8,047 matches
-
timp Dunărea va mai bate încă la Porțile de Fier și cật timp ea va curge spre Marea cea Mare. Și cele spuse, dar mai ales cele ce nu pot fi spuse, vor fi mărturii peste timp că bărbatul acesta viteaz, cu ochii ca doi luceferi, a stat treaz și a vegheat la hotarele țării, la destinele ei. Cel care și-a închinat viața descifrării misterioaselor labirinturi ale Puterii, cậnd a fost să fie, nu sa dus acolo unde îi era
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
în coruri, Sau pădurea cea vrăjită cu frumoasele-i regini. Ăsta-i raiul Daciei veche, -a zeilor Împărăție: Într-un loc e zi eternă - sara-n altu-n vecinicie, Iar în altul zori eterne cu-aer răcoros de Mai; Sufletele mari viteze ale-eroilor Daciei După moarte vin în șiruri luminoase ce învie - Vin prin poarta răsăririi care-i poarta de la rai. Colo Dunărea bătrână, liberă-ndrăsneață, mare C-un murmur rostogolește a ei valuri gânditoare Ce mișcîndu-se-adormite merg în marea de amar; Astfel
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
numai sloți! Că ce sunt recile mademuri, "Ce aur, pietre și sidef Pe lângă vinul copt de vremuri, Pe lîng-un haz, pe lîng-un chef. "Împresurat-am eu și Beciul "Cu oaste bună și strânsuri; "Soroca, Vrancea și Tigheciul "Trimis-au mii viteze guri "Să certe craii cu mânie... "Ce-mi pasă? Mie dee-mi pace "Să-mi duc Moldova-n bătălie "Cu mii de mii de poloboace. Atunci când Turcii, Agarenii Mureau în iuruș cu halaiu, "Oștirea noastră, Moldovenii Se prăpădeau într-un gulaiu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
place-al viței dulce rod, "Tu povestește tuturora "De moș Istrate Voevod. "Le spune sfatul meu s-asculte, S-urmeze vechiul obicei, "Să verse dintre cupe multe "Și la pământ v-o două trei. "Căci are-n sân Moldova noastră "Viteze inimi de creștin; "Tineri, în veselia voastră, "Stropiți-le duios cu vin! {EminescuOpIV 352} "Și în Moldova mea cea dulce "Orînduit-am cu prisos: "Ca butea plină să o culce, "Cea goală iar cu gura-n jos, Și astfel stă, -n
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mea cea dulce "Orînduit-am cu prisos: "Ca butea plină să o culce, "Cea goală iar cu gura-n jos, Și astfel stă, -n Moldova toată Cu susu-n jos ce era treaz. "Odihna multă-i lăudată "La cel chefliu, la cel viteaz. {EminescuOpIV 353} 105" Cînd de mănușa lungii sabii "Mă rezimam să nu mă clatin, "Cîntau cu toți pe Basarabii, "Pe Domnii neamului Mușatin, "Pîn-ce-ncheiau în gura mare 110"Cu Ștefan, Ștefan, Domnul sfânt, " Ce nici în ceriuri samăn n-are
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
la rîndu-i; Nu mai lipsește nimenea? " Întreabă numărîndu-i. 92. ȘTEFAN CEL MARE ? schițe de imn - (cca 1883) I Carpații arate Seninele frunți Și focuri pe-orișice Culme de munți. Să arză tulpine Întrege de brazi, Căci astăzi ne vine Eroul viteaz, Ne vine Ștefan cel Mare. Cum oare-o, țară, Tu n-o să-l cunoști, Când sună fanfară Chemarea de oști, Când buciume sună În văi și pe plaiu Și oastea s-adună Călare pe cai - Pe steaguri cu semne de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-și îndreaptă privirile spre cei ce se cred înțelepți." $38 1. Domnul a răspuns lui Iov din mijlocul furtunii, și a zis: 2. "Cine este cel ce Îmi întunecă planurile prin cuvîntări fără pricepere? 3. Încinge-ți mijlocul ca un viteaz, ca Eu să te întreb, și tu să Mă înveți. 4. Unde erai tu cînd am întemeiat pămîntul? Spune, dacă ai pricepere. 5. Cine i-a hotărît măsurile, știi? Sau cine a întins frînghia de măsurat peste el? 6. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
pun mîna la gură. 5. Am vorbit o dată, și nu voi mai răspunde; de două ori, și nu voi mai adăuga nimic." 6. Domnul a răspuns lui Iov din mijlocul furtunii, și a zis: 7. "Încinge-ți mijlocul ca un viteaz; ca Eu să te întreb, și tu să Mă înveți. 8. Vrei să nimicești pînă și dreptatea Mea? Și să Mă osîndești, ca să-ți scoți dreptatea? 9. Ai tu un braț ca al lui Dumnezeu și un glas de tunet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
acesta s-a făcut ca să veselească pe oameni”. Bagă de seamă, vere, că „Vinul și femeile înșeală pe cei înțelepți”! Să știi, dragă ieșene, că în această carte este și o povață care spune că: „La vin nu te face viteaz, că pe mulți i-a pierdut vinul”. Să nu uiți, vere, că „Vinul și muzica veselesc inima, și mai mult decît amîndouă iubirea înțelepciunii”. Și apoi „Nu părăsi un prieten vechi, căci cel nou nu este asemenea lui. Prieten nou
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
nația aceasta mare!” Tinerii se uită, militarii gonesc, Poporul acesta prea mult îl iubesc. E sângele nostru, scrie pe el mândrie, De ziua națională chiar și morții învie. Popor român, popor iubit, Prin multe războaie ai fost prigonit. De la Mihai Viteazul la Mircea cel Bătrân, Sau de la Antonescu la cel’ dintâi stăpân. Ștefan cel Mare de sus el privește, Și mândru de România, vesel zâmbește. Chiar și Cuza și Ferdinand I Strigă către țară: „popor ca al nostru nu-i!” Veselie
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
a început să domnească Abia. 2. El a domnit trei ani la Ierusalim. Mamă-sa se numea Micaia, fata lui Uriel, din Ghibea. Între Abia și Ieroboam a fost război. 3. Abia a început lupta cu o oaste de războinici viteji, patru sute de mii de oameni aleși; și Ieroboam s-a înșirat de bătaie împotriva lui cu opt sute de mii de oameni aleși, războinici viteji. 4. De pe vîrful muntelui Țemaraim, care face parte din muntele lui Efraim, Abia s-a sculat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Abia și Ieroboam a fost război. 3. Abia a început lupta cu o oaste de războinici viteji, patru sute de mii de oameni aleși; și Ieroboam s-a înșirat de bătaie împotriva lui cu opt sute de mii de oameni aleși, războinici viteji. 4. De pe vîrful muntelui Țemaraim, care face parte din muntele lui Efraim, Abia s-a sculat și a zis: "Ascultă-mă, Ieroboame, și tot Israelul! 5. Nu trebuie oare să știți că Domnul, Dumnezeul lui Israel, a dat pe vecie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Au zidit dar, și au izbutit. 8. Asa avea o oștire de trei sute de mii de oameni din Iuda, care purtau scut și suliță, și două sute optzeci de mii din Beniamin, care purtau scut și trăgeau cu arcul, toți oameni viteji. 9. Zerah, Etiopianul, a ieșit împotriva lor cu o oștire de un milion de oameni și trei sute de cară, și a înaintat pînă la Mareșa. 10. Asa a mers înaintea lui, și s-au înșiruit de bătaie în valea Țefata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
șapte sute de țapi. 12. Iosafat se ridicase la cea mai înaltă treaptă de mărire. A zidit în Iuda cetățui și cetăți pentru merinde. 13. A strîns multe merinde în cetățile lui Iuda, și avea la Ierusalim o ceată de oameni viteji ca ostași. 14. Iată numărul lor, după casele părinților lor. Din Iuda, căpetenii peste o mie: Adna, căpetenia, cu trei sute de mii de viteji; 15. după el Iohanan, căpetenia, cu două sute optzeci de mii de oameni; 16. după el, Amasia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
A strîns multe merinde în cetățile lui Iuda, și avea la Ierusalim o ceată de oameni viteji ca ostași. 14. Iată numărul lor, după casele părinților lor. Din Iuda, căpetenii peste o mie: Adna, căpetenia, cu trei sute de mii de viteji; 15. după el Iohanan, căpetenia, cu două sute optzeci de mii de oameni; 16. după el, Amasia, fiul lui Zicri, care se predase de bunăvoie Domnului, cu două sute de mii de viteji. 17. Din Beniamin: Eliada, om viteaz, cu două sute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
o mie: Adna, căpetenia, cu trei sute de mii de viteji; 15. după el Iohanan, căpetenia, cu două sute optzeci de mii de oameni; 16. după el, Amasia, fiul lui Zicri, care se predase de bunăvoie Domnului, cu două sute de mii de viteji. 17. Din Beniamin: Eliada, om viteaz, cu două sute de mii de oameni înarmați cu arc și cu scut, 18. și după el, Zozabad, cu o sută optzeci de mii de oameni înarmați pentru război. 19. Aceștia sunt cei ce erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
de mii de viteji; 15. după el Iohanan, căpetenia, cu două sute optzeci de mii de oameni; 16. după el, Amasia, fiul lui Zicri, care se predase de bunăvoie Domnului, cu două sute de mii de viteji. 17. Din Beniamin: Eliada, om viteaz, cu două sute de mii de oameni înarmați cu arc și cu scut, 18. și după el, Zozabad, cu o sută optzeci de mii de oameni înarmați pentru război. 19. Aceștia sunt cei ce erau în slujba împăratului, afară de aceia pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
numărătoarea de la vîrsta de douăzeci de ani în sus, și a găsit trei sute de mii de oameni aleși, în stare să poarte armele, mînuind sulița și scutul. 6. A mai tocmit cu plată din Israel o sută de mii de viteji, cu o sută de talanți de argint. 7. Un om al lui Dumnezeu a venit la el, și a zis: "Împărate, să nu meargă cu tine oastea lui Israel, căci Domnul nu este cu Israel, nu este cu toți acești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
11. Ozia avea o oaste de ostași care mergeau la război în cete, socotite după numărătoarea făcută de logofătul Ieiel și dregătorul Maaseia, și puse sub poruncile lui Hanania, una din căpeteniile împăratului. 12. Tot numărul capilor caselor părintești, al vitejilor, era de două mii șase sute. 13. Ei porunceau peste o oaste de trei sute șapte mii cinci sute de ostași în stare să ajute pe împărat împotriva vrăjmașului. 14. Ozia le-a dat pentru toată oștirea scuturi, suliți, coifuri, platoșe, arcuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
la Damasc. A fost dat și în mîinile împăratului lui Israel, care i-a pricinuit o mare înfrîngere. 6. Pecah, fiul lui Remalia, a ucis într-o singură zi în Iuda o sută două zeci de mii de oameni, toți viteji, pentru că părăsiseră pe Domnul, Dumnezeul părinților lor. 7. Zicri, un războinic din Efraim, a ucis pe Maaseia, fiul împăratului, pe Azricam, căpetenia casei împărătești și pe Elcana, care era al doilea după împărat. 8. Copiii lui Israel au luat dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
a împresurat cetățile întărite, cu gînd să pună mîna pe ele. 2. Ezechia, văzînd că a venit Sanherib și că are de gînd să înceapă lupta împotriva Ierusalimului, 3. s-a sfătuit cu căpeteniile sale și cu oamenii lui cei viteji, ca să astupe izvoarele de apă care erau afară din cetate. Și ei au fost de părerea lui. 4. S-au strîns o mulțime de oameni, și au astupat toate izvoarele și pîrîul care curge prin mijlocul ținutului aceluia. "Pentru ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
în stare a fura încrederea celorlalți ș-a se pune în fruntea lor, pe când daca lumea l-ar fi știut, ar fi fugit de dânsul, ar fi avut propensiune de depărtare de el: aversiune. 331 {EminescuOpXV 332} ["LAȘI ȘI SPECULANȚI; VITEJI ȘI DREPȚI"] 2255 În fața poporului egiptean stăteau două popoare pelasge*: tuscolellegii* greci și erani* - Marte și M***, Marte și-a ales partea practică, artele, apucăturile industriale, chițibușurile numai a vieței dintr-o zi, M*** și-a ales partea cea bună
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
greci și erani* - Marte și M***, Marte și-a ales partea practică, artele, apucăturile industriale, chițibușurile numai a vieței dintr-o zi, M*** și-a ales partea cea bună*: eternitatea substanței cosmice și nemurirea sufletului. Unii lași și speculanți, alții viteji și drepți, SFERA VALORILOR. FRUMUSEȚE, ARMONIE [FRUMUSEȚEA CA PROPORȚIE DE MIȘCĂRI] 2255 S-a zis de mult că frumusețea consistă în proporția de forme. Nimărui nu i-a venit în minte că consistă în proporția de mișcări și, cu toate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
EminescuOpXV 373} ["MARTIRUL, EROUL ȘI ÎNȚELEPTUL... "] 2275B Martirul, eroul și înțeleptul sunt numai trei forme ale unei și aceleiași substanțe: adevărul. Dar un erou cât de mărginit in priv[irea] inteligenței, dar un martir ignorant, dar un înțelept și puțin * viteaz * - câteșitrei urmăresc acelaș lucru * cu * vederea inimei* lor. Pentru câteșitrei există un sacrificiu pentru un lucru care nu sunt ei înșii și cari se răsfrânge asupra semenilor lor. De-aceea la martir și la erou poate subsista un transitus per
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
pentru că această doftorie vioaie și voioasă are daruri minunate. Când se ia cu măsură, face inima veselă, mintea voioasă, întărește trupul, gonește întristăciunea, arată iubință; pe oameni îi îndeamnă să cânte, să gioace, să aibă îndrăsneală și să se socotească viteji. Cu adevărat făr' de vin ar fi fost oamenii făr' de inimă bună și nu s-ar desfăta. Aceasta [nu] are o mai frumoasă tovărășie decât aceea a lui Vachos (Dionisos), când nu ținea multă vreme. Iaste plină de frumoase
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]