3,826 matches
-
în care se va produce jocul de rol. În al doilea pas, jocul de rol se produce efectiv. În al treilea pas, rezervat evaluării, cei care au interpretat un rol anume își dezvăluie percepția asupra acestuia și își relatează experiența trăită. Ei pot primi întrebări din audiență. Spre deosebire de jocul de rol, tehnica dramatizării creative este mai puțin formală, acțiunile fiind rezultatul improvizației „actorilor”. Un simplu mod de a începe o dramatizare creativă este „jucarea” unor caractere de grup: spre exemplu, o
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mai mult și o prezență publicistică, mai tipărind, până în pragul celui de-al doilea război, câteva merituoase scrieri literare. Culegeri ca Dobrogea (1936), Plaiuri oltenești (1938), Prin cetatea lui Bucur sau Trecutul viu (ambele din 1940) adună pagini memorialistice, „file trăite”, evocări, mărturisiri, reînviind portrete și peisaje, într-un gen de tabletă sau crochiu cu prea puține variațiuni de la un text la altul. Detaliul etnografic, mai mult sau mai puțin uitat, cutuma și reflexul ei social sunt teme de incursiune într-
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
bate „în deșert”, rămân și pentru A. reperele copilăriei. SCRIERI: Însemnări din timpul ocupației germane (1916-1918), București, 1929, republ. fragm. în Marea Unire a românilor în izvoare narative, îngr. și introd. Stelian Neagoe, București, 1984, 31-32, 99-118, 699-704; Dobrogea. File trăite, Craiova, 1936; Plaiuri oltenești, Craiova, 1938; Prin cetatea lui Bucur, București, 1940; Trecutul viu, București, 1940. Repere bibliografice: „Însemnări din timpul ocupației germane”, U, 1929, 121; Sabina Cantacuzino, Din viața familiei Ion C. Brătianu (1821-1891), București, 1933; Din corespondența familiei
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
imediat al faptelor lupului din natură, ca o semnificație culturală strict ancorată în planul referențial. Pentru că animalul real aduce o mulțime de pagube, pentru că este prădalnic și nedorit, lupul invocat în credințe, descântece, practici magice ori apotropaice și în povestiri "trăite" capătă valori negative. Într-o instanță secundă, acolo unde semnificațiile sunt mai elaborate și acolo unde referentul se șterge în fața conotației, lupul apare ca o figură mitologică, dacă nu deplin benefică, cel puțin favorabilă și binevoitoare. Aceasta este lupul moștenit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
viața proprie sau viața celor dragi, ceea ce le va declanșa un sindrom acut de traumă cu potențial de a dezvolta ulterior un sindrom de stres posttraumatic. Reacția la evenimentele violente este însă mediată de propria vulnerabilitate și reziliență. O violență trăită direct de o persoană vulnerabilă va conduce la o stare acută de stres traumatic și posibilitatea dezvoltării ulterioare a unui sindrom de stres posttraumatic. O persoană rezilientă însă, va face față violenței fără a cădea în patologie. Efectul evenimentului violent
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
va percepe, va memora și va mobiliza organismul ca răspuns la amenințarea externă sau internă. Deși programat genetic pentru sănătate și fericire și înzestrat cu o uluitoare capacitate de refacere și plasticitate, dezvoltarea și funcționarea creierului este dependentă de experiențele trăite. în programarea genetică sunt „așteptate”anumite experiențe. Dacă copilul are parte de tipul de experiențe „cerute”(prefigurate, așteptate) de genom, creierul se va dezvolta conform potențialului. Căile neuronale prefigurate între creierul emoțional și cel rațional vor intra în funcție. Copilul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tipare de activitate (căi neuronale, conexiuni) în dependență cu experiențele trăite de persoană (Glaser, 2007). Neactivarea circuitelor neuronale pre-existente, datorită lipsei de stimulare cu stimulii așteptați, conduce la moartea sau dezactivarea neuronilor. Așadar dezvoltarea și funcționarea creierului depinde de experiențele trăite. „Activarea căilor neuronale influențează în mod direct structurarea conexiunilor în creier. Deși experiența modelează activitatea creierului și forța conexiunilor neuronale de-a lungul întregii vieți, experiențele timpurii din viață ar putea fi cruciale în organizarea modului în care se dezvoltă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a fi avortați, a pledat cu tărie pentru extinderea perspectivei. în acest scop, cercetarea regimului de care a avut parte o persoană în existența ei prenatală se dovedește inevitabilă, deoarece în ipostaza sa de fetus știa să decodifice semnificația experiențelor trăite, cu predilecție a celor de factură traumatizantă. Concretizând, supraviețuitorii avortului trăiesc sub spectrul unei permanente amenințări letale și seamănă cu acei condamnați la moarte, care sunt mereu în alertă și așteaptă o execuție care trenează (Sonne, 2000). Personalitatea lor se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ce nivel se aplică, reziliența se evidențiază prin (Theis, 2001, p. 37): în ciuda unui context cu risc înalt, dezvoltarea persoanei, familiei, comunității este pozitivă; persoana, familia sau comunitatea demonstrează competențe susținute în confruntarea cu stresul acut sau cronic; în urma traumatismului trăit, persoana, familia, comunitatea se vindecă, se recuperează (reabilitează). în lucrarea Psihopatologia adultului, din 2010, Șerban Ionescu evidențiază trei etape în utilizarea științifică, în domeniul științelor socioumane, a conceptului de reziliență. Prima etapă, în care atenția se centrează pe individ, consideră
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în ultimii ani de cercetători. „Resursele interne de care dispune individul implică acțiunea factorilor biochimici (cum ar fi hormonii și endorfinele) și interacțiunea sistemului nervos autonom, a zonelor corticale și subcorticale ale creierului.”(Trudel, Puentes-Neuman, Ntebutse, 2002, p. 166) Experiențele trăite de copil pot modifica substanțial funcționarea creierului, afectând astfel inclusiv fiziologia organismului. Sunt frecvente cercetările axate pe stresul și suferința copilului care au ca element de măsurare nivelul de cortizon, hormon influențat de stresul la care este expusă persoana. Există
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vorba despre ceea ce în literatura de speciliatate se numește „experiențele așteptate”(Glaser, 2007). Experiențele care au loc, cele reale la care este expus copilul pot diferi de cele „așteptate”, reclamate de dezvoltarea sănătoasă a copilului. „Aceste variații în experiențe[le trăite de copil] pot produce diferențe în structura creierului și chiar și în exprimarea [în fenotip] a genelor”(Stroufe, Coffino, Carlson, 2010, p. 37). Astfel de concluzii drastice cu privire la vulnerabilizarea copilului prin expunerea la experiențe timpurii neadecvate dezvoltării sale au avut
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unei societăți democratice, comunismul din România a fost aruncat în uitarea ce se manifestă sub forma unei aparente lipse de interes, a unei evitări accentuate a oricărei amintiri, în vreme ce cultura cotidiană și comportamentele oamenilor abundau de semnele vii ale traumei trăite. Fuga de amintirile dureroase, manifestată prin diferite comportamente, reprezintă însă un semn al sindromului de stres posttraumatic. Conceptul de reziliență asistată introduce ideea creării unor strategii de susținere și acompaniere a victimelor pe perioada evenimentului traumatic și posteveniment, în scopul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
e că poeziile pe care le citim sau le auzim nu se acumulează doar într-un tezaur pasiv de amintiri livrești, ci funcționează ca niște cadre semnificative ale existenței noastre. "Momentele poetice" reprezintă autonomizarea unui episod, desprinderea lui din fluxul trăitului, sub impresia unei noțiuni a "poeziei". Așa cum spunem despre un peisaj că e "pictural" sau despre o situație că e "suprarealistă", identificăm anumite întâmplări ale existenței noastre drept "poetice". Altfel spus, prin anumite proprietăți, poezia ne permite să asumăm într-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai mare dorință a noastră" mărturisea Bolliac în 184510. De aceea călătoria în sine e constitutivă identificării obiectelor, de aceea toate relatările redau minuțios parcursul până în punctul descoperirii. În acest sens, Cezar Bolliac avea să insiste asupra semnificației unei hărți "trăite" a vestigiilor arheologice împrăștiate pe suprafața patriei, iar Alexandru Odobescu avea să sublinieze importanța mărturiilor celor care cunosc teritoriul și pot să descrie parcurgerea lui în căutarea descoperirilor. Sunt inginerii de hotar, învățătorii sătești sau chiar țăranii, incapabili să descrie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ca și cum ar exista un flux comun care face să circule aceeași pasiune a simpatiei din viața culegătorului, în viața autorului anonim și în cele din urmă în viața cititorului. În acest lanț al transferurilor de iubire - ca afecțiune din ce în ce mai ascunsă, trăită tot mai "privat" - ultimul este chiar Rosetti însuși: Plimbându-mă într-o zi pe bulevardele Parisului cu bardul României, îi ziceam că modestia lui n-are ce suferi când aplaudăm Doinele sale, fiindc-aceste poezii le-am făcut eu iar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un farmec magnetic via imagine a splendorii primitive 69. Obiectele arheologiei, imediat tangibile, conținând încă viață în proprietățile lor sensibile, se opun memoriei transmise prin narațiuni care constituie obiectul cunoașterii istorice și care evocă viața numai după pierderea irecuperabilă a trăitului. De o parte stau resturi - insignifiante, anonime, fragmentare - dar purtând încă amprenta și puterile vieții ("toate acele mărunte și felurite manifestări ale vieții sociale, toate acele producțiuni folositoare sau fantastice ale activității omenești"70); de cealaltă parte se găsesc marii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de cealaltă parte se găsesc marii eroi, evenimentele și întâmplările memorabile, dar ireversibil dispărute. Să observăm însă aici și o altă implicație a legăturii dintre arheologie și viață. Obiectele care vorbesc despre existență și care conțin încă în ele urmele trăitului nu descriu neutru o stare de lucruri, ci evocă valorile celor care le-au gândit, le-au produs și le-au folosit. Cu vorbele lui Odobescu, "ideile", "simțămintele", "aplecările care mișcau pe actorii lor". Arheologia nu oferă un simplu nomenclator
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care a auzit jalea de la moartea ei84. Descrierile pun în evidență nu atât resturile trecutului, cât mai ales calitatea lor perisabilă, în proporție directă cu apartenența lor la viață. În pământ, Bolliac distinge disoluția și în același timp persistența substanțelor trăitului: grăsimea, sângele, efemeridele vegetale sau animale. Cosciugul cadavrului, îmbrăcămintea și podoabele, cum și diferitele semințe și frunza aruncată dasupra corpului, forma o țărână care varia într-o adâncime de 10-15 și până la 20 centimetri"85. Această pastă în care se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
orice stare a sa omul poate găsi comori de încântare"100. Acestui rafinat degustător al vieții i-a plăcut să pună literatura sub un semn al provizoratului. Pentru că, dincolo de registrul ludic, "poezia foamei" denumește un dublu dispozitiv de transfigurare a trăitului, care vizează atât calitățile perisabile și volatile al materiei (mirosul, gustul), cât și stările tranzitorii ale ființei (foamea). Poezia se găsește la intersecția a două "afecțiuni" temporale: e întâlnirea dintre ceea ce se pierde din textura "auratică" a lucrurilor lumii și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să poftești la opere, de ce să emulezi conduitele scriitorilor, de ce să încurajezi chemarea literară? E un bun moment să pui această întrebare în 1844. Deversarea de afecțiune în preajma literaturii nu are încă un conținut propriu: e o simplă pasiune ignorantă, trăită orbește de scriitori și de cititori, prin transfer - pentru că "altcineva" iubește în cunoștință de cauză literatura. Peste foarte puțin timp situația avea să se schimbe fundamental. 4.3. O arheologie a pasiunilor colective (II): zelul național În sfera pasiunilor suscitate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de lemne, grâu, porumb; în sfârșit i-am lăsat de toate, spuind și ciorbagiului ca nu care cumva să se strice de cineva câtuși de puțin din orânduiala făcută de mine. Să fi văzut mulțumirea ei și binecuvântările bătrânei! Viața trăită aici, sau mai bine zis, zilele sunt cele mai frumoase din câte am petrecut în întreaga campanie. Pe lângă că Suzana era frumoasă în toată puterea cuvântului, mai era și foarte deșteaptă: o inteligență naturală și vie și o pricepere la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bine ca oricine să perceapă, analizeze, exprime și reprezinte cu o mare finețe și cu o mare acuitate ceea ce este în joc în interacțiunile sociale 485. Kafka a fost obsedat deosebit de puternic de spațiul familial și a dat experienței sale trăite o formă deosebit de demnă de atenție, prin aceea că ea este o experiență foarte generală, și, aș spune chiar universală în societatea burgheză modernă. Sensibilitatea deosebită a scriitorului a știut să se exprime astfel încât fiecare poate să regăsească termenii unui
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de la început decepționantă: statuia Libertății este imaginea unei femei reci, justițiare aproape neliniștitoare, unheimlich. Ea este o privire care scotocește conștiința precum nenumăratele ferestre inchizitoare de zgârie-nori pe care Karl le zărește de pe vapor. Sabia statuii, zărită după o traversare trăită ca un doliu, trimite totuși la un întreg registru militar al ordinii și al Legii și bineînțeles la figurile Tatălui. Să nu uităm faimoasa vechea valiză militară a tatălui pe care Karl Rossmann o pierde într-un act ratat cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ce au ca element central etnicii germani, mai precis șvabii din Banat, mulți dintre ei fiind de asemenea deportați în Uniunea Sovietică sau Bărăgan la muncă forțată. Principalele colecții de mărturii înregistrate de Smaranda Vultur, Germanii din Banat și Istorie trăită, istorie povestită: deportarea în Bărăgan, 1951-1956, abundă de povești marcante despre suferința umană și servesc drept surse fundamentale și inestimabile în construirea istoriei comunităților de șvabi din perioada celui de-al Doilea Război Mondial și din perioada comunistă. Aceeași valoare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
menționeze pe acestea în mărturiile ei subliniază că realitatea trăită sau rememorată de femei în timpul deportării a fost complexă și variată. Pentru Magyari, Cocârlă și pentru majoritatea femeilor deportate, obișnuite cu reguli stricte de segregare sexuală, neplăcerile provocate de experiența trăită au fost „accentuate atunci când a fost vorba de necesități și funcții biologice”. Renunțarea la aceste reguli a echivalat cu pierderea completă a demnității, a moralității și, în fapt, a normalității. Cu toate acestea, Șimon, care era căsătorită deja, fie nu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]