5,224 matches
-
2008, http://www.romanialibera.ro/aldine/history/dosarul-revolutia-1989-142100, accesat la 8.11.2014. 24 Gen. Ștefan Gușă stenograma audierii la Comisia "Decembrie 1989", 21 septembrie 1993, apud Grigore Cartianu, Cartea Revoluției, Editura Adevărul Holding, București, 2011, p. 610. 25 Daniela Veronica Gușă de Drăgan, Condamnat la adevăr, Editura RAO, 2004, apud Cartianu, op. cit., p. 610. 26 Unitatea Specială de Luptă Antiterorism. 27 Uslași: termen derivat de la USLA, desemnează militarii aparținând unei astfel de unități militare. 28 Masacrul s-a produs la
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
comuniști." Măi, să fie! Punctul de plecare al tărăboiului l-a constituit o mai veche solicitare a sătenilor din Boureni ca școala din localitate să poarte numele Valeriei Sturdza, care, afirmau eminescologii din Boureni, "a fost concepută de Eminescu cu Veronica Micle și a văzut lumina zilei la mănăstirea Văratec." Repede (urgență națională!) a fost convocată o comisie de specialiști autentici, căreia i s-au prezentat dovezile că Valeria Sturdza a fost Valeria Sturdza... și atât. În rest, folclor local, fabulații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
grația unor gazete, altă trăsnaie de genul găinii de la Pașcani care naște pui vii! În sine, chestiunea nici nu merită discutată. O oarecare confuzie (în mintea celor ce n-au habar de istoria literară) ar putea proveni din faptul că Veronica a avut într-adevăr o fiică Valeria dar concepută cu soțul ei legiuit, Ștefan Micle. Să-i fi dat același pronume unei a doua fete, precum i-a botezat Andruță Ceaușescu (la beție) pe cei doi Nicolae? Incultura enciclopedică a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
forței conducătoare", poncife ridicate la rang de principii, angajamente calpe, asigurări de adeziune entuziastă cam ăsta a fost repertoriul în limitele căruia s-au afirmat vreme de 8 zile (!) actori de talia lui Beniuc, Baranga, Jebeleanu, Petru Dumitriu, Maria Banuș, Veronica Porumbacu, Dan Deșliu, Eugen Frunză, Al. Jar, G. Macovescu, V. Em. Galan, Ion Vitner & comp. Cu toții declarau că vor lupta îndârjit împotriva... dușmanului. Care dușman? S-a convenit că nu poate fi altul decât apolitismul, căruia, la nevoie, i s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și nepot și frate. Maria a reușit să-și ajute copiii să-și facă o meserie și să-și construiască căminul lor: Marian este electrician, iar copiii săi Alexandru și George s-au specializat în domeniile informatică și, respectiv stomatologie; Veronica a devenit inginer agronom și are doi copii foarte reușiți; George este împiegat de mișcare, iar Dumitru profesor de Filozofie la Liceul din Adjud, fiecare cu câte un copil și sunt așezați la casa lor. Părinții mei s-au jertfit
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
4 + 1 rame); Lavinia Miloșovici (gimnastică - sol și sărituri). Atlanta 1996 - Pe lângă canotaj și gimnastică, iese la rampă scrima prin Laura Badea (floretă individual). Ceilalți laureați au fost: Constanța Burcică și Camelia Macoviciuc (canotaj - 2 vâsle categorie ușoară); Anca Tănase, Veronica Cochela, Liliana Gafencu, Doina Spircu, Ioana Olteanu, Elisabeta Oleniuc Lipă, Mărioara Popescu, Doina Ignat, Elena Georgescu (canotaj 8+1); Simona Amânar (gimnastică - sărituri). Sydney 2000 - 11 medalii de aur pentru România obținute prin: Gabriela Szabo (atletism - 5000 m); Georgeta Damian
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
canotaj 8+1); Simona Amânar (gimnastică - sărituri). Sydney 2000 - 11 medalii de aur pentru România obținute prin: Gabriela Szabo (atletism - 5000 m); Georgeta Damian și Doina Ignat (canotaj, 2 rame); Angela Alupei și Constanța Burcică (canotaj 2 vâsle categ. ușoară); Veronica Cochela, Georgeta Damian, Maria Magdalena Dumitrache, Liliana Gafencu, Doina Ignat, Elisabeta Oleniuc Lipă, Iona Oletanu-Călin, Viorica Susanu, Elena Georgescu (canotaj 8+1); Simona Amânar, Loredana Boboc, Andreea Isărescu, Maria Olaru, Claudia Presecan, Andreea Răducan (gimnastică pe echipe); Simona Amânar (individual
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
de limba franceză. Adrian a venit primul în Frasin, era cavaler, simpatic, sociabil, foarte bun profesor, „atacat” de toate domnișoarele din Frasin. Rodica a venit la școală după ce s-au căsătorit, după ce Adrian preluase direcțiunea de la tata, care se pensionase. Veronica Procș - învățătoare tânără, frumoasă, educator desăvârșit, numai bună de strâns în brațe. A prins-o Procș, economist, director de bancă. Chiar dacă ne vedem rar, am rămas prietene. Doamna Cuciureanu - învățătoare bună și simpatică, căsătorită cu șeful de gară, hâtru și
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
la loc de cinste, ca și altă sintagmă „leneșul ține degeaba umbră pământului”. Tot din oameni harnici și cu frica în Dumnezeu, cât și dragoste pentru slove, au crescut și ajuns oameni mari pe care suntem datori să-i pomenim. Veronica Sahlean (de loc din Voroneț), o mână de femeie, a crescut unsprezece copii, din care trei i au „școlit” la Cernăuți, pleca de vineri dis-de dimineață, cu desaga cu de-ale gurii din care nu lipsea povidla făcută de cu
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
Am văzut lumina zilei la 23 septembrie 1932 în comuna Fratautii Noi, județul Rădăuți, Bucovina, situată pe malul stâng al râului Suceava, comuna mare și frumoasă, atestata documentar încă de pe vremea marelui Ștefan Vodă. Părinții mei, Constantin și Veronica, țărani bucovineni, au primit o solidă instrucție și educație primară în școala generală centru cu predare în limbile română și germană, evident cu puternice accente austriece. Au fost școlari buni, având în principal note de “1”, nota maximă în sistemul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93305]
-
emisiune de televiziune. Vreau să recomand telespectatorilor să caute cărțile lui Emil Brumaru. E o poezie care te încântă, și te întristează, și te distrează. Pe care nu o uiți. E.B. Și ultima carte: "Basmul Prințesei Repede Repede", scrisă împreună cu Veronica Niculescu. Ea scrie proza și eu versurile. Ultima imagine a unei poezii de Emil Brumaru: Tamaretă Aveai gene-atât de lungi Că puteai, când te-aplecai, Cu ele apa s-ajungi Ca să-mi fie la-ndemână, Zână. EMISIUNEA???? Maria Slătinaru-Nistor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
I: științe sociale: indice. Iași: Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu" , 1975, ref. 982, 1031, 1032. MIHAIL, Tiberiu. Revista de istorie și teorie literară: index bibliografic adnotat (1952-1981). București: Biblioteca Centrală Universitară, 1983, ref. 102, 503, 730, 2240. GAVRILESCU; Lidia; PRICOPE, Veronica. Viața românească: 1971-1985: indice bibliografic. Iași: Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu", 1992, ref. 4374. MERCHEȘ, Dorina. Convorbiri literare: 1972-1989. Pagini bucovinene: 1982-1989: indice bibliografic. Vol. 1-3. Iași: Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu", 1999, ref . 8790, 10.637, 10.736, 10
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
profesională a cadrelor didactice, dar și completarea literaturii de specialitate în bibliotecile școlare. Dorim autoarelor continuarea și aprofundarea studiului în diverse contexte și situații de învățare, spre satisfacția elevilor și afirmarea educației. 26.02.2005 Cu interes, Prof. drd. psiholog, Veronica Anton Colegiul Economic “Anghel Rugină”, Vaslui ARGUMENT Motto: ”Studiul motivației este cheia oricărei politici moderne în materie de educație... a oricărui învățământ democratic modern... Motivația și munca sunt două probleme care determină intrarea și ieșirea din ciclul educativ, condiționează mișcarea
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
Progrese actuale ale științelor biologice Prof. Veronica Adam Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani ‚,Admirând încă o dată cuceririle ingineriei genetice și sperând, cu gândul la mai bine, în cele viitoare,chipul științei nu-l vedem altfel sculptat spre a rămâne posterității,decât după modelul celui ce simbolizează RAȚIUNEA
Caleidoscop by Veronica Adam () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93241]
-
Alexandru Sihleanu, iar mai bătrân Gheorghe Asache; în vârstă de la 20 până la 40 de ani au murit: Sihleanu de 23 ani, Cârlova - de 30 de ani, Depărățeanu - de 30 de ani, N. Bălcescu - de 33 ani, Schelati - de 36 ani, Veronica Micle de 36 ani, Lambrior - de 37 ani, Niculeanu de 38 ani, M.Zamfirescu - de 40 ani, Petrino - de 40 și Eminescu de 40. În vârstă de la 40 până la 60 de ani au murit: Paris Momuleanu - de 43 ani, Conta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
muncă fără preget, de zbucium și vis. Aniversarea dlui Râncu este un eveniment scump tuturor iar noi îl rugăm să primească cele mai sincere omagii de prietenie și înțelegere. În acest număr colaborează: prof.Al Bardier, Cezar Retezeanu, Mircea Streinul, Veronica Dimitriu, Octav Rusu, Dem. Cernușcă, N.Tăutu, Dem. Abritculesei, Emil Antonovici etc. (Din revista Orizont nr.8/1939) * Ordinaciunile cesaro - regești la oficiólate de țară pentru ducatul Bucovinei Ordinaciunile cesaro - regești la oficiólate de țară pentru ducatul Bucovinei .Apare la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mărunte”, „De toate” ș.a. reunesc contribuții documentare, cum ar fi: Procesul lui Titu Maiorescu din perioada directoratului la Școala de fete din Iași (1864), o critică asupra ediției de Articole politice în „Note amoroase”, relatări despre relațiile între Eminescu și Veronica Micle - o ipoteză asupra „iubitei din Ipotești”. Din 1935 apar studii critice: „Contribuții la filosofia lui Eminescu” de I. Petrovici; „Colaborarea lui M. Eminescu la „Timpul” de G. Bogdan - Duică; „Geneza sonetului „Veneția” de L. Gäldi; „Două intervenții polemice expun
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
32 de pagini. S-au publicat: StudiiReflexe folclorice în poezia lui Șt. O. Iosif, de Cantemir Traian, Lepturarele lui Aron Pumnul - Mihai Eminescu și A. Pumnul, de Loghin Constantin, Pe urmele lui F.X. Knapp de Luța Petre, Astra Bucovinei - Veronica Micle, de Marian Leca, Din Eminescu inedit - Din Eminescu necunoscut; despre scriitorul soldat; Casa lui Pumnul, Panait Istrati, de Pop Augustin, Goethe și Eminescu de TcaciucAlbu N.; Pe urmele vremii - Patria în literatura germană; Rusia bolșevică văzută de un scriitor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dor și de bucurie, de suferință și de izbândă; Regina Maria, suflet nostalgic și plin de duioșie, care în « Povestea vieții mele» reînvie lumea vieții de la curțile europene dar și de la curtea noastră regală; Iulia Hașdeu, întruparea unei inteligențe sclipitoare; Veronica Micle, temperament aprins, dar cu duioase scăpărări ale sufletului împletite în poezie... Erau prezente și teme referitoare la plantele medicinale dar și la cele carnivore. Comemorarea unor Gheorghe Țițeica, Newton, Blaise Pascal a fost prilej de încrustare în literă de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1887), „Ce e amorul „ (nr.12/1887), „Atât de fragedă” (nr.1/1888), „Somnoroase păsărele” (nr.13/1887), „Dorința” (nr11/1887). Cu prilejul morții lui Eminescu, Revista politică reproduce fragmente din articolele publicate în Tribuna, Democrația, Lupta, dar și necrologul Veronica Micle (nr.17/1889). Prin Revista politică se anunță apariția în februarie 1888 a Almanahului Societății Academice socialliterare România jună din Viena, volumul II din Familia (1865 1945), se reproduc anecdote versificate de Th.D. Speranția, se publică articolele: Documente privitoare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
drept ramă evocări pline de simțire, narațiuni la persoana a treia, dar și la persoana întâi, descrieri plastice, portrete etc. Năzuind să elucideze toate episoadele umbrite, nu o dată controversate, din biografia unor personalități ale culturii românești (Mihai Eminescu, Ion Creangă, Veronica Micle, N. Gane, Iacob Negruzzi, T. Robeanu, Iraclie și Ciprian Porumbescu ș.a) ori să reliefeze aspecte neglijate, M. a amânat mereu cuprinderea monografică. În consecință, adeseori lucrările sale au pus în circulație o cantitate mare de informație de care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
ed. îngr. și pref. Liviu Papuc, Iași, 2001; Pe marginea cărților, Cernăuți, 1932; La semicentenarul C. Porumbescu, Suceava, 1933; Eminesciene, Cernăuți, 1937; Bucovineanul N. Gane, Cernăuți, 1938; Iraclie Porumbescu (1823-1896), Cernăuți, 1938; Precizări, Cernăuți, 1938; Studii, Cernăuți, 1939; Eminescu și Veronica Micle, Cernăuți, 1939; Multe și mărunte, Cernăuți, 1940; Eminescu, Cernăuți, 1940; Creangă, Cernăuți, 1940; Drumuri cirebire, I, București, 1941; La munte, Iași, 1941; Astra Bucovinei, Cernăuți, 1941; Veronica Micle, Cernăuți, 1942; Miron Costin, Cernăuți, 1942; Epaminonda Bucevschi în corespondența lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
Porumbescu (1823-1896), Cernăuți, 1938; Precizări, Cernăuți, 1938; Studii, Cernăuți, 1939; Eminescu și Veronica Micle, Cernăuți, 1939; Multe și mărunte, Cernăuți, 1940; Eminescu, Cernăuți, 1940; Creangă, Cernăuți, 1940; Drumuri cirebire, I, București, 1941; La munte, Iași, 1941; Astra Bucovinei, Cernăuți, 1941; Veronica Micle, Cernăuți, 1942; Miron Costin, Cernăuți, 1942; Epaminonda Bucevschi în corespondența lui C. Porumbescu, Cernăuți, 1943; Bucovina turistică, Cernăuți, 1943; Iraclie și Ciprian Porumbescu, I, îngr. Vasile D. Nicolescu și Vasile Vasile, București, 1986; Hoinar, îngr. și pref. Liviu Papuc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
p. Buletinul Institutului de Filologie Română „Al. Philippide” (1934-1945). Indice pe materii și de nume de Dorina Mercheș. Iași, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, 1972, 152 p. 71 Constantin Ciopraga. Bibliografie de Anca Alexandrescu, Cezara Gherghel, Laura Guțanu, Mariana Nestor, Veronica Pricope, Aurelia Stoica, Camelia Stumbea; pref. Liviu Leonte. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 2001, 117 p. Contemporanul (1881-1891). Indice pe materii si alfabetic. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1964, 94 p. Convorbiri critice (1907-1910). Indice bibliografic adnotat de Silvia Mosneguțu-Tomescu. Iași, BCU
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
simțire, formă (București, 18961910). Indice bibliografic de Mariana Stescu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1971, 209 p. Literatură, arte, idei în Alma Mater / Dialog: 1969 1990: indice bibliografic / Aurelia Stoica (coord.), Anca Cristina Alexandrescu, Elena Bondor, Cezara Gherghel, Laura Guțanu, Mariana Nestor, Veronica Pricope, Camelia Stumbea; cu o notă asupra ediției de Aurelia Stoica și trei introduceri de Alexandru Călinescu, Sorin Antohi și Andrei Corbea. Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2005, 347 p. Liviu Rebreanu. Biobibliografie de Lidia Gavrilescu. Iași, BCU „Mihai
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]