3,681 matches
-
insistențe din partea unui grup, printre care și părinții mei, Heights a fost declarat loc istoric, pentru a proteja ce a mai rămas din el, inclusiv clădirile de la început de veac din zonă, așa numitele brownstones, pentru care New York-ul e vestit și care-i sunt tipice. Construit inițial ca o suburbie pentru magnații navali care voiau să aibă vedere asupra docurilor, Brooklyn Heights a trecut printr-o perioadă grea după al Doilea Război Mondial. Locuitorii nu și-au mai putut permite
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Garcia de Orta, rabiei, identificată de Jean Bauhin, dizenteriei, cercetată de Fabrice del Dingo, a scarlatinei, descrisă de John Caius, malariei și gripei cercetate de Amatus Lusitanus, ca și a altor maladii ca difteria, ulcerele, tuberculoza, angina, reumatismul. Se fac vestiți în patologia infecțioasă Guillaume de Bouillon, David de Pomis, care scoate la Veneția în 1577 „Scurte și eficace mijloace de a feri un oraș de o maladie infecțioasă“. De tuberculoză s-a ocupat Fracastoro, dar Koch este cel care în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fiilor lui Zevedei. (27: 55, 56). După ce corpul chinuit de suferință al Mântuitorului a fost coborât de pe Cruce pentru a fi pus în mormânt, Maria Magdalena, împreună cu celelalte femei, L-a uns cu miresme și a vărsat lacrimi. Îngerul a vestit femeilor că Domnul va învia. Se spune în Evanghelia după Matei: Iar îngerul, răspunzând, a zis femeilor: Nu vă temeți, că știu că pe Iisus cel răstignit Îl căutați. Nu este aici, căci S-a sculat precum a zis; veniți
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Lui că S-a sculat din morți și iată va merge înaintea voastră în Galileea; acolo Îl veți vedea. Iată, v-am spus vouă". Iar plecând ele în grabă de la mormânt, cu frică și cu bucurie mare au alergat să vestească ucenicilor Lui. (28: 5-8). Când femeile au venit la mormânt cu miresme, îngerii le-au spus că Iisus nu mai este printre morți, El este viu, veste pe care au dus-o celor unsprezece ucenici. Iar ele erau: Maria Magdalena
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
arătat, zicând: "Nu te atinge de Mine, căci încă nu M-am suit la Tatăl Meu. Mergi la frații mei și le spune: Mă sui la Tatăl Meu și Tatăl vostru și la Dumnezeul Meu și Dumnezeul vostru". Ea a vestit minunea Învierii. Și a venit Maria Magdalena vestind ucenicilor că a văzut pe Domnul și acestea i-a spus ei". Apoi S-a arătat ucenicilor și le-a zis: "Pace vouă! Luați Duh Sfânt." (20: 17, 18, 19, 22). Au
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
încă nu M-am suit la Tatăl Meu. Mergi la frații mei și le spune: Mă sui la Tatăl Meu și Tatăl vostru și la Dumnezeul Meu și Dumnezeul vostru". Ea a vestit minunea Învierii. Și a venit Maria Magdalena vestind ucenicilor că a văzut pe Domnul și acestea i-a spus ei". Apoi S-a arătat ucenicilor și le-a zis: "Pace vouă! Luați Duh Sfânt." (20: 17, 18, 19, 22). Au circulat și circulă numeroase variante legate de viața
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în Efes și acolo ar fi murit. Moaștele lor ar fi fost aduse și așezate în Biserica "Sfântul Lazăr" din Constantinopol de către împăratul bizantin Leon al VI-lea. După tradiția occidentală, Maria Magdalena ar fi ajuns la Roma, i-a vestit împăratului Tiberius Învierea lui Iisus, i-a dat un ou care s-a înroșit de atunci, se spune datează înroșirea ouălor de Sfintele Paști. Se spune, de asemenea, că Maria Magdalena ar fi plecat, împreună cu Marta, Lazăr și Maximin, din cauza
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a cerut să-l caute pe pustnicul Pelagius. Acesta murise în austeritatea pustiului și ceilalți monahi, când i-au uns trupul, au aflat că pustnicul Pelagius era femeie. Se întâmpla în anul 457. Thaisia este o tânără prostituată frumoasă, bogată, vestită pentru performanța de a fi avut mulți amanți pe care i-a ruinat. Preluase acest nărav de la mama ei care a dus o viață desfrânată, în păcat. Revoltat și încrezător în puterea lui de convingere, preotul Pafnutie, îmbrăcat în haine
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a trăit ultimii ani și a murit ca regină. Lais (sec. IV î.H.) Aristip din Cirene (435-360 î.H.), discipol al lui Socrate, fondatorul școlii filosofice a cirenaicilor, și alte personalități împortante ale timpului au căutat compania hetairei Lais, vestită în Corint. Pictorul Apelles o descoperise la vârsta feciorelnică și i-a prezis că va ajunge o frumusețe a vremii, ceea ce s-a și întâmplat. Pictori și sculptori au luat-o ca model în operele lor. Cu toată experiența ei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
amantul mistic, Editura Victor, Editura Romcart, București, 1994. Siguret Catherine, Femei celebre pe divan, traducere de Laszlo Alexandru, Editura Curtea Veche, București, 2009. Șonagon (Shonagon) Sei, Însemnări de căpătâi, traducere de Stanca Cionca, Editura Univers, București, 1977. Tudor Dumitru, Femei vestite din lumea antică, Editura Științifică, București, 1972. Utazub Yuan, Viața intimă a suveranilor chinezi. De la Împăratul Galben la Împăratul Roșu, Editura Nemira, București, 2003. Ward Benedicta, Viețile sfintelor care mai înainte au fost desfrânate, traducere de Ioan I. Ică, Editura
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
scena printr-o scară mare în avanscenă, Appia apare în postură de precursor. Originalitatea acestei scene deschise este atât de mare încât Claudel, după ce a vizitat-o, hotărăște, în 1913, să creeze acolo L'Annonce faite à Marie (Îngerul a vestit pe Maria). Muzică și lumină, în concepția lui Appia, ritmează și structurează, fiecare în felul ei, spațiul scenic în jurul corpului actorului pe care se bazează reprezentația. 1.2. Simboliștii sau visul la un teatru mental Obosiți, ca și Appia, de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
celorlalți membri ai societății se explică, aparent, prin adaptarea la voința divină care intră În istoria cotidiană ca voință a regelui. Ceea ce rămâne din literatura timpului confirmă această situație. Este vorba despre cărți de Înțelepciune, adică Învățături lăsate de părinți vestiți pentru cariera lor fiilor care trebuie să le ducă mai departe gloria 3. Fără a intra mai adânc În temele pe care aceste Învățături le propun, le putem totuși sublinia caracterul social: ceea ce se cere este ca viața colectivității să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lui Iștarxe "Iștar"” (¿m r¶dûti Iștar) etc. e) Procesiunile În Mesopotamia, procesiunile erau rituri practicate frecvent. Erau duse În procesiune statui și alte simboluri divine, În timp ce preoții, cântăreții și poporul aduceau laude divinității În diferite moduri. În Babilon era vestită procesiunea pe „calea sfântă”, care ducea până la marele arc de triumf ridicat În cinstea zeiței Iștarxe "Iștar". Multe procesiuni pentru sărbătorirea divinității se făceau de la un templu la altul sau de la o cetate la alta, pe râuri. f) Rituri pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
politice etc. - apare, În concepția religioasă hitită, În urma Îndepărtării divinității căreia Îi revine respectiva sferă de influență; zeul se Îndepărtează pentru că s-a mâniat, magia Îl domolește, iar el se Întoarce pentru a-și Îndeplini funcția protectoare. Celxe "Cel" mai vestit dintre aceste texte Îl are ca protagonist pe Telipinuxe "Telipinu", vechiul zeu anatolian al furtunii și al vegetației. Zeul Înfuriat se retrage și totul este acoperit de negură; el se ascunde Într-o pădure, luând cu el fertilitatea și, drept urmare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În care, În Grecia, totul sau aproape totul devenea obiect de Întrecere, nu numai Îndemânarea și forța fizică, dar și războiul, cântecul, dansul, poezia, frumusețea, teatrul și chiar și băuturile. Într-adevăr, În timpul celei de-a doua zi a antesteriilor, vestită de sunetul trâmbițelor, se celebra Întrecerea pocalelor (Choes), care avea drept premiu un burduf de vin. Caracter de competiție aveau și eleusiniile; hefaistele se celebrau printr-o cursă de ștafetă, În vreme ce pentru carneele spartane este documentată o cursă de urmărire
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
profetică, așa cum demonstrează celebrul fragment al Nimfei Vegoiaxe "Vegoia" (Lachmann, ed. Gromatici Veteres, p. 350): este vorba despre profeția rostită de Lasa Vecuxe "Lasa Vecu" (latinizată În Nimfa Vegonia sau Begoe), culeasă de haruspiciul (perugin?) Arruns Velthymnus, În care sunt vestite, cu distincție Între cele rezervate pentru domini și cele prevăzute pentru servi, pedepse divine zguduitoare În cazul uzurpărilor de pământ și pedepse și mai Înspăimântătoare În cazul unor asemenea fapte din partea servitorilor cu complicitatea stăpânilor. Ne aflăm În prezența unei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
quaestiones (II, 32, 2): „noi socotim că fulgerele se formează fiindcă s-au ciocnit norii, ei (etruscii) Însă cred că norii se ciocnesc ca să se formeze fulgere. Căci, de vreme ce raportează totul la divinitate, ei sunt de părere nu că fulgerele vestesc ceva fiindcă s-au produs, ci că se produc ca să vestească ceva”1. Așadar voința divină este prin natura ei tainică, inexplicabilă, ascunsă ochilor obișnuiți, și se manifestă În semne complexe, de nedescifrat În lipsa codurilor pe care le au posesorii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
s-au ciocnit norii, ei (etruscii) Însă cred că norii se ciocnesc ca să se formeze fulgere. Căci, de vreme ce raportează totul la divinitate, ei sunt de părere nu că fulgerele vestesc ceva fiindcă s-au produs, ci că se produc ca să vestească ceva”1. Așadar voința divină este prin natura ei tainică, inexplicabilă, ascunsă ochilor obișnuiți, și se manifestă În semne complexe, de nedescifrat În lipsa codurilor pe care le au posesorii științei auspiciului, care interpretează aceste semne pe baza unor clasificări minuțioase
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
critica filozofică adusă cultului, descrie devoțiunea personală față de imagini și, prin urmare, aduce o critică prudentă cultului care nu este public 2. Destul de departe de imagine și chiar de templul lui Jupiter Capitolinul, Îi aclamă numele, ca sclavii domestici, și vestesc orele, se prefac că Îl spală și Îl ung. Pentru Iunonaxe "Iunona" și Minervaxe "Minerva" se mimează gestul de a le așeza păr pe cap și de a le Împodobi, iar În fața lor se așază o oglindă. Zeii sunt invocați
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Ce meșter a creat și somnul și veghea? Datorită cui zorii, amiaza și noaptea sunt șmomenteț care Îi amintesc celui sârguincios de țelul său? Doamne, iată, eu te Întreb aceasta - răspunde-mi cu adevărat: Dacă lucrurile pe care le voi vesti sunt adevărate: „Devoțiunea Întărește Adevărul prin fapte; la tine ajunge puterea prin mijlocirea Gândului Bun;” pentru cine ai creat tu Vacaxe "Vaca" gestantă care Îi face mai fericiți? Doamne, iată, eu te Întreb aceasta - răspunde-mi cu adevărat: Cine face
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
centrale ale Noului Testament sunt într-adevăr fondate nu pe legende, speculații sau teorii abstracte, dar pe ceea ce primii martori au experimentat: „Ceea ce am auzit, ceea ce am văzut cu ochii noștri, ceea ce am privit și mâinile noastre au pipăit [...] vă vestim”, spune începutul Primei Scrisori a lui Ioan (1In 1,1). Situația nu este chiar atât de diferită nici pentru Vechiul Testament. Dumnezeu se recomandă deseori ca „Domnul care v-a scos din pământul Egiptului” (cf. Ex 20,2). Dacă acest enunț
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
au urmat toți calea de la antifascismul liberal al lui Croce la marxism, devenind cei mai talentați lideri ai Partidului Comunist Italian. După 1946 li s-au alăturat cei dezamăgiți de incapacitatea Partidului Acțiunii de a transforma În realitate aspirațiile Rezistenței, vestind În viața publică italiană sfârșitul speranței Într-o alternativă laică, radicală și nemarxistă. „Croceeni făcuți de ocară”, cum Îi numea un scriitor. Prezentat drept vocea modernității și a progresului Într-o țară stagnantă și drept unica șansă de reformă socială
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
renașterii societății civile, surprinse emoționant de Andrzej Wajda În Omul de marmură (1977) și Omul de fier (1981), prezentări cinematografice didactice ale iluziilor pierdute și speranțelor renăscute În Polonia comunistă. Dar nu erau mai mult de atât. Ele singure nu vesteau căderea puterii comuniste. Cum au continuat să susțină Michnik, Kuroñ și alții, Înainte și după impunerea legii marțiale, comunismul putea fi erodat de jos și dinăuntru, dar nu putea fi răsturnat. Confruntarea deschisă ar fi fost catastrofală, după cum demonstrase convingător
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pentru anul 2000 Vultùrul ce rotește sus va fi atunci demult apus. Lângă Sibiu, lângă Sibiu prin lunci numai stejarii vor mai fi și-atunci. Mai aminti-mă-va vreun trecător vreun străin, sub ceasul lor ? Nu cred să mă vestească cineva căci basmul ar începe-așa : Pe-aici umblă și el și se-ntorcea mereu, contimporan cu fluturii, cu Dumnezeu. (Blaga, 2010 : 253) Chanson pour l'an 2000 L'aigle qui vole dans leș nues aură alors bien dispăru. Près
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
facultăți, "Victoria luminii asupra întunericului". Nu Adevărul, Dreptatea și Legea guvernează lumea, ci manifestarea oarbă a instinctelor, proiectul aulic al unui imperiu guvernat sub egida primatului rațiunii lasă loc unui tumult al forțelor anarhice care animă lumea politică și care vestește dezagregarea imperiului. Klimt realizează o deplasare a atenției "de la ethosul public la pathosul personal"103. Medicina nu a reușit să vindece moartea, Filozofia nu a oferit răspunsul la întrebările esențiale, iar Justiția nu a reușit decât să pedepsească fără să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]