4,882 matches
-
opera unor filosofi. Cei trei mari autori de tragedie, Eschil, Sofocle și Euripide, primul autor de comedie, Aristofan, nu ne-au lăsat nimic din reflecțiile lor, fie pentru că acești demiurgi nu și-au pus întrebări asupra artei cărora, muți de uimire, îi dădeau naștere (ceea ce pare cel mai veridic), fie pentru că scrierile lor nu ne-au parvenit, așa cum s-a întâmplat cu majoritatea pieselor lor. Platon, în Republica, Aristotel, în Poetica, sunt primii teoreticieni. Unul abordează teatrul ca metafizician și moralist
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
nu și pe celelalte, fiind pronunțate încet. Și ca să spun ceea ce cred despre această Compoziție, ar trebui ca celălalt Actor, după pronunțarea cuvântului cu o voce foarte puternică de către cel care ar face Monologul, să spună câteva cuvinte pline de uimire sau de bucurie în funcție de Subiect, și să se supere că nu poate auzi restul; uneori chiar, când Actorul care ar face Monologul și-ar reține vocea, ar trebui ca celălalt să-i remarce toate acțiunile, ca ale unui om care
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
locuri, nu ar fi păcătuit atât de des în materie. Dacă se întâmplă ca timpul consumat de către unul din Actori pentru a-și face Aparteul să-i fie celuilalt incomod, trebuie ca acesta să spună și el vreun cuvânt de uimire asupra visării celui care a vorbit primul, pentru a-l face cunoscut pe Actorul care a făcut Aparteul, sau care vorbea în sinea lui, și nu era auzit, sau care vorbea printre dinți, astfel încât era greu de știut ceea ce spusese
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mila noastră este totdeauna direct proporțională cu suferința pe care o manifestă personajul care ne interesează. Este adevărat că, văzându-l cum își suportă nefericirea plin de măreție, îi vom admira nobelețea sufletească, însă admirația este un sentiment rece și uimirea pasivă exclude orice pasiune mai caldă, ca și orice imagine distinctă a obiectului ei." (Capitolul 1) În ciuda acestei poziții afișate fără ambiguitate, Lessing aduce și el pe scenă două personaje stoice. În Emilia Galotti, din 1772, el mută în Italia
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
umanității, evul divin, evul eroic și evul uman, Hugo, în Prefața la Cromwell, diferențiază trei mari perioade succesive cărora le corespund trei moduri în literatură: liric, epic și dramatic. În "vremurile primitive", omul, care duce o viață pastorală, cântă, în uimirea lui plină de încântare, frumusețile creației. Este epoca poeziei lirice, care își atinge punctul de perfecțiune cu Biblia. Vin apoi "vremurile antice", când se nasc, odată cu sedentarizarea și apariția cetăților, războaiele. "Epică", poezia îl naște atunci pe Homer. În fine
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
însele. Materia pe care o folosim este moartă, și nu putem să-i insuflăm decât o viață artificială. Dar câte trepte în această viață artificială, de la imitația grosieră care nu înșeală pe nimeni și până la reproducerea aproape perfectă care stârnește uimirea!" Este imposibil, după cum subliniază Zola, să ne întoarcem la inscripțiile de care uza teatrul elisabetan pentru situarea locurilor acțiunii, sau să utilizăm decorul abstract perfect adaptat pieselor clasice, în care se mișcă personaje ireale. Pentru autorii de drame naturaliste, care
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
La prima reprezentație în versiunea modificată în 1950, La Cantatrice Chauve a produs o reacție de surpriză atât asupra publicului cât și, dacă acordăm credit confesiunilor din amintitele Note, asupra dramaturgului însuși. "Genialul farsor" pretinde că a asistat cuprins de uimire la convertirea semnului minus, asociabil "tragediei limbajului" pe care intenționase s-o ilustreze, în semnul pozitiv presupus de râsetele publicului, firești în cazul reprezentării scenice a unei comedii. Printr-un neprevăzut efect de bumerang, Emițătorul poznaș, preocupat de subminarea constantă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
etc. Vasilis Vitsaxis, op. cit., p. 22. 170 Apud Victor Kernbach, Mit, mitogeneză, mitosferă, p. 25. 171 Petru Bejan în Vasile Lovinescu, Mitul sfâșiat, p. 23. 172 Ibidem, p. 18. 173 Ibid., p. 25. "Esențialitatea antinomică a mitului îl face nedefinibil; uimirea nu se teoretizează". ibid., p. 28. 174 Ibid., p. 26. 175 Ibid., p. 27. 176 Ibid., p. 15. 177 Ibid., p. 18. 178 Petru Bejan, în Ibid., p. 15. 179 Ibid., p. 19. 180 Ibid., p. 21. 181 Ibid., p.
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
îi puse în palmă, drept mulțumire, o floricică... și cu un salt, ca o plutire în aer, fu pe Sultan și urmată de Pârvu, porni direct într-un galop prăpădul lumii, dispărând într-un nor de colb, lăsând în urmă uimire. Anuca călărea bărbătește un murg, jumătate arab, ca o vijelie, cu cozile galbene lăsate pe spate. Galopa prin sat ca un potop, stârnind câinii și tot ce‟i ieșea în cale... Când intra într-un cârd de gâște, prins în
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Așa că cedă, spunându-le că era o totală pierdere de vreme și de bani. Nu se dădea în vânt după sofisticării. Pur și simplu, nu-i stătea în fire. Totuși plecă de la birou mai devreme în ziua petrecerii (spre marea uimire a lui James) și se prezentă la salonul de frumusețe pentru a pune în aplicare misiunea din-rățușcă-urâtă-în-lebădă. Apropiindu-se de ușa dublă de sticlă și zărind înăuntru recepționera, care era extrem de frumoasă, fu cât pe-aci să dea bir cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
am întrebat și ai zis că nu știai despre ce vorbesc. Doar nu era să-ți spun. —De ce? Și să mă dau de gol? întrebă el. Că într-adevăr îmi aminteam? Că încă îmi mai păsa? Îl privi mută de uimire și își trecu degetele prin păr. Simți buclele moi și încercă din instinct să îl netezească. El o urmărea. —Părul tău arată bine, zise. Îmi place așa. —Neil, e o nebunie. Mă sperii. Știu, îmi pare rău. Doar că în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
2011 Cele șapte ceruri ale unei seri care are vocea ta decor îmbăiat în cerneală ascuns în spatele adevărurilor apocrife ca o pânză celestă prinsă în ținte de foc între orizont și al șaptelea cer nor dezorientat ajuns întâmplător deasupra tăcerilor uimirea lui e stoarsă peste lume picături mari oțet amestecat cu fiere călătorie sinuoasă către fața nevăzută a lunii sburător anemic măcinat de contradicții pe un drum nepovestit de dincolo de aducere aminte o altă seară îmi murmură iubirea prin glasul tău
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
Îți stau lângă suflet, pândit de comoții, Scriind poezie prin fiece nerv. Mă știi, sunt același nebun de iubire, Pierdut prin fantasma lunaticei vieți, Răpus între rime, cerșind izbăvire Prin nopți nesfârșite sau prin dimineți. Rămâi, peste toate, ideea supremă, Uimirea deplină, miracolul pur, Profunda trăire și marea dilemă, Ți-o spun fără teamă și fără-nconjur. Eu las sentimentul să curgă prin plete, Pretind detașarea de veștile seci, De noile trenduri, de știri incomplete, De drame absurde, de vorbele reci
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
ai să fii, de toate, vindecată. O să organizăm un bal magnific, Ca în Bulgakov vom dansa, prin noapte, Mă voi numi Maestru, onorific, Scriindu-te cu amăgiri și șoapte. Vom fi serviți de eroine nude, Din cupe pline vom gusta uimirea, Doar ploi de stele or să ne mai ude, Ca să cunoaștem, astfel, nemurirea. Când toate deveni-vor doar cenușă Vom sta alături, recitând poeme Și-n cer se va deschide, brusc, o ușă, Prin care Dumnezeu o să ne cheme. 3
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
congrese medicale voi constitui reclamă, Mă vor studia continuu, înainte de bufet, Unii îmi vor spune viață, unii îmi vor spune dramă, Alții vor lua din mine mostre pentru zaiafet. Se vor scrie disertații, se vor ține lungi discursuri, Sub luminile uimirii am să fiu solicitat, Despre marea mea putere se vor scrie niște cursuri, Iar eu le voi da cu tifla, muribund resuscitat. De vor întreba savanții cum trăiesc, deși-s pe moarte, Am să le vorbesc, iubito, despre tine, despre
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
cutume și cuvinte. 15 iulie 2011 Cântecul nebunului Am căutat în mine subterfugii, Nu le-am găsit nici când am tras cu tunul, Pe-o tablă caroiată sunt nebunul Ce-și caută, diagonal, refugii. Eu pot da șah, firește, ce uimire, Sunt folosit de piese importante, Figuri regale și interesante Ce-și construiesc, prin mine, fericire. Mă iluzionez de multă vreme Cu gândul că devin irezistibil, Dorit, chemat, cântat și compatibil Sau o soluție a multor scheme. rândul doi scot capul
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
de unghi este vorba despre unghiul din care privești fiecare zi fiecare oră fiecare trezire în realitate în prima jumătate a vieții următoare nu voi scrie memorii promit voi sta cu capul pe sânul stâng pentru a asculta cu aceeași uimire acordurile inimii tale din filele calendarului am să fac păsări albe apoi le vom boteza cu numele noastre și astfel ne vom împrăștia iubirea în toate colțurile lumii în a doua jumătate a vieții următoare am să tac va fi
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
i-o mai fi spunând acum. După ei, dacă nu ești de-al lor Înseamnă că ești sigur Împotriva lor. — Așa că dumneata, un inspector la criminalistică, ai părăsit Kripo - și făcu o pauză, după care adăugă pe un ton de uimire afectată - ca să devii detectivul casei la Hotel Adlon. — Ești foarte haios, am zâmbit eu disprețuitor, Îmi pui toate Întrebările astea, când deja știi răspunsurile. — Clientului meu Îi place să știe cine sunt cei care lucrează pentru el, Îmi zise cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
de pisică șireată, ca să-i distragă atenția de la mine și să o ajute să-și dea jos haina de blană. — Unde este soțul meu, Farraj? — Herr Six este În bibliotecă, doamnă. La asta, ochii mei albaștri s-au mărit de uimire și am simțit cum Îmi pică falca. Faptul că o zeiță ca ea putea fi căsătorită cu piticul care stătea În birou e genul de lucru care-ți Întărește credința În Bani. Am privit-o Îndreptându-se către biblioteca din spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
apoi am continuat: Un singur lucru nu-mi pot imagina, și anume că tu o să te Îndrepți, mai ales că ai ajuns să lucrezi aici. Cât faci pe săptămână? Bock ridică din umeri: — Vreo cincizeci de mărci. Văzu expresia de uimire de pe chipul meu, căci era mai puțin decât bănuisem și mă Întrebă: — Nu e mult, nu-i așa? — Și atunci care-i treaba? De ce spargi capete pentru Dieter Roșcovanul? — Cine zice că fac asta? — Ai fost Închis pentru că ai bătut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
de serviciu? — Ca și cum tocmai am aflat că am lepră, zise ea, cutremurându-se vizibil. — Hermann Goering m-a angajat să-l găsesec. Am făcut o pauză, așteptând comentariul ei, și apoi am ridicat din umeri În fața ochilor ei măriți de uimire. — Despre asta era vorba, i-am spus. El a fost de acord să pună sub ascultare două telefoane: al lui Jeschonnek și al lui Haupthändler. Am ridicat transcrierea convorbirilor și i le-am fluturat prin față: — Iar acesta e rezultatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
să nu-mi mișc capul din nou... ... O sută de mii de bocanci mărșăluind În pas de defilare În drum spre Unter den Linden, cu un bărbat care Îndreaptă spre ei un microfon ca să prindă sunetul care inspiră o copleșitoare uimire și admirație, făcut de o armată tropotind ca un cal enorm. O alarmă aeriană. Un baraj care e așezat peste șanțurile inamice, pentru a masca Înaintarea. Exact când mergem pe deasupra lor, chiar peste capetele noastre se dezlănțuie o mare explozie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
înghițitură de apă și, când vru să soarbă cu nesaț apa limpede de izvor, o adiere molatică îl învălui, făcândul să dea drumul vasului, care alunecă pe iarba îngălbenită. Arunci bunătate de apă și eu mor de sete! spuse cu uimire o femeie înaltă, urâtă, îmbrăcată într-o haină verde, din mușchi, acoperită cu o coroană hidoasă, din ramuri de brad, pe care erau aranjate câteva ferigi. Îndură-te, mătușă, că sunt și eu un biet bătrân neștiutor. Eu sunt Crăiasa
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
experiența emigrării, pentru că nu e ușor să fii mamă, emigrant și să lucrezi în același timp -, cu atât presiunea interioară crește și, la fel, posibilitatea de a scoate la iveală „pietrele preți oase“ dinăuntru, măcar pentru a le cântări cu uimire în palmă și a te cunoaște, chiar dacă nu ai întotdeauna timpul fizic să le așterni pe hârtie. Nu am avut un grup de prieteni cu care să schimb idei despre scris, nici la primul, nici la al doilea copil, și
Să ai un Alif. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1768]
-
vegetației ca niște pete negre, de care te apropii prudent. Mă opresc în fața unui bazalt ciuruit de ploi, reprezentând un jaguar, animalul favorit al olmecilor, aici semiumanizat. Capul statuii e întors spre cer, într-o atitudine de extaz sau de uimire parcă. Animalul se transformă în om. Își pierde ghearele și capătă mâini. Fața pe care o întoarce spre cer e o față omenească. De câtă vreme privește oare jaguarul acesta stelele? El este, cu siguranță, mult mai tânăr decât Sfinxul
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]