4,948 matches
-
și copii, dintre adulți si tineri, apare mai vădită în considerația pentru copil. Sentimentul de siguranță - singurul care permite copilului să se emancipeze și să-și dobândească personalitatea - depinde de următoarele condiții : 1) protecția împotriva loviturilor din afară; 2) satisfacerea trebuințelor elementare; 3) coerența, stabilitatea cadrului de dezvoltare; 4) sentimentul de a fi acceptat de al săi: a) ca membru de familie: sa fie iubit, să dăruiască dragoste, să fie izvor de bucurie și de mulțumire pentru adulți; să fie condus
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
elevilor. Această temă ne-a preocupat permanent și ne preocupă încă. De aceea, urmărim să cunoaștem și să aplicăm metode și tehnici de dezvoltare a creativității artistice, strategii care nu numai să cultive creativitatea, ci să trezească în sufletul elevului trebuința de a crea, trebuința ce constituie pentru om nevoia de a trăi. Metodele și tehnicile de dezvoltare a creativității le aplicăm frecvent în cadrul disciplinelor de la clasele I-IV, însă am constatat că au o eficiență crescută în cadrul activităților Proiectului educațional
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
a preocupat permanent și ne preocupă încă. De aceea, urmărim să cunoaștem și să aplicăm metode și tehnici de dezvoltare a creativității artistice, strategii care nu numai să cultive creativitatea, ci să trezească în sufletul elevului trebuința de a crea, trebuința ce constituie pentru om nevoia de a trăi. Metodele și tehnicile de dezvoltare a creativității le aplicăm frecvent în cadrul disciplinelor de la clasele I-IV, însă am constatat că au o eficiență crescută în cadrul activităților Proiectului educațional”Imaginație și creativitate” la
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
poluata. Prezenta omului se constată și prin plasarea construcțiilor, care sunt mai mult sau mai putin armonizate cu natura. Natură schimbată prin interveția omului, antropomorfizata , devine obiect estetic prin actul perceperii, trăirii emoționale. Trăirea satisfacției estetice are ca resorturi instinctul, trebuința de frumos, de absolut, experiența dobândită în actul contemplării. „Trezesc admirație lumea vegetală cu farmecul ei prin forme, linii și culori, lumea animală prin forme, culori, mișcări, moduri de viață. Trezesc admirație peisajele marine, alpine, montane, suprafețele râurilor, lacurilor și
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
și în asociere cu poezia, pictură și dansul oferă cea mai înaltă formă de abandonare de sine într-o lume armonica. Artă sunetelor muzicale tălmăcește forme și culori, senzații, emoții, sentimente, pasiuni și gânduri. Captarea și trăirea muzicalității este o trebuința esențială a vieții umane. Între om și sursa muzicală se creează o comuniune, armonia ritmica și melodica transferându-se în intimitatea sufletului. Crearea mediului specific pentru perceperea și trăirea muzicii, pentru înțelegerea ei este o primă condiție a educării sensibilității
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
mișcarea armonioasă, expresiva. Dânsul sculptează în spațiu imagini prin mișcările corpului, exprimând stări sufletești diferite. „Dânsul este un comentariu plastic al muzicii prin caligrafia mișcării” (E.Macavei, 2002, p.278). În postura de spectator, interpret și executant, omul își satisface trebuința de mișcare artistică-ritmică, melodica și grațioasa. Executat în grup sau individual, dansul produce bucurie și plăcere în condiția unei expresivități artistice. Copilul se mișcă în ritmul muzicii atât spontan cât și învățând pașii după o structură coregrafica corespunzătoare tipurilor de
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
dintr-o interacțiune specifică între aptitudini și atitudini.” (P. Popescu Neveanu, 1970). „Creativitatea este o activitate sau proces care duce la un produs caracterizat prin noutate sau originalitate și valoare pentru societate.” (Al.Rosca, 1981). „Creativitatea înseamnă receptarea realității din trebuința de nou.” (E. Pickard 1990). Din definițiile enunțate mai sus reiese că noutatea, ingeniozitatea și valoarea teoretică sau practică reprezintă trăsături esențiale ale activității creatoare. Lipsa de consens în abordarea creativității se poate datora faptului că, multă vreme, ea a
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
aptitudinea organizării coerențe a informațiilor, a ideilor, anticiparea rezultatului final, elaborarea de ipoteze multiple și selectarea celor semnificative; indicele de elaborare reprezintă numărul de detalii care completează și nuanțează răspunsul; -sensibilitatea la probleme este atitudinea deschisă receptiva față de nou, față de trebuințele și sentimentele altora, sesizând problemele acolo unde alții nu le observa, permanentă curiozitate și dorința de a cunoaște; nivelul sensibilității reiese din rapiditatea cu care subiecții descoperă unele greșeli, inadvertente; -redefinirea (sau restructurareaă este abilitatea de a restructura, de a
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
poate fi nascută în baza coordonării inteligenței și experienței personale, sau poate fi înlăturată prin exercițiul spontan al instinctelor. Stilul victimal. Determinarea condițiilor necesare adaptabilității victimei la realitatea conflictului agresional va releva exercițiul spontan sau masura adaptabilității la mediul respectiv. Trebuințele, impulsurile, instinctele pot să fie rezultatul unei programări ereditare sau a unei învățări în stadiile evoluției de adaptare la mediul înconjurator. Inhibiția victimală. Aptitudinea victimei de a evalua posibilitățile sale de adaptare la conflictul agresional depinde și de calitatea senzațiilor
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
apărut diferite epidemii, în mod deosebit de ciumă, holeră și malarie. Astfel ciuma ajunge la Vaslui în anul 1776. Din poruncă domnească pentru apărarea de ciumă citim: “Fiindcă la Galați și la ținutul Putnei ciuma cu cât merge, se întărește, și trebuința cerșind ca spre apărarea ținutului Tutovei și al Vasluiului să se mute lazaretul de la Scântee la Furceni, se vor face 2 șure și 4 poeți acoperite bine, ca să fie pentru șederea celor ce sa oprească în “lazaret”. Epidemiile de ciumă
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
toate ustensilele, hainele, garderoba și în sfârșitu tote obiectele cuprinse în încăperile și îngrăditura spitalului după anume inventar iscălit de mine, sunt făcute parte cu a mea cheltuială, iar parte cu osăbit mijloce prin a mea îngrijire și stăruință. Pentru trebuința spitalului se afectează casa cea mare cu două etage cuprindend opt-spre-dece odăi și un paraclisu sub acelaș acoperemânt, cât pentru casele aflătoare la porta dimpreună cu grajdiul și șurele mi le păstrez pe sama mea, ca unele ce sunt clădite
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
după spiță, sau de persoanele ce aceștia vor delega din parte-le. c. Din Prefectul districtulu Vasluiu. Art 8. O cameră specială va fi destinată în încăperile spitalului pentru cancelarie, unde se va întruni și Direcția când va fi de trebuință. Art. 9. Președuirea seanselor direcției va fi date acelui mai în vârstă dintre membrii cu de o potrivă vot ca și cei-l-alți doi. Art. 10. Lucrările și tote diriguirile de ori ce natură se vor face de către Direcție și vor
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
lor, mai multă siguranță și tenacitate în răspunsuri. Rolul și importanța jocului constă în faptul că el facilitează procesul de asimilare, fixare și consolidare a cunoștintelor. Datorită caracterului său formativ, jocul influențează dezvoltarea personalității elevului. Ed. Claparède spunea că principala trebuință a copilului este jocul. De aceea, jocul este considerat azi, în teoria pedagogică, ca modalitate de asimilare a realului la activitatea proprie ( Jean Piaget ), asigurând elevului largi posibilități de activism intelectual. Prin joc, copilul își îmbogățește viața afectivă și, în
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
de separare a indvidului. Cu cât parcurge episoadele cronologice ale vieții, cu atât condițiile externe devin mai stresante pentru individul cu deficiență auditivă și, implicit, favorizante pentru crearea unor complexe de inferioritate. În absența cuvântului ca formă de exprimare, atât trebuințele biologice cât și cele spirituale nu pot fi satisfăcute la nivelul corespunzător unei evoluții firești. Având ca reper ideea că o funcționare eficientă în mediul socio-profesional este datorată autocunoașterii și autoreglării corecte a persoanei, e necesar ca și individul cu
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
diferite de cea verbală, accesibile vârstei, permit copiilor să experimenteze „aici și acum" diferite probleme personale, beneficiind de insight-uri restructurante. Ei își deblochează astfel spontan propriile resurse, le conștientizează. Tehnicile expresive răspund nevoii de acțiune, de concret și mai ales trebuinței de joc și de mișcare a școlarului mic. Ele îi creează copilului impresia că nu vine la terapie, ci vine să se joace. Prin reducerea universului social la dimensiuni accesibile copiilor, deficienții de auz pot fi antrenați polivalent, dezvoltându-li
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
în atenția cercetătorilor și practicienilor, interdisciplinaritatea reprezintă, după Carmen Crețu, “o constantă a politicii curriculare din ultimele decenii”[8]. Necesitatea abordării interdisciplinare a conținuturilor derivă din aceea a cuprinderii integrale a fenomenelor, a corelării informațiilor specifice unor domenii diferite, din trebuința de a forma la elevi o viziune unitară, integratoare asupra lumii. Conceptul de interdisciplinaritate acoperă, deci, atât accepțiunea de principiu, cât și cea de modalitate de organizare a conținuturilor. El a fost definit din două perspective: epistemologică și pragmatică. În
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
politicilor organizaționale nu poate avea o fundamentare trainică fără cunoașterea științifică a caracteristicilor problemelor mediului organizațional și a interacțiunilor dintre acestea; c. organizația există, funcționează și se dezvoltă numai integrată în micro și macrosisteme, iar realizarea scopurilor, satisfacerea categoriilor de trebuințe specifice și asigurarea resurselor manageriale este posibilă numai în condițiile considerării lucrative a factorilor de mediu. Din cele expuse anterior reiese că aplicarea analizei SWOT în faza de conceptualizare a proceselor de management este un demers care: ● are un pronunțat
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
cheagul familiei, ci și calea cea mai eficientă a educației, dar numai dacă ea e potrivită și cu masură". Nu în ultimul rând, "pentru a fi un bun mediu educativ, familia trebuie să aibă o situație economică aptă să satisfacă trebuințele de prim ordin ale membrilor să i". A educa un copil nu este un lucru atât de ușor. Unii părinți, având concepții învechite, cred că ei știu cel mai bine să-și educe copilul, neacceptând sfaturi din exterior. în prezent
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
fost făcută, recunoscută ca fiind tipică pentru cei crescuți în condiții de hospitalism, într-un sistem instituțional cu caracter medical, în care copiii sunt bine îngrijiți din punct de vedere strict medical, dar nu sunt tratați ca persoane autonome, cu trebuințe și tendințe proprii având o istorie personală. Completând această descriere, Rutter a ară tat că în mediile în care interacțiunile adult-copil au o intensitate redusă, iar îngrijirea copiilor (afectați de depresieă se desfășoară într-un stil impersonal, tabloul psihic al
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
distincție se aplică atunci cînd o constituție, față de care au toți un contract, adoptă o legislație față de care nu consimt toți. Cetățeanul e "silit să fie liber", fiind constrîns să urmeze voința generală."28 Contractul social, care se naște din trebuința oamenilor de a coopera în vederea stăpînirii forțelor naturale, soluționează problema esențială, și anume: A găsi o formă de asociație care să apere și să protejeze cu toată forța comună persoana și bunurile fiecărui asociat și în cadrul căreia fiecare dintre ei
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
numai libertatea duce pe om spre săvîrșirea de fapte bune, spre virtute, pe cînd constrîngerea îl revoltă, îl înrăiește". De aici și oroarea sa față de tot ce înseamnă reglementare, disciplină, obstacol în calea liberei desfășurări a activității. Ceea ce frînează dorințele, trebuințele și pasiunile oamenilor este rău. Idealul său era societatea în care natura, eliberată de orice constrîngere, să se poată dezvolta în deplină libertate. O astfel de societate o reprezenta abația din Thélème, al cărui regulament este cuprins în formula: "Fă
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
și necesitatea unei noi orînduiri sociale, prin formarea unui om nou. C Copilăria " Considerînd copilăria ca atare, există oare în lume o ființă mai slabă, mai nenorocită, mai lăsată în voia a tot ceea ce o înconjoară, care să aibă o trebuință atît de mare de milă, de îngrijiri, de protecție, ca un copil?"124 Rousseau este, poate, primul pedagog care și-a pus întrebarea: "Pentru ce copilăria?", dînd acestei întrebări un răspuns atît de satisfăcător, încît răspunsurile care se dau azi
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
se consideră că Rousseau a descoperit copilul. Între copil și adult sînt mari deosebiri, care trebuie cunoscute. Copilăria este "somnul rațiunii", copilul fiind lipsit de anumite funcții fiziologice, ceea ce face ca și viața sa psihică să fie altfel colorată. Între trebuințele sale (multe și mari) și puterile sale (puține) este, de asemenea, un decalaj, care face din el o ființă slabă, de unde nevoia de ajutor din partea altora. Necesitatea de a cunoaște individualitatea copilului în vederea organizării educației prin care "se încheie opera
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
așa vom putea să dezvoltăm o pedagogie științifică, cu tratarea diferențiată a fiecărei vîrste, a fiecărei categorii de copii și chiar a fiecărui copil în parte: Fiecare înaintează (în gîndire) mai mult sau mai puțin, potrivit caracterului său, potrivit gusturilor, trebuințelor, talentelor sale și zelului său, precum și potrivit împrejurărilor care-l favorizează"209. Rousseau introduce o idee deosebit de valoroasă: ideea progresului elevului față de sine însuși, față de realizările proprii. Această idee este deosebit de interesantă și a avut aplicații ulterioare în pedagogie cu
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
țară, în mijlocul naturii, poate învăța multe lucruri și-și poate utiliza bine forțele. Construirea proprie, la început de felurite lucruri de joc și în urmă de instrumente și obiecte în adevăr utile, e o ocupație, încît o consider ca o trebuință indispensabilă pentru toate institutele unde au să se educe copiii în mod rațional și să li se arate și să li se ofere ocazia de a construi ei înșiși." (Chr. Salzmann, "Cărticica furnicilor", p. 79) Friederich Froebel considera educația ca
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]