13,247 matches
-
ce sfere-și transferă puterea lui de leu dezlănțuită magic de-nlănțuitul zeu, unde-i piere tăria ce se-mplânta spre cer, regește împărțind putere și mister și cum de poate acum, chiar și fără mănușă cu-atâta ușurință să-i umble în cenușă. si-l doare pân-la țipăt, ca rana nou deschisă, că nu mai simte-n pori căldura mult promisă, că orice foc ar fi și cum i-ar fi văpaia se-autodevorează topindu-și vâlvătaia. ZBURĂTORII lovită zburătoarea căzu jos
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
moment dat împrăștia genuneași-n ce sfere-și transferă puterea lui de leudezlănțuită magic de-nlănțuitul zeu,unde-i piere tăria ce se-mplânta spre cer,regește împărțind putere și misterși cum de poate acum, chiar și fără mănușăcu-atâta ușurință să-i umble în cenușă.si-l doare pân-la țipăt, ca rana nou deschisă,că nu mai simte-n pori căldura mult promisă,că orice foc ar fi și cum i-ar fi văpaiase-autodevorează topindu-și vâlvătaia.ZBURĂTORIIlovită zburătoarea căzu jos pe pământcu-n
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
sub cravașă, mai alesca acum sunt singur în turnCAPTIVUL... XIV. ION IANCU-VALE - DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (2), de Ion Iancu Vale, publicat în Ediția nr. 793 din 03 martie 2013. S-A MĂRITAT FECIOARA... S-a măritat fecioara care-mi umbla prin chică cu degete subțiri ca litera de mână și mă strângea orbește la trupul ei o vară de iarbă-nrourată și reavănă țărână S-a măritat fecioara ce n-a mai fost fecioară când după ce, nebuni, ca prinși într-
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
știut că iarăși m-am otrăvit cu dor... DIMINEAȚĂ ABSURDĂ mi-e inima o brumă, se face dimineață să plec mă bate gândul, să mă afund în ... Citește mai mult S-A MĂRITAT FECIOARA...S-a măritat fecioara care-mi umbla prin chicăcu degete subțiri ca litera de mânăși mă strângea orbește la trupul ei o varăde iarbă-nrourată și reavănă țărânăS-a măritat fecioara ce n-a mai fost fecioarăcând după ce, nebuni, ca prinși într-o furtunăam prefăcut o noapte
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
Publicat în: Ediția nr. 772 din 10 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Elena ANGHEL VATRA ROMÂNEASCĂ Nori de ploaie se adună Dinspre Cluj spre Odorhei. Uni vor să ne impună Să jucăm cum cântă ei. Mințile au luat-o razna; Umblă zvonul deșănțat Că-n Harghita și Covasna Vor să facă „stat” în Stat ! S-a udat de lacrimi pragul; În Cristuru e prăpăd! Imnul românesc și steagul Nu se-aud și nu se văd ! Crișul, Mureșul, Târnava Poartă jalea în
NEASCĂ, POEM DE ANGHEL ELENA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366078_a_367407]
-
Un pericol iminent! Tot ce sună românește Capătă un alt accent. Graiul nostru plâns pe vetre, Legănat de cărărui, E lovit mereu cu pietre Ca un pom al nimănui... Nu lăsați ca vorbitorii Altor limbi pe-acest pământ, Să ne umble prin istorii Și să muște din cuvânt! Neamul Românesc nu piere; Dacii încă mai trăiesc! Scoateți steagul la vedere Și-n Ținutul Secuiesc! De pe stâncile străbune Decebal ne dă curaj! Faceți imnul să răsune Peste Mureș, pân-la Blaj! Nu permitem
NEASCĂ, POEM DE ANGHEL ELENA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366078_a_367407]
-
s-a deschis și în cadrul ei, masiv și blond, s-a înființat maestrul. M-a privit un moment nesigur, parcă surprins. Apoi fața i s-a luminat, și și-a deschis larg brațele... „Ce mai faci domnule? Pe unde tot umbli?, mi-a zis. Hai în casă și scuză deranjul”. Am intrat în cămăruța modestă unde lucra (scria), timp în care asculta muzică, clasică. Era singur. Soția, doamna Dorina, „cerber” și înger păzitor, nu era acasă, era plecată la București (ce
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
sale. Simțea că inima va face explozie și-i va sparge coșul pieptului, rostogolindu-se în Olt. Adriana mai rațională, se desprinse din îmbrățișarea furtunoasă a bărbatului și porni spre ușă, părăsind camera, urmată și de Sebastian. În câteva minute umblau cu Opel ul prin fața mănăstirii Cozia să găsească unde să-l parcheze. Nu mai era un metru de spațiu de parcare, așa de multă lume sosise la Înviere. O lăsă pe Adriana în poarta mănăstirii și el plecă mai amonte
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
Țara Sfântă cea Cerească! ....................................................... La fel pentru Academia Instituită sub pământ Lăsată-ca reper la Ocne, Dar și ca un Locaș Prea Sfănt. MOTTO: Poetul nostru din salină, Ca un CHRIST viața ne alină! N-am găsit locuri mai frumoase Am umblat prin țări străine Și călare și pe jos... Însă ca la mine-n Țară N-am găsit loc mai frumos! Nici o Țară-n lumea asta N-are atâtea frumuseți Câmpii, dealuri, Marea Neagră Dunărea, munții semeți! Dar din miile de locuri
POEZII DE PAULIAN BUICESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365300_a_366629]
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > SUFLET REGĂSIT Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1248 din 01 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Pe unde-mi umbli suflet flamand, De cum vine seară, până ce soarele răsare? M-ai întrebat, de poți străbate-atâta drum, Ca să te-ntorci apoi, sătul și bun... Nu-i băi, iti scriu zâmbind, Eu nu îți stau în cale, N-am să te-opresc
SUFLET REGĂSIT de COSTI POP în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365381_a_366710]
-
ce-l inspir din zbaterea ce te-a înlănțuit Alunecăm întruna pe panta unui vis și ne topim în jarul ce trupul ți-a aprins Tu nu ești om femeie doar universul știe ce-a pus în carnea ta de umblă închipuirea aprinsă ca o stea în care frăgezimea din forța dragostei învinge mângâierea cu atingere de zei Rămâi ondulatoriu în ochii mei pierduți doar cântecul m-ajută să-ți mângâi sâni ce stau așa cuminți să-ți sorb nemărginimea pătrunderii
ŞI MAI FRUMOASĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365413_a_366742]
-
Vine mireasma Cântării, mlădioasă ca o vestală a Frumuseții Cuvântului. Îmi strâng clipele și-mi împletesc anii. Ferestrele inimii surâd înflorite. Cine-mi păzește clipa? Cine-mi adună anii? Cine-mi hotărăște destinul? Sublimul Hristic! Frumusețea Dacică a Neamului! Frumusețea umblă împodobită-n Iubire, dând surâsul Făpturii creștine. S-a pogorât din Cer, s-a oprit în lumea lui Hristos, în lumea lui Zamolxe, în Codrul străbun unde cântă viorile apelor, același cântec divin al Moșilor Neamului, care aprinde lumina fiecărei
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
hectare de pământ arabil. Pe nași de fapt i-au și deportat pe la Râmnicu Sărat iar toată averea le-au confiscat-o, în curtea lor înființându-se o brigadă zootehnică a ceapeului. Era culmea utopiei să-i vezi pe văcari umblând cu cizmele pline de dejecții prin casa boierească a foștilor proprietari. Când venea tata seara la noi, îl tot vedeam din ce în ce mai abătut, dar nu ne spunea nimic despre necazurile lui. Am aflat mult mai târziu. Îl forțau atât cei de la
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
secetă și pământul începuse să se crape de puteai să-ți strecori degetele de copil prin crăpături. Se anunța și o iarnă la fel de grea pe cât a fost vara de secetoasă. Lângă via noastră ceapeul cultivase o solă cu ovăz. Cum umblam eu după fluturi și “mestecă”, o plantă din a cărei rădăcină când se rupea la smulgere, se scurgea un fel de lapte, (un latex care după închegare, noi copii îl adunam în cantități mai mărișoare și-l foloseam pentru mestecat
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
gării de marfă din Obor și, indicându-i birjarului direcția spre Palas, se grăbea să o întâlnească pe Săndica. Știa că aceasta îl aștepta cu materialul seminal în recipient la Laboratorul de Ameliorare al Regnului Animal Palas. Nu putea să umble cu termosul plin în mână prin oraș, pe căldura lunii lui cuptor. Văzându-l pe Viorel mai devreme decât se aștepta la Agenție, Săndica a încercat să mimeze surprinderea, cu toate că era sigură că el a înțeles mesajul transmis „discret” în
TENTATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365444_a_366773]
-
însori. - Nu m-am gândit, mami, la căsătorie. Am tot timpul să-mi pierd libertatea. Am constatat că ne simțim bine împreună și, cum la țară există o moralitate și o opinie publică exagerată asupra acestei moralități, nu poți să umbli cu cineva fără să nu știe tot satul. - Spune-mi ce dorești să-ți iau de la acest raion? Am glumit că vreau să te însoțesc la munte. Poate înainte de a începe cursurile la Universitate, fug cu tatăl tău câteva zile
PE FALEZA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365479_a_366808]
-
iubirii. Nici nu știu dacă voi iubi, dacă voi găsi pe cineva care, să merite, să-i dăruesc inima mea. Eu iubesc cu patimă, trăiesc prin fiecare por din pielea iubitului meu; am vreo garanție, că voi găsi așa ceva? Sau umblu după himere? Mai am dreptul să sper? Sau trebuie să mă resemnez și să-mi trăiesc viața asta monotonă, urmărind la TV telenovele insipide. -Acum aveți o anumită stabilitate financiară, vă este teamă, că prin divorț ați putea, să o
CĂLATORIE NETERMINATĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365504_a_366833]
-
le purtau deasupra capului. Apa de băut era păstrată în casă într-o așa numită doniță, un fel de găleată lucrată din lemn și care avea un capac. Când mi-era sete trebuia să aștept ca mama sau servitoarea să umble la doniță și să-mi umple cana cu apă. Rufele se spălau, îmi amintesc, și am și o fotografie, într-o copaie din lemn, lucrată și ea cu măiestrie, care folosea și la îmbăiat. A fost cândva, dar astăzi nu
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
arsura tăciunilor mocniți ce mă ardea dei nu puteam să uit că mă înșelase cu nerușinarea și perfidia unei țărănci prefăcute și umile, pe care toți sătenii o credeau o adevărată sfântă. Demult n-o mai bănuiam că ar mai umbla după alt bărbat; se uscase ca o sfânta de pe cruce. Deci, nu l-a uitat?... Amantul i-a rămas la inimă, ceea ce mă face să cred, că tăcerea ei a fost un fel de plată ce-mi datora, findcă o
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
arsura tăciunilor mocniți ce mă ardea dei nu puteam să uit că mă înșelase cu nerușinarea și perfidia unei țărănci prefăcute și umile, pe care toți sătenii o credeau o adevărată sfântă. Demult n-o mai bănuiam că ar mai umbla după alt bărbat; se uscase ca o sfânta de pe cruce. Deci, nu l-a uitat?... Amantul i-a rămas la inimă, ceea ce mă face să cred, că tăcerea ei a fost un fel de plată ce-mi datora, findcă o
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
care își rod unghiile vor achita TVA care va fi calculat la 100 de grame de unghii la un preț ce va fi stabilit de guvern deoarece consumă un aliment și e normal să plătească. 9. Persoanele cu dizabilități care umblă în cărucioare pe străzi vor achita taxa de drum ca orce autovehicul. Cei care nu au cărucioare electrice, ci din acelea împinse de o persoană (însoțitor cu retribuția micșorată cu 15%) vor plăti "taxa de atelaj impins/tras de animal
MĂSURI ANTICRIZĂ ( PAMFLET ) de IONEL CADAR în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365116_a_366445]
-
o călătorie ce se sfârșește când începe și începe când se sfârșește ceilalți vin și dictează în timpul dictării apucă de ceafă cuvintele orice asemănare este întâmplătoare mă înarmez cu experiența grădinarului mă bucur de toate prerogativele țelinei mărarului pătrunjelului lacom umblu în desaga doldora de bețișoarele jocului firimiturile se strâng în coșuri” Iedera înalță zidul „după ploaie în tablouri apar ciupercile trăiască intrările trăiască ieșirile au existat zilele au fost reale și îți vei aminti de asta încerc să vorbesc în
POESIS-IOAN DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365145_a_366474]
-
de sâcâielile mele. „Da de unde, nu te mai ia în seamă'' Tac și-mi văd de drumul cu gropi și câini comunitari costelivi și cu capul aplecat, dar care, odată cu deschiderea mineritului sub victoriosul steag a lui „Gabriel Resources” vor umbla mândri cu covrigi în coadă. Unii dintre noi, românii semănăm leit cu acești câini. După Zlatna, spre Abrud, drumul devine absolut pitoresc în apus de soare și urcând într-un pas montan îmi dă impresia că intru în sufletul naturii
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
În felul acesta va fi mult mai comod aicea sus. - Bună treabă! - Ei, ce ziceți, cine vrea să coboare primul? - Eu. - Eu. - Eu..... * - Moșule, ai mai văzut până acum vreo țigancă? - Cum adică? - Adică fără chiloți. - Da. În piața Unirii. - Umbla în p..ielea goală?! - Da de unde! Furase ceva. Și-a ridicat fustele ca să scape. S-a nimerit să fiu în dreptul ei. M-a prins flama! - Vrei să mai vezi? - Unde? - La Moară, sub pod. Ne uităm în sus, printre crăpături
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
avea în el pentru o etanșare mai bună o folie subțire din plastic. Benzina dizolvase folia și bucățele de plastic înfundase jiclorul carburatorului. Nu aveam cum să-l repar din două motive: era în garanție și nu aveam voie să umblu la el, nu se vedea nimic fiind încă noapte și o ceață densă pe deasupra. Gogu trăgea din nou la rame dar nu mai știam în ce direcție mergeam acum. Cât am fost cu motorul oprit și tot trăgeam de sfoara
RATACITI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365188_a_366517]