15,959 matches
-
prodidomi, ca toți ceilalți evengheliști. Ca urmare a tuturor acestor explicații și În consens cu specialiștii Noului Testament, propun echivalarea lui paradidomi cu „a preda”, chiar dacă acest echivalent prezintă unele inconveniente de ordin stilistic. În funcție de context, se pot folosi și verbele „a Încredința” sau „a da”. Orice nuanță peiorativă nu-și are locul, pentru că, așa cum am văzut, dacă l-ar fi avut, ar fi fost sugerată de evangheliștii Înșiși. Etapele diabolizării Pe lângă celebra „listă a apostolilor”, Marcu ni-l prezintă pe
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
aspect!, ca unul dintre apostolii recrutați de Isus Înșuși, cu nimic mai prejos decât ceilalți unsprezece. Isus știe că va fi predat și mai știe cine este cel care-L predă (ho paradidous). Într-un pasaj de numai câteva rânduri, verbul paradidomi apare de trei ori, insistență care dovedește importanța lui semnatică și teologică. Scena „predării În mâinile păcătoșilor” face parte dintr-un scenariu divin pus la punct În toate amănuntele, un scenariu cu câțiva actori obligatori și indispensabili: Dumnezeu, Isus
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
este absolută: cei doisprezece Îl părăsesc cu toții, nu doar Iuda. Această singurătate va atinge punctul maxim În momentul În care Fiul se va simți părăsit de Însuși Tatăl, dar aceasta e altă chestiune. Iuda apare grăbit, „ca din senin” (sugestia verbului grecesc), Însoțit de „o mulțime” Înarmată cu săbii și ciomege. Săbiile erau ale soldaților romani, fără doar și poate, ciomegele (literal: „lemnele”), ale iudeilor trimiși de Sinedriu. În fine, ucenicul le dăduse consemn aliaților săi: Isus va fi deconspirat printr-
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Întrebare din cauza relatărilor diferite pe care le Întâlnim la Matei și În Faptele apostolilor (Luca). Am văzut că Matei introduce, singurul dintre evangheliști, tema Îngrijorării personajului, urmată de sinucidere. Fragmentul, tradus ceva mai sus, necesită câteva comentarii aplicate. Matei folosește verbul metamelein, al cărui sens nu este acela de „a se pocăi”, ci de „a fi Îngrijorat”. El evită conștient folosirea termenului consacrat pentru pocăință, metanoein. Iuda se Îngrijorează aflând că Isus a fost condamnat. Prin urmare, gestul său se cuvine
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
raționamentul său. Celsus simplifică și deformează. El vede În Iuda un trădător „brut”, când, În realitate, lucrurile sunt mult mai complicate, după cum reiese dintr-o lectură atentă a Noului Testament. În primul rând, trebuie remarcat faptul că Origen folosește sistematic verbul prodidonai, „a trăda, a vinde”, iar nu paradidonai, „a preda”. Pentru el, așadar, fapta lui Iuda se definește ca trădare, fără nici o ambiguitate. Totuși, spune Origen, Iuda n-a fost nici trădătorul brut, cum Îl vede Celsus, nici discipolul fidel
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ci vinovat este de păcat veșnic. Fiindcă spuneau: are duh necurat. „Fiii oamenilor”, un ebraism, la origine, „fii de oameni”, care Înseamnă pur și simplu „oameni”. ♦ „Împotriva Duhului”: exact, „În legătură cu Duhul, la adresa Duhului”. ♦ „Vinovat”: gr. œnocoj. E un derivat de la verbul enecho, „a (se) ține, a fixa”. În NT, enochos are sensuri speciale: „expus la”, „pasibil de” (Evr. 2,15); sau „vinovat față de”, ca În fragmentul nostru. ♦ hamartolos: În manuscrisele vechi există alte variante. În loc de hamartolos: kriseos, krimatos („judecată”), kolaseos („osândă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Componenta pozitivă este eroismul. Spre deosebire de hamartia, greșeală Întrucâtva pasivă, iresponsabilă, așa cum am văzut, hybris-ul este transgresiunea activă, deliberată. Hybris-ul subîntinde o noțiune tragică și juridică apropiată de aceea a „păcatului iremisibil/de neiertat”. În Noul Testament Accepția creștină a verbului este aceea, juridică și morală, de „a greși”, „a păcătui”. Substantivul hamartia, „păcat”, „greșeală” apare de șaizeci de ori la Pavel. Hamartia denumește păcatul universal, comun tuturor indivizilor (Rom. 3,23; 7,14; Gal. 3,22). Omul se află hyph
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
dilată: o realitate legată de sfera sacrului devine obiect de blasfemie nu neapărat prin virulența cuvintelor, ci și prin aceea a gândului sau intenției. Iertarea Nu voi discuta pe larg terminologia „iertării” În Noul Testament, ci mă voi opri doar la verbul folosit În cele trei versiuni ale logion-ului: aphiemi. Marcu are o formulă mai amplă, analitică: ouk echei aphesin. Ideea de iertare, lucru semnificativ, n-a intrat În limba greacă decât odată cu Septuaginta. ⎯ La origine, aphiemi Înseamnă strict „a trece cu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
a lăsa să scape”, „a da drumul”, „a neglija”, „a lăsa deoparte”, „a nu se sinchisi”. ⎯ Sens care implică ideea de voință: „a concedia”, „a da drumul cuiva”; „a lansa” (lancea, de pildă). ⎯ Aplicat la termeni precum „greșeală”, „acuzație”, „condamnare”, verbul aphiemi Îmbracă de la sine un sens apropiat de cel de „a ierta”: „a dezlega”, „a disculpa”, „a achita pe cineva”. În Noul Testament, verbul nu are doar sensul de „a ierta”, ci și de „a lăsa”. De pildă, Matei (25,44
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
concedia”, „a da drumul cuiva”; „a lansa” (lancea, de pildă). ⎯ Aplicat la termeni precum „greșeală”, „acuzație”, „condamnare”, verbul aphiemi Îmbracă de la sine un sens apropiat de cel de „a ierta”: „a dezlega”, „a disculpa”, „a achita pe cineva”. În Noul Testament, verbul nu are doar sensul de „a ierta”, ci și de „a lăsa”. De pildă, Matei (25,44) spune, despre Isus, În episodul Ghetsimani, că „i-a lăsat (baltă)” pe apostolii care adormiseră din nou. II Matei Fragmentul din Matei trebuie
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
și, mai presus de toate, amărârea Duhului Sfânt. „Ei n-au crezut și au amărât Duhul Lui sfânt” kaˆ parèxunan tÕ pneàma tÕ ¤gion aÙtoà, 63,10). Nu există În Vechiul Testament un verset mai apropiat de logion-ul nostru decât acesta. Verbul paroxuneien descrie comportamentul rebel al israeliților, care provoacă amărăciunea lui Dumnezeu. Isaia 63,10 trimite la Ps. 105,22-23: L-au mâniat la apa răzvrătirii/iar Moise a fost pedepsit pentru ei,/fiindcă-i amărâseră duhul/și a grăit necugetat
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
lui Barnabeu oferă o incontestabilă mărturie În acest sens (cap. XI)! Oseea 12,11. Biblia românească (aproximativ după TM): „Eu am vorbit către prooroci și le-am Înmulțit vedeniile și tot prin prooroci am grăit În pilde” (de fapt toate verbele sunt la viitor! - n.n. C.B.). LXX: „Voi grăi către profeți; căci am Înmulțit viziunile și am apărut prin profeți (cuvînt cu cuvînt: „prin mâinile profeților”, În sens figurat)”. Pentru Origen acest semiverset are o importanță deosebită, Întrucât el vorbește despre
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
tipologică a lui Cristos, prin profeți, Înainte de Întrupare (Omilii la Facere 14,1). La fel interpretează și Ioan Gură de Aur (Panegiricile sfântului Pavel V, 5), Teodoret al Cyrului, Chiril al Alexandriei. În plus, spre deosebire TM, LXX are toate verbele la trecut, lucru care justifică interpretarea alegorică propusă de Părinți. Psalmul 118, v. 131. Biblia românească: „Gura mea am deschis și am aflat (sic!) că de poruncile tale am dorit”. LXX: „Gura mea am deschis și am Înghițit duh (pneuma
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
intre În psihologia personajului, vorbește despre „taina trădării”. Dacă Isus trebuia trădat - de ce trebuia trădat? iată Întrebarea - și dacă Iuda nu ar fi făcut-o, atunci cine ar fi făcut-o? O altă Întrebare: de ce evangheliștii folosesc, În legătură cu Iuda, un verb care Înseamnă, În greacă, pur și simplu „a preda”, „a livra pe cineva”, iar nu „a trăda”? Ei folosesc verbul paradidonai, cu sensurile de mai sus, când aveau foarte bine la Îndemână verbul prodidonai, „a trăda”, fără nuanțe. Acum, de-
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
nu ar fi făcut-o, atunci cine ar fi făcut-o? O altă Întrebare: de ce evangheliștii folosesc, În legătură cu Iuda, un verb care Înseamnă, În greacă, pur și simplu „a preda”, „a livra pe cineva”, iar nu „a trăda”? Ei folosesc verbul paradidonai, cu sensurile de mai sus, când aveau foarte bine la Îndemână verbul prodidonai, „a trăda”, fără nuanțe. Acum, de-a lungul vremii există, spuneam, o mulțime de avataruri ale personajului. Pentru Ioan Gură de Aur, de pildă, Iuda este
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Întrebare: de ce evangheliștii folosesc, În legătură cu Iuda, un verb care Înseamnă, În greacă, pur și simplu „a preda”, „a livra pe cineva”, iar nu „a trăda”? Ei folosesc verbul paradidonai, cu sensurile de mai sus, când aveau foarte bine la Îndemână verbul prodidonai, „a trăda”, fără nuanțe. Acum, de-a lungul vremii există, spuneam, o mulțime de avataruri ale personajului. Pentru Ioan Gură de Aur, de pildă, Iuda este „iubitorul de arginți”. El l-a vândut pe Isus de dragul banilor. Ioan Gură
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
două pasaje neavând vreo legătură cu Iuda. Acesta este sensul exact al frazei grecești. Nu intru În detalii filologice. A se vedea Max Zerwick, A Grammatical Analysis of the Greek New Testament, Roma, 1993, ad locum. Toate traducerile Îmi aparțin. Verbul kataphileo Înseamnă exact „a săruta cu afecțiune, cu drag”, spre deosebire de phileo, care Înseamnă pur și simplu „a săruta”. Cf. capitolul despre Maria Magdalena. Topica e puțin ciudată, dar sensul este următorul: Iuda a Început să caute un moment potrivit pentru
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
1969; Zodiac, Chișinău, 1971; Casă în Bugeac, Chișinău, 1973; Ruguri, Chișinău, 1975; Popasuri, Chișinău, 1976; Ornic, Chișinău, 1978; Balada mâinilor ciungi, Chișinău, 1979; Cercurile trunchiului, Chișinău, 1979; Legământ, Chișinău, 1981; Scrieri alese, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1983; Rubiconul, Chișinău, 1984; Verb la netrecut, Chișinău, 1985; Poeme, Chișinău, 1986. Repere bibliografice: Andrei Țurcanu, Martor ocular, Chișinău, 1983, 165-195; Eliza Botezatu, Lumina darnică a poeziei. Creația lui Pavel Boțu, Chișinău, 1987; Tatiana Botnaru, Simbolul gorunului la Lucian Blaga și Pavel Boțu, „Limba română
BOŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285843_a_287172]
-
următoare. Debutul poetei a fost întâmpinat cu reacții critice de susținere aproape unanime. Se recunoșteau în versurile din Țara fetelor o reală elocvență poetică a senzualității juvenile, o forță remarcabilă de transpunere în cuvânt a metamorfozei trupului la vârsta puberă. Verbul „atârnă” greu în această etapă, universul simțirii luptă cu densitatea substanței vitale, aflată în ebuliție cosmică. Primăvara e, de pildă, „grea ca un pântec de bivol”; „ceva [...] / mare, unsuros [...] se prelinge în mine, greu, pe neașteptate”. După Țara fetelor, scrisul
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
Excluderea socială a bolnavului psihic. Rolul asistenței sociale în susținerea persoanelor cu tulburări mentale „A mânca sau a fi mâncat, iată legea junglei. A defini ori a fi definit, aceasta este legea omului”, spune T. Szasz, care continuă: „...lupta pentru verb este o chestiune de viață și de moarte. O scenă de acum clasică a filmelor de western ne înfățișează doi oameni luptându-se cu disperare pentru a recâștiga o armă căzută pe pământ. Cel care o atinge primul trage și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
să „rateze” în numeroase exemple este țăcănitul ei de metronom, sonoritatea goală a versului fără substanță. Primele volume, Poeme (1975), Stele pe dealuri (1976) și Transplantul de albastru (1976), trădează o structură eminamente romantică, spontaneitate și capacitate retorică. A. stăpânește verbul și nu doar atât, îl domesticește și îi insuflă o sensibilitate poetică și un dramatism care se transmit uneori cititorului. Lirismul nu e confesiv, ci spectaculos, poemele (majoritatea de dragoste) au o armonie formală desăvârșită. Versificând cu ușurință, poetul adoptă
AVRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285507_a_286836]
-
opera italiană. Îl pasionau: În istorie Edward Gibbon și În literatură jurnalele lui Madame de Staël. Îi plăcea să citeze părerea acelei doamne Înțelepte despre limba germană și anume că germana nu era potrivită pentru conversație, pentru că trebuia să aștepți verbul până la sfârșitul propoziției, așa că nu puteai să Întrerupi. Unchiul Pete visase să devină doctor, dar „catastrofa“ pusese capăt acelui vis. În Statele Unite făcuse doi ani de specializare În chiroterapie și acum avea În Birmingham un mic cabinet, cu un schelet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Delictul se apropie de momentul prescrierii, ticăind zi după zi și ștergând, toate amintirile despre el. (Dar ce uită oamenii, țin minte celulele. Corpul, cu memoria lui de elefant...) Veni primăvara anului 1923. Bunicului meu, obișnuit cu multiplele conjugări ale verbelor din greaca veche, engleza, cu toată incoerența ei, i se păruse o limbă destul de ușor de stăpânit. O dată ce Înghițise o bună parte din vocabularul englezesc, Începu să deguste ingredientele familiare, asezonarea grecească a rădăcinilor, prefixele și sufixele. Se punea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
să aprecieze pereții de sticlă de pe Middlesex. Lefty spăla geamurile. Făcându-se util, ca Întotdeauna, și-a asumat sarcina sisifică de a menține Într-o stare impecabilă de curățenie toate acele suprafețe moderniste. Cu aceeași concentrare cu care exersa aoristul verbelor din greaca veche - un timp atât de obosit, Încât denumea acțiuni care poate nu aveau să fie Încheiate niciodată -, Lefty curăța acum imensele ferestre cu perspectivă, geamurile aburite ale serei, ușile glisante care dădeau În curte și chiar luminatoarele. Totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
stăteam la oră cu o carte În poală sau mergeam spre casă cu o mașină a altor fete, simțeam un dezgheț Între picioare, solul umezindu-se, o aromă fecundă, de turbă, ridicându-se și apoi - În timp ce mă prefăceam că memorez verbe latinești - viața bruscă, zvârcolirea ei din pământul cald de sub fusta mea. La atingere, brândușa era câteodată moale și alunecoasă precum carnea unui vierme. Alteori era tare ca o rădăcină. Ce părere avea Calliope despre brândușa ei? Este În același timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]