5,710 matches
-
se bazează pe criteriul utilității pentru viața cetății, al doilea, genul judiciar, realizează acuzarea sau apărarea în tribunal, în vreme ce ultimul, genul apodictic, are rolul de a elogia sau de a blama, avînd drept criteriu frumosul și, ca mijloc, amplificarea. Această tipologie este rezultatul interpretării elementelor ce țin de situația discursivă, precum situațiile de enunțare, statutul locutorului, tipul auditorului, credințele acestuia etc. Practica retorică a tins spre stabilirea unor etape în procesul producerii discursului, reprezentate de invenție, prin identificarea mijloacelor pentru a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
presupună lipsa unor metode, mijloace și scopuri convergente. Pe terenul lingvisticii, semantica a fost inițiată la sfîrșitul secolului al XIX-lea, fiind fundamentată îndeosebi prin lucrările lui M. Bréal și are caracter descriptiv, fiind orientată de specialiștii care au promovat tipologia schimbărilor de sens și au studiat cauzele acestor schimbări, cu obiectivul de a identifica reguli sau tendințe generale, care să explice nașterea și dispariția cuvintelor. Ulterior, a fost abandonată latura diacronică a cercetărilor în favoarea unei descrieri sincronice a semnificațiilor, încît
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
astfel spre o semantică discursivă ce stipulează un parcurs al discursului pornind de la abstract spre concret și spre figurativ, pentru a face relevant procesul generării lui în ansamblu. Suma opțiunilor succesive și selecțiile produse astfel pot servi ca bază pentru tipologia discursului. Ponind de la rezultatele din cercetările de tip generativ, s-a construit treptat semantica narativă, menită să depășească nivelul producerii semnificațiilor discursive și să realizeze selecția valorilor disponibile și actualizarea lor prin joncțiunea cu subiecții sintaxei narative de suprafață. Astfel
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
r s u l u i, perspectiva oferită prin caracterizările ce survin în disocierea stilurilor funcționale ale limbii este una dintre cele mai promițătoare, prin varietate și prin bogăție. Această analiză beneficiază de sugestii privind clasificarea discursurilor și realizarea de tipologii, cu un anumit grad de relativitate, dar suficient de coerente. În sfîrșit, există în acest cadru un teren pe care se pot observa colaborările și interferențele dintre varietățile discursului. V. aserțiune, discurs, funcții ale limbii, inducție, limbă funcțională, limbă literară
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
determina statutul unui act ce implică anumite obligații. Activitatea de scriere se efectuează pe suporturi diferențiate și variate, dependente de tipul de realizare a ei, de tradiția materialelor și de dispozitivele proprii organizărilor. De aceea, inventarul suporturilor de scriere și tipologia lor sînt ele însele un domeniu distinct de cercetare. Din punct de vedere lingvistic, suportul participă la construirea sensului mesajelor scrise în măsura în care el este purtătorul normelor discursive. Astfel, fizicienii consemnează unele informații într-un caiet de experiențe și altele într-
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cognitivist, care propun modele de analiză modulară, se consideră îndreptățită identificarea secvențelor prototipice narative, descriptive, argumentative, explicative și dialogice (instructive, procedurale etc.), constituite pe baza unor reguli compoziționale de tip secvențial, demers destul de dificil datorită constatării faptului că, într-o tipologie textuală globală, este aproape imposibil de aplicat o grilă unică secvențelor textuale eterogene; totuși, se poate aprecia că există o dominantă (discursiv-)textuală supraordonată la care tind secvențele microtextuale inclusive adiționate sau inserate ierarhic, macrotextul fiind diagnosticat în ansamblu ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
soluții de continuitate în textele narative, astfel încît este admisibilă ideea că toate speciile, genurile și subgenurile sînt clase, stabilite prin observarea datului istoric sau prin extrapolare, pornind de la acest dat, iar departajările lor decurg din necesități metodologice. Stabilirea unei tipologii a textelor ar putea avea în vedere și optica lingvisticii integrale a lui E. Coșeriu, după care categoriile de texte se stabilesc prin apelul la funcția textuală, în calitate de categorie a sensului și la modalitățile (procedeele) prin care această funcție este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau de libertate, pe care le pot determina faptele de limbă, în continuarea unor ipoteze lansate de teoreticienii actelor de vorbire. Interesează mai puțin astăzi descrierea, analiza, interpretarea, compararea unor texte poetice ale aceluiași autor, de exemplu, în vederea stabilirii unor tipologii sau a unor trăsături ale textului-operă, printr-o critică genetică a stărilor textuale, realizată de poetică, tot așa cum nu mai are un foarte mare succes restabilirea unui text original pe baza unor stări textuale eterogene din punct de vedere editorial
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
relații cauză-efect, adecvat unor exigențe care stipulează diminuarea tehnologică a tot ceea ce este ineficient, fiind un obiect integrat într-o economie postmodernă consumeristă sau un instrument capabil să asigure dominarea ori coerciția. V. discurs, dominantă discursivă, narativitate, sincopă discursivă, taxinomie, tipologie. FOUCAULT 1969; GENETTE 1979; BEAUGRAND - DRESSLER 1981; RICOEUR 1973; MAKARYK 1993; COSERIU 1994; ADAM 2005. RN TIMP. Pentru gîndirea comună, orice activitate omenească se desfășoară în timp, acesta fiind o succesiune de momente ce pot alcătui o durată măsurabilă. Există
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
înscrierea în sfera lui atunci cînd se recurge la nume, încît "fotoliu" ca prototip are ca hiperonim pe "obiect pentru așezat", iar acesta are la rîndul lui hiperonimul "mobilă". V. categorizare, meronimie, praxem, real, sens. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO TIPOLOGIE. În general, tipologia este studiul asemănărilor semnificative al unui grup de entități, realizînd o clasificare a lor. Pornind de la această semnificație de bază a termenului tipologie, în domenii precum psihologia, semiotica și lingvistica, cercetarea tipologică este foarte extinsă și reprezintă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lui atunci cînd se recurge la nume, încît "fotoliu" ca prototip are ca hiperonim pe "obiect pentru așezat", iar acesta are la rîndul lui hiperonimul "mobilă". V. categorizare, meronimie, praxem, real, sens. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO TIPOLOGIE. În general, tipologia este studiul asemănărilor semnificative al unui grup de entități, realizînd o clasificare a lor. Pornind de la această semnificație de bază a termenului tipologie, în domenii precum psihologia, semiotica și lingvistica, cercetarea tipologică este foarte extinsă și reprezintă încă un cîmp
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lui hiperonimul "mobilă". V. categorizare, meronimie, praxem, real, sens. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO TIPOLOGIE. În general, tipologia este studiul asemănărilor semnificative al unui grup de entități, realizînd o clasificare a lor. Pornind de la această semnificație de bază a termenului tipologie, în domenii precum psihologia, semiotica și lingvistica, cercetarea tipologică este foarte extinsă și reprezintă încă un cîmp al dezbaterilor și al analizelor în vederea stabilirii criteriilor și parametrilor de clasificare cu cea mai mare relevanță. Pentru a n a l i
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
i z a d i s c u r s u l u i, clasificarea discursurilor care se produc într-o societate este una dintre sarcinile cele mai importante. Fiind o componentă a competenței lor comunicative, locutorii dispun de o tipologie, deprinsă intuitiv sau prin învățare explicită, necesară înțelegerii și producerii de texte, care poate fi comună sau specializată. Clasificarea discursurilor se poate realiza însă pe baza unor criterii diferite și, de aceea, există mai multe tipologii ale discursului, ceea ce a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
locutorii dispun de o tipologie, deprinsă intuitiv sau prin învățare explicită, necesară înțelegerii și producerii de texte, care poate fi comună sau specializată. Clasificarea discursurilor se poate realiza însă pe baza unor criterii diferite și, de aceea, există mai multe tipologii ale discursului, ceea ce a condus la realizarea unor tipologii ale tipologiilor care au stabilit existența a trei clase: 1) tipologii omogene, cu o bază unică pentru elaborarea unei grile abstracte, distincte de textele concrete (precum cea care distinge, pe baze
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
învățare explicită, necesară înțelegerii și producerii de texte, care poate fi comună sau specializată. Clasificarea discursurilor se poate realiza însă pe baza unor criterii diferite și, de aceea, există mai multe tipologii ale discursului, ceea ce a condus la realizarea unor tipologii ale tipologiilor care au stabilit existența a trei clase: 1) tipologii omogene, cu o bază unică pentru elaborarea unei grile abstracte, distincte de textele concrete (precum cea care distinge, pe baze cognitive, tipurile fundamentale: descriptiv, narativ, argumentativ etc.), 2) tipologii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
necesară înțelegerii și producerii de texte, care poate fi comună sau specializată. Clasificarea discursurilor se poate realiza însă pe baza unor criterii diferite și, de aceea, există mai multe tipologii ale discursului, ceea ce a condus la realizarea unor tipologii ale tipologiilor care au stabilit existența a trei clase: 1) tipologii omogene, cu o bază unică pentru elaborarea unei grile abstracte, distincte de textele concrete (precum cea care distinge, pe baze cognitive, tipurile fundamentale: descriptiv, narativ, argumentativ etc.), 2) tipologii intermediare care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
comună sau specializată. Clasificarea discursurilor se poate realiza însă pe baza unor criterii diferite și, de aceea, există mai multe tipologii ale discursului, ceea ce a condus la realizarea unor tipologii ale tipologiilor care au stabilit existența a trei clase: 1) tipologii omogene, cu o bază unică pentru elaborarea unei grile abstracte, distincte de textele concrete (precum cea care distinge, pe baze cognitive, tipurile fundamentale: descriptiv, narativ, argumentativ etc.), 2) tipologii intermediare care recurg la criterii eterogene, dar organizate pornind de la anumite
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
tipologii ale tipologiilor care au stabilit existența a trei clase: 1) tipologii omogene, cu o bază unică pentru elaborarea unei grile abstracte, distincte de textele concrete (precum cea care distinge, pe baze cognitive, tipurile fundamentale: descriptiv, narativ, argumentativ etc.), 2) tipologii intermediare care recurg la criterii eterogene, dar organizate pornind de la anumite dominante (modul enunțiativ, intențiile de comunicare, condițiile de producere), 3) tipologii eterogene, asociate criteriilor relevante ale focarelor clasificatorii distincte (intonație comunicativă, tematică, mediu, mod enunțiativ etc.). Acesta este, prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
distincte de textele concrete (precum cea care distinge, pe baze cognitive, tipurile fundamentale: descriptiv, narativ, argumentativ etc.), 2) tipologii intermediare care recurg la criterii eterogene, dar organizate pornind de la anumite dominante (modul enunțiativ, intențiile de comunicare, condițiile de producere), 3) tipologii eterogene, asociate criteriilor relevante ale focarelor clasificatorii distincte (intonație comunicativă, tematică, mediu, mod enunțiativ etc.). Acesta este, prin urmare, cadrul de analiză al genurilor de discurs, adică al modurilor de a vorbi instituite social și istoric. Tipologiile enunțiative se fondează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de producere), 3) tipologii eterogene, asociate criteriilor relevante ale focarelor clasificatorii distincte (intonație comunicativă, tematică, mediu, mod enunțiativ etc.). Acesta este, prin urmare, cadrul de analiză al genurilor de discurs, adică al modurilor de a vorbi instituite social și istoric. Tipologiile enunțiative se fondează pe relația dintre enunț și situația de enunțare cu trei poli: interlocutori, moment, loc. Sub acest aspect, a fost relevantă tipologia lui E. Benveniste, care făcea distincția dintre discurs și istorie, reformulabilă în distincția dintre un plan
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de analiză al genurilor de discurs, adică al modurilor de a vorbi instituite social și istoric. Tipologiile enunțiative se fondează pe relația dintre enunț și situația de enunțare cu trei poli: interlocutori, moment, loc. Sub acest aspect, a fost relevantă tipologia lui E. Benveniste, care făcea distincția dintre discurs și istorie, reformulabilă în distincția dintre un plan ambreiat, care implică o raportare la situația de enunțare, și un plan neambreiat, în care enunțul se prezintă disociat de situația de enunțare. Această
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în distincția dintre un plan ambreiat, care implică o raportare la situația de enunțare, și un plan neambreiat, în care enunțul se prezintă disociat de situația de enunțare. Această opoziție a fost detaliată în mai multe moduri, mai cunoscută fiind tipologia propusă de J. -P. Bronckart, care uzează de criterii psihologice și lingvistice și distinge patru clase de discurs, prin combinarea a două criterii (implicație - autonomie, prin raportare la situația de enunțare, și conjuncție sau expunere - disjuncție sau povestire): discursul interactiv
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
distinge patru clase de discurs, prin combinarea a două criterii (implicație - autonomie, prin raportare la situația de enunțare, și conjuncție sau expunere - disjuncție sau povestire): discursul interactiv (expunere / implicare), povestire interactivă (povestire / implicare), discurs teoretic (expunere / autonomie), narațiune (povestire / autonomie). Tipologiile funcționale sau comunicaționale clasifică discursurile după intențiile care le animă. Dintre acestea, cea mai cunoscută a fost cea realizată de R. Jakobson în 1963 și care deosebește discursurile prin maniera în care ierarhizează funcțiile limbii (referențială, emotivă, conativă, fatică, metalingvistică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lingvistica engleză, se disting adesea două funcții majore: una tranzacțională, care corespunde exprimării conținutului, și alta interacțională sau interpersonală, implicată în exprimarea relațiilor sociale și atitudinilor personale. Dezvoltarea teoriei actelor de vorbire a avut și ea un reflex în această tipologie, cînd intenția funcțională a locutorului a fost privită ca forță ilocuționară a enunțului. Această orientare a condus însă la anumite dificultăți, deoarece funcțiile comunicative nu corespund în mod necesar cu intențiile comunicative ale locutorilor. Pe de altă parte, clasificarea aceasta
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mod necesar cu intențiile comunicative ale locutorilor. Pe de altă parte, clasificarea aceasta se raportează deseori greșit la complexitatea enunțurilor efective, atunci cînd același enunț asociază mai multe funcții a căror punere în relație este dificilă. În orice caz, aceste tipologii se sprijină pe principii sociologice și psihologice fundamentate chiar ele pe postulate filozofice implicite greu de validat. Tipologiile situaționale evocă domeniul activității sociale în care se exercită discursul și, astfel, s-au realizat clasificări care grupează discursurile în funcție de diferite domenii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]