivațiile individuale se subordonează În mai mare sau mai mică măsură trebuințelor de grup, indivizii tinzând să-și plaseze aspirațiile și performanțele În jurul mediei grupului, care exercită o influență normativă, reglatorie. Pentru subiectul care ne interesează, teoreticienii creativității au căutat răspuns la Întrebarea: Care este forța motoare a creativității ? și au ajuns la un răspuns cu formulare complexă cuprinzând diferite aspecte motivaționale sistematizate apoi pe două categorii: motivații intrinsece și motivații extrinsece, bazate ambele pe tradiția psihodinamică
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care enunțul îl ia atunci când este utilizat pentru a comunica. Canale & Swain consideră că teoria lui Hymes este importantă pentru abordarea din perspectivă comunicativ-funcțională a limbii. Lucrările lor accentuează pe interacțiunea contextului social cu gramatica și semnificația socială. Constatând că teoreticienii competenței de comunicare nu au acordat atenție strategiilor de comunicare pe care vorbitorii le adoptă în cazul fragmentării discursului (comunication breakdowns), ca de exemplu - debutul greșit, ezitările, evitarea formelor gramaticale insuficient stăpânite, abordarea străinilor, nesiguranța față de statutul social al celuilalt
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
se sustrage oricărei contestații, ca și cum ar fi de la sine înțeles (vezi cap. 15). Cele trei dimensiuni ale comunicării verbale Principiul de "cooperare" nu este decît un mod de a exprima ceva ce este constitutiv comunicării verbale și pe care mulți teoreticieni din ultimele decenii ale secolului XX l-au elaborat sub diverse denumiri. Patrick Charaudeau, de exemplu, consideră că fundamentul oricărei vorbiri îl constituie un "contract de comunicare"10 care implică: - existența unor norme, a unor convenții acceptate de către participanți, care
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
a versurilor unui poem etc. Categoriile respective variază în funcție de utilizarea lor: astfel, categoriile de care dispune un cititor care caută o carte într-o librărie nu sînt identice cu cele ale librarilor, ale criticilor literari din ziare sau cu ale teoreticienilor literari. Există denumiri care nu aparțin lexicului curent, ci sînt specifice unor anumite meserii: ziariștii din presa scrisă, de exemplu, utilizează un vocabular specific, predat în școlile de specialitate: "prima pagină", "șapou" etc. Asemenea categorii sînt adaptate nevoilor vieții cotidiene
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Banciu, D., 1996). Preluând de la Marx și de la Wright Mills ideea că, nu consensul social, ci conflictul reprezintă principala condiție a ordinii sociale, punând în competiție grupuri sociale lipsite de resurse economice cu cele care beneficiază din plin de acestea, teoreticienii conflictului (Lewis Coser, Ralf Dahrendorf, John Rex), au adus în sprijinul acestei teze următoarele argumente: * ordinea sociala este emanația puterii și nu a consensului social, așa cum susține Parsons, însă cel mai important aspect al ordinii sociale, este reprezentat de conservarea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
fixarea artificială a prețurilor, încălcarea legislației financiare, poluarea mediului etc., care au ca scop menținerea sistemului existent; * crime ale puterii executive (acte de corupție), săvârșite în diferite scopuri, toate având ca motivație menținerea pozițiilor de putere, prestigiu și bunăstare materială. Teoreticienii conflictului apreciază că, în toate formele ei, devianța a devenit un răspuns adaptativ la condițiile de viață ale capitalismului contemporan. Paradigma interacționalismului simbolic. Teoria etichetării (are ca reprezentanți pe Howard S. Becker, Edwin Lemert, Kai Erikson, Erving Goffman, Thomas Scheff
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
străjuiesc drumurile acestei țări ortodoxe? Insuficiența explicațiilor pomenite a determinat căutarea altor ipoteze. Una e aceea care caută originea artelor în ritmul muncii. Din faptul că omul, în timpul lucrului, se acompaniază cu cântecul, care e și melodie și poesie, un teoretician german găsește că ritmul muncii dă naștere la ritmul cântecului. Ipoteza e ingenioasă și nu e lipsită de frumusețe. Dar se poate observa că ritmul muncii nu e mai niciodată același cu ritmul cântecului, deși executat în același timp. Afară de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cea care era în vigoare până mai deunăzi, obiectându-i că s-a lăsat anexată fie de metafizică, fie de psihologie și n-a știut să fie o știință de sine stătătoare. „Misticismul estetic”, pe care îl resping din principiu teoreticienii contemporani, se referă îndeosebi la acel frumos și înălțător capitol metafizic al esteticii tradiționale, care se străduia să lămurească filosofic ce este frumosul în sine și care socotea inspirația artistică drept un fenomen sufletesc cu origini oarecum sacre. Estetica modernă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o emoție pură. Obiecțiunea ne apare cu atât mai neserioasă cu cât, mărginindu-ne numai la sfera artei, majoritatea covârșitoare a capodoperelor, ce constituie patrimoniul frumos al omenirii, sunt de inspirație religioasă și insuflă contemplatorilor emoții estetic-religioase. Știința acestor superficiali teoreticieni moderni ar rămâne fără obiect, dacă am elimina capodoperele pe motiv că nu insuflă o emoție pur estetică! De fapt, orice artă mare suie înălțimile pe aripile de vultur ale religiei. N-am vrea însă să fim greșit înțeleși când
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mai seducătoare forme estetice. Dacă filosofia platonică reprezintă culmea idealismului grec, tocmai acest idealism ne apare mai profanat de josnicia patimii justificate metafizic, în realitate, Elada păgână n-a cunoscut niciodată estetismul pur, cum îl concep și cum îl pretind teoreticienii moderni. Arta ei, în mare parte, e apoteoza viciului, a monstruozității morale. Când o judecă altfel, cu scopul de a o da model oricărei arte, esteticienii sunt pradă unei iluzii deșarte. Chiar un gânditor de talia lui Benedetto Croce cade
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
artei s-ar putea socoti lămurită în principiu după mărturiile tuturor marilor făuritori de artă, convergente în recunoașterea unei misiuni de înnobilare și de regenerare prin frumos, întemeindu-se, între altele, și pe această conștiință a geniului, anumiți filosofi și teoreticieni estetici au exagerat o, preconizând substituirea religiei prin artă. Cu toată absurditatea lui legată de imposibilitatea traducerii în fapt, estetismul absolutist se întemeiază, netăgăduit, pe ideea puterii morale, pe care o atribuie artei, sau pe ideea funcțiunii ei sociale. Dar
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
al vieții psihologice. Fie că e pus în mișcare de o putere naturală, fie de una supranaturală, mecanismul sufletului nostru e același și reacționează la fel, sau aproape la fel. Pentru a susține acest punct de vedere, el aduce mărturia teoreticianului mistic Joseph de Guibert, care observă: „Caracterul supranatural al vieții noastre lăuntrice nu modifică în mod necesar configurația psihologică a acestei vieți; chiar acolo unde o modifică nu introduce în mod violent elemente cu totul streine, ci o face ajutând
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
făcute diferitele extaze(Henri Delacroix: Psychologie de l’art, p. 338 ). Aceasta nu înseamnă totuși că cele două feluri de trăiri, estetică și religioasă, sunt identice. Dar tocmai în stabilirea acestei neidentități stă enorma dificultate, pe care o întâmpină atât teoreticienii misticii religioase cât și teoreticienii estetici. În termeni mai limpezi, problema ce ne preocupă e următoarea: absolutul, pe care îl trăim în contemplația estetică, în experiența sublimului, este totuna cu absolutul trăit de personalitățile religioase în contemplația mistică? Dacă aceste
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Psychologie de l’art, p. 338 ). Aceasta nu înseamnă totuși că cele două feluri de trăiri, estetică și religioasă, sunt identice. Dar tocmai în stabilirea acestei neidentități stă enorma dificultate, pe care o întâmpină atât teoreticienii misticii religioase cât și teoreticienii estetici. În termeni mai limpezi, problema ce ne preocupă e următoarea: absolutul, pe care îl trăim în contemplația estetică, în experiența sublimului, este totuna cu absolutul trăit de personalitățile religioase în contemplația mistică? Dacă aceste două absoluturi ar fi totuna
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pionier în această direcție poate fi considerat cercetătorul rus/sovietic Mihail M. Bahtin, al cărui studiu consacrat "discursului în roman" constituie o veritabilă schiță pentru o (socio)stilistică a discursului repetat. Reproșându-i stilisticii tradiționale preocuparea obsesivă față de unitatea discursului, teoreticianul afirmă că, în raport cu poezia, "specificul stilistic al genului romanesc" constă în aspectele sale "dialogice" și "plurilingve": "stilul romanului este o îmbinare de stiluri; limbajul romanului este un sistem de "limbi""141. Remarcabile, mai ales în contextul epocii, sunt tentativa stilisticianului
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
hipertextualității, pe care Genette le disociază în mod pertinent de metatextualitate, contribuind astfel la înlăturarea prejudecății care i-a împiedicat pentru o bună perioadă de timp pe poeticieni să se preocupe de explorarea textemelor. Mai mult, aparatul conceptual avansat de teoreticianul francez e extrem de util pentru investigarea "discursului repetat", după cum a dovedit-o chiar ampla analiză pe care Genette i-a consacrat-o romanului Ulysses de James Joyce. E drept că abordările de această factură, care panoramează cu succes macrostructurile literare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
puțin încurajatoare se prezintă situația în ceea ce privește investigarea "citatelor celebre". Intertextualitatea a fost rareori identificată și explorată ca fenomen lingvistic particular 184, iar studiile aplicate consacrate acestui fenomen rămân încă destul de puține, fiind semnate, de obicei, mai degrabă de critici și teoreticieni literari 185 decât de lingviști. Prin urmare, elaborarea unui instrumentar riguros de analiză a intertextualității rămâne o sarcină urgentă pentru viitoarele cercetări românești de lingvistică a textului. 7.3. Panorama de mai sus îndreptățește, credem, câteva concluzii parțiale cu privire la anumite
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
1920 și 1940), când niciun politician nu s-a aflat în situația ca, definitiv și în "gura mare", să renunțe la pretențiile revizioniste legate de Transilvania. În același timp, aproape toată lumea - de la politicianul realist care era contele Bethlen István sau teoreticianul revizionismului, contele Teleki Pál, și până la deseori pomenitul (pe bună dreptate) Gömbös Gyula, considerat unul din părinții revizionismului de dreapta - era convinsă că teritoriile transilvane pierdute nu se pot recupera în totalitate, fiecare în parte fiind mai mare decât restul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
în imaginația noastră (imaginarium), ci include totalitatea imaginilor și reprezentărilor pe care le avem despre lume, structurate într-un ansamblu cognitiv complex. Lărgirea definiției prin introducerea de elemente noi modifică raportul imaginar-rațional dintr-o contradicție punitivă într-o colaborare integrativă. Teoreticienii cunoscuți, care reprezintă de acum clasicismul teoriilor imaginarului, cum ar fi Gaston Bachelard, Gilbert Durand, Mircea Eliade, Ioan Petru Culianu, Lucian Boia, au descris imaginarul pornind de la perspective particulare, continuând jocul războinic de opoziție dintre imaginar și știință. Limitările teoretice
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care studiază. În perioada în care omul de știință era un homo universalis, Bacon propune specializarea oamenilor de știință. Specializarea pe care o propune o putem urmări și astăzi. În fiecare știință există cei care se ocupă de partea experimentală, teoreticienii, cercetătorii în domeniul teoretic etc. Structura propusă de filosoful englez era greu de finanțat. Dar chiar dacă în viață o asemenea finanțare i-a fost refuzată, predicția autorealizatoare a funcționat și, după moartea autorului, apar primele instituții științifice având drept structură
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
teologic în planul rigorii științifice, reușind să acomodeze datele științifice cu datele a priori de ordin divin. El nu este decât expresia elocventă a unei practici a elitei creștine interbelice a se vedea un alt caz exemplar: doctorul Nicolae Paulescu, teoreticianul fiziologiei creștine și descoperitorul de jure al insulinei care a restaurat unul dintre principiile majore ale existenței: nihil sine Deo. Partea a IV-a Breviar teologic Libertatea ca posibilitate de alegere Există în percepția mentalului colectiv ideea unei libertăți absolute
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]