6,856 matches
-
asistență socială a generat un vacuum nu numai de coordonare, dar și de autoritate și de răspundere instituțională. Activitatea ministerelor implica o răspundere guvernamentală doar pe problemele mari. Diferitele organisme care au proliferat în afara sistemului guvernamental aveau doar o subordonare vagă guvernului sau, adesea, nici un fel de subordonare. Dispersarea programelor de asistență socială la nivelul unei mulțimi de organisme și ministere poate fi considerată a avea și unele consecințe pozitive pentru sistem, cum ar fi încurajarea unor importante inițiative independente, mobilizarea
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
a gândi într-un mod mai potrivit realitatea economică. Introducerea recentă a tematicii încrederii în schimburile economice reluând doar incidental ideea de credit ilustrează astfel deficiențele alegoriei pieței concurențiale perfecte. Ea dezvăluie prin contrast exigența recurgerii mitice la o noțiune vagă a sensului comun, chemată să explice niște elemente imposibil de integrat într-o raționalitate economică din care intensitatea legăturilor interpersonale era extirpată. Încrederea dobândește din acest moment în sfera pieței o valoare despre care se crede că poate asigura un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
scări naționale și sociale se oferă ca niște șantiere de explorare cu atât mai fecunde cu cât necesită investigații asupra efectelor concrete ale unor procese care sunt abia la început. În acest context, "economiile socialiste de piață", după o denumire vagă, merită desigur o atenție deosebită, în măsura în care încearcă să instituționalizeze paradoxuri acute de joncțiune ideologică și de disociere reală între economic și politic, în timp ce introducerea mecanismelor sălbatice de piață generează, de exemplu în Vietnam sau în China, clivaje extreme care lasă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de muncitori, în strânsă legătură cu cel care avea să devină director îndată după victorie, dar care nu era încă decât un cadru superior. Convingerile care-i însuflețeau în timpul acestei perioade pe "combatanții libertății" aveau două caracteristici principale: un "socialism" vag reclamând o relativă justiție socială și lupta împotriva statului pakistanez, care, în numele unui islam împărțit, era perceput ca asigurând în folosul său exclusiv continuitatea fostei puteri coloniale opresive. Reprezentarea unei dominații a statului pakistanez, efectuată în cadrul unei legitimări manipulatoare prin
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ficțiuni a substituției între "problemele sociale", cauzele acestora, soluțiile care le pot remedia sau unitatea lor postulată prin termenul de dezvoltare locală, care își semnalează propriul eșec și / sau consecință a inserției pe piața globală. Această noțiune de dezvoltare locală, vagă, redusă la un simplu slogan, și din acest motiv puternic ambivalentă, trimite atât la retoricile puterii publice și ale unui număr crescând de instituții internaționale, cât și la protestele recente având ca țintă mondializarea. Să alegem ca ilustrative manifestările cele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
să izbucnească un conflict violent pentru ca structura însăși a tânărului stat să fie pusă sub semnul întrebării. Încadrarea populației: șefia Populația rurală este încadrată de șefi: șefi de sat, de teritoriu sau de canton, cu atribuții specifice dintre cele mai vagi și lipsite de importanță. Avem, pentru ansamblul regiunii, 153 șefi de teritoriu și 29 șefi de canton, adică un șef la 955 persoane. Anumite teritorii (subprefectura Gamboma) pot depăși 5 000 locuitori, în vreme ce altele (subprefectura Kelle) nu ating 500. Problema
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de criterii sau de intuiție. Existența și claritatea criteriilor în temeiul cărora va fi luată decizia arbitrului sunt elemente care le pot da concurenților mai multă încredere în victorie. În absența acestora sau în prezența unor criterii (și reguli) neclare/vagi de măsurare a capacităților care prezintă relevanță, decizia rămâne la discreția bunului plac. În această ultimă situație nu mai este vorba despre concurență, ci despre dictatură. Nu contează decât relațiile personale cu arbitrul/cu juriul și interesele și necesitățile arbitrului
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mai reduse față de calificarea arbitrului, ceea ce reduce costul procesului de arbirare", precizează E. Popova (2006, p. 100). Un sistem de criterii bine pus la punct predispune mai puțin la neînțelegeri și la contestări, la confruntări primitive și frustrări. Dimpotrivă, caracterul vag/imprecis al criteriilor de apreciere a concurenților accentuează considerabil componenta arbitrară a stabilirii câștigătorului; după cum, necunoașterea criteriilor de către concurenți și de către suporteri (mai precis, lipsa de transparență) duce la contestarea deciziei luate, la o atitudine ostilă față de câștigător, la acuze
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Fără a fi propriu-zis o emoție, depresia are însă un puternic conținut emoțional. Ea este mai curând "o stare în care energia normală a vieții pare în mod ciudat secătuită. Ea poate merge potrivit lui F. Wilks (2003) de la un sentiment vag de tristețe până la sentimentul puternic de disperare" (p. 29). Oricum, ea nu este o problemă sufletească superficială. Gândurile depresivului se traduc printr-o triplă viziune negativă: a. asupra lui însuși: are un acut sentiment de inferioritate sau de lipsă de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
afecta acuratețea evaluării făcute de clinician pacienților aparținând altor culturi. Diagnosticarea. Diagnosticul și Manualul Statistic al Tulburărilor Mentale (DSM) este primul set de reguli folosit în diagnosticarea tulburărilor psihologice din SUA. Primele două ediții ale DSM au avut criterii diagnostice vagi și bazate pe teoria psihodinamică. Începând cu a treia ediție a DSM din 1980, criteriile diagnostice au fost revizuite pentru a fi cât mai bine observabile. Ediția curentă, DSM-IV, specifică cinci axe care sunt folosite în stabilirea diagnosticului. Diferențe de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a Tulburărilor Mentale a Asociației de Psihiatrie din America, cunoscută sub numele de DSM. Prima ediție a fost publicată în 1952. Aceasta sublinia criteriile de diagnosticare a tutor tulburărilor mentale recunoscute de comunitatea psihiatrică de atunci. Aceste criterii erau descrieri vagi ale tulburărilor puternic influențate de teoria psihanalitică. De exemplu, diagnosticul de Anxietate Nevrotică se putea manifesta într-o gamă largă de comportamente specifice și simptome emoționale. Cheia diagnosticului era aceea ca terapeutul să deducă conflictele inconștiente care-i cauzau pacientului
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Cea de-a treia ediție a fost urmată de o ediție revizuită, cunoscută sub numele de DSM-III R, publicată în 1987, iar a patra ediție DSM-IV, a fost publicată în 1994. În aceste ediții mai noi cercetătorii au înlocuit descrierile vagi ale tulburărilor cu criterii concrete și specifice pentru fiecare tulburare. Aceste criterii apar sub forma unor comportamente iar oamenii trebuie să-și exprime sentimentele pentru a se stabili un diagnostic. Cercetătorii au încercat să fie cât se poate de ateoretici
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pe tulburările de personalitate, a fost mult mai scăzută. Fidelitatea scăzută poate fi cauza mai multor factori. Deși cei care au dezvoltat DSM-III și DSM-III R au încercat să stabilească criterii pentru fiecare tulburare, multe dintre aceste criterii erau încă vagi și impuneau clinicianului să facă inferențe despre simptomele clientului sau să se bazeze pe bunăvoința pacientului de a-și expune simptomele. De exemplu, marea majoritate a simptomelor privind tulburările de dispoziție și anxietate sunt experiențe subiective (tristețe, lipsă de speranță
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Pericol permanent în a se răni pe sine sau pe alții (Conform DSM IV-R, 2000) Sumar Evaluarea și Diagnosticarea tulburărilor mintale * DSM oferă criterii de diagnosticare a tuturor tulburărilor psihologice recunoscute în SUA. * Primele două ediții ale DSM ofereau descriptori vagi ai tulburării bazați pe teoria psihanalitică, astfel fidelitatea diagnosticelor după aceste manuale era scăzută. * Ediții mai recente ale DSM conțin criterii mai specifice și observabile, care nu sunt foarte bazate pe teorie pentru diagnosticarea tulburărilor. * 5 Axe sau tipuri de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și interes a pacientului încurajarea acestuia de a vorbi. Este foarte important să se simtă ascultat. 6) Structura interviului interviurile structurate sporesc validitatea diagnosticului. Ele includ interviul structurat pentru DSM IV. 7) Utilizarea unor termeni concreți pentru a evita descrierile vagi e necesar să i se ceară pacientului informații concrete. Pe parcursul discursului e necesar să se ia în considerare trei dimensiuni: frecvența, durata și intensitatea. 8) Combinarea interviului pentru a înțelege mai bine starea pacientului, psihologul clinician nu se rezumă doar
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
A făcut confuzii. De exemplu, a crezut că tatăl său a murit recent, dar de fapt acest eveniment a avut loc cu mulți ani înainte. Nu a putut să-și descrie ocupația. Pacientul vorbea fluent și articula sunetele dar era vag și imprecis. Folosea fraze lungi, pline de clișee pentru a exprima idei simple. În ciuda folosirii cu ușurință a cifrelor în trecut, nu a fost capabil să facă un calcul simplu. Cu hârtie și creion nu a putut copia un cub
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
De ce? Și gândul care mă bântuie cel mai mult, când se va întâmpla din nou? Apoi, sunt neplăcerile medicamentele care trebuie luate, resentimentul, uitarea. Cărți de credit respinse, facturile care trebuie acoperite, explicații la locul de muncă, scuze, amintiri intermitente, vagi cu privire la oameni (ce am făcut?), prietenii pierdute, căsnicie ruinată. Și care dintre sentimentele mele sunt reale? Și întrebarea obsesivă: când se va întâmpla din nou? Care parte a mea mă reprezintă cu adevărat? Cea sălbatică, impulsivă, haotică, plină de energie
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
chemați să răspundem în fața sursei libertății despre felul utilizării ei (capitolul Preluarea în proiect a libertății. Răspunderea și vina). Această zonă, care dă sens existenței umane, este zona cea mai importantă. Dar pentru noi ea rămâne o zonă a lucrurilor vagi. Această carte este până la urmă o carte despre lucrurile vagi. Lucrurile vagi sânt lucrurile cele mai importante. Dar pentru că la aceste lucruri nu am putut ajunge decât pornind de la hotarele lumii și ale libertății noastre, am intitulat totuși această carte
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
capitolul Preluarea în proiect a libertății. Răspunderea și vina). Această zonă, care dă sens existenței umane, este zona cea mai importantă. Dar pentru noi ea rămâne o zonă a lucrurilor vagi. Această carte este până la urmă o carte despre lucrurile vagi. Lucrurile vagi sânt lucrurile cele mai importante. Dar pentru că la aceste lucruri nu am putut ajunge decât pornind de la hotarele lumii și ale libertății noastre, am intitulat totuși această carte Despre limită. Ce excepția Anexelor, care reprezintă formele pe rând
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în proiect a libertății. Răspunderea și vina). Această zonă, care dă sens existenței umane, este zona cea mai importantă. Dar pentru noi ea rămâne o zonă a lucrurilor vagi. Această carte este până la urmă o carte despre lucrurile vagi. Lucrurile vagi sânt lucrurile cele mai importante. Dar pentru că la aceste lucruri nu am putut ajunge decât pornind de la hotarele lumii și ale libertății noastre, am intitulat totuși această carte Despre limită. Ce excepția Anexelor, care reprezintă formele pe rând abandonate ale
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Pentru ca acest sens al iubirii de libertate să fie cu putință, trebuie mai întîi să existe iubirea de libertate: eu pot să mă mut, cu hotarele mele, în ceva care nu are hotare; eu pot să mă mut în ceva vag. Pentru că există iubire de libertate, eu pot să mă transpun în calitatea de om și în oamenii toți. Pentru că există iubire de libertate, eu pot să mă mut în moarte, în iubire și în libertate. Pentru că există iubirea de libertate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fi". Pentru că există iubire de libertate, eu pot să mă transpun în ceva care nu are chip, în sursa libertății mele, în răspunderea maximă și în teama de judecata extremă. Pentru că există iubirea de libertate, eu pot să triumf, cu vagul meu, asupra a tot ceea ce, prin fiecare determinare a ființei mele, mă fixează și mă face să întîrzii în precis. Epilog Nu ne temem niciodată de vag, ci doar de precis. Îmi imaginez un omuleț care îmbracă o togă și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sânt ultime. Și totuși teama mea e teribilă și fac tot ce pot pentru a nu ajunge în fața omulețului în togă. - Stăm față în față cu viața noastră sau cu cel care ne-a făcut concesia libertății. Totul aici e vag: judecătorul, vina, sentința. Dar răspunderea aici este maximă, iar consecințele sânt strivitoare. Și totuși aici teama rămâne, la rândul ei, vagă. Ne temem mai mult de judecătorul de cartier decât de Judecătorul Suprem. Sîntem gata să riscăm oricând damnarea în locul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Stăm față în față cu viața noastră sau cu cel care ne-a făcut concesia libertății. Totul aici e vag: judecătorul, vina, sentința. Dar răspunderea aici este maximă, iar consecințele sânt strivitoare. Și totuși aici teama rămâne, la rândul ei, vagă. Ne temem mai mult de judecătorul de cartier decât de Judecătorul Suprem. Sîntem gata să riscăm oricând damnarea în locul unei condamnări de câteva luni. Această carte despre limită este o apologie a vagului. Lucruri vagi, poate cele mai vagi, sânt
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
totuși aici teama rămâne, la rândul ei, vagă. Ne temem mai mult de judecătorul de cartier decât de Judecătorul Suprem. Sîntem gata să riscăm oricând damnarea în locul unei condamnări de câteva luni. Această carte despre limită este o apologie a vagului. Lucruri vagi, poate cele mai vagi, sânt omul, Dumnezeu, libertatea. Vagul este opusul precisului. Vagul este ceea ce rămâne după traversarea unui spațiu populat cu limite. Limita îl închide pe om mai întîi în spațiul precisului. Problema este cum să parcurgem
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]