4,110 matches
-
să ceară ajutoare pentru «Copii Buni». Se ducea cu bucurie să spovedească Surorile Slujitoare Sărace care asistau copiii de la Casa Buoni Fanciulli de la San Benedetto. Din răscunoscutele și încăpătoarele sale buzunare, care păreau plase de cumpărături, ieșeau totdeauna ca prin vrajă daruri și dulciuri pentru copii. Pe vremea marii crize economice, impuse de război, a născocit un motiv pentru a găsi zahărul necesar pentru a îndulci laptele copiilor. A propus bătrânelelor de la spitalul public să renunțe la o lingură de zahăr
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cu! Cu- cu! Fetița deschide ochii. - Ai auzit, Ioana? întrabă bunica, intrând în cameră.A cântat cucul. Aruncă un ban ca să ai noroc și să-ți meargă bine tot anul. Hai, grăbește-te! Ce stai împietrită la fereastră? Fetița tresare. Vraja se împrăștie ca un fum. Ia o monedă și-o aruncă pe fereastră, așa cum spusese bunica. Dintr-o dată , un zâmbet cât o primăvară timpurie, îi înflorește pe chip. - Îți mulțumesc, GÎNDULE înțelept! Acum știu, nimic nu e întâmplător.Toate
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
zdrobit de foirea fluturilor și izbucnirea ierbii. Efectul euforic al germinației universale este jalea. Toate poeziile lui Eminescu exprimă încetarea rezistenței individuale, pasul lunatec către lac și codru: Prin a ramurilor mreajă Sună jalnic în urechi Cântec dulce ca de vrajă De sub teiul nalt și vechi. Iată sunetele sfinte Mișcă jalnic al tău piept, Nu mai cugeți înainte Nu mai cauți îndărăpt. Ci-asculți mii de păsărele Ciripind în verde crâng Cum de-amoru-ne-ntre ele Sfătuindu-se se plâng. Natura este edenul, locul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
totuși, vorbirea lor, e țărănească. În legănarea mulțimilor, în trecerea mecanică de la o atitudine la alta, de la deznădejdea cu bocete la plânsul înfundat și comuna resemnare, în toată această demonstrație de ceasornic arhaic care merge inexorabil, exterior și interior, stă vraja acestor poeme, al căror ultim sens liric este: inutilitatea reacțiunilor personale în fața rotației lumii. Strofele ingenioase, frazele apăsate și sentențioase slujesc admirabil scopului: Și-n vremea cât s-au cununat * Iar când a fost la-nmormîntatS-a-ntins poporul adunat Toți morții parcă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
el Orașul în negură-albastră. Și cum rămăsesem visând, Un clopot începe să sune Așa de duios și de blând De parcă o rugă ar spune... Și purpur plutea în fâșii Prin negura vînătă-a serii, Pe uliți străvechi și pustii, Robite de vraja tăcerii. El sună și alte-i răspund, Cântând ca argintul de clare, Și-odată s-aude din fund Și clopotul domului mare! Și valuri de-adînci armonii Părând că sunt sute și mii Plutesc în fantastice zboruri, De îngeri ce murmură
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din Bârlad a elevilor ce terminaseră liceul. La 1 iulie, împreună cu Panait Mușoiu și Eugen Vaian, scoate revista "Școala Nouă", care apare până în iunie 1890. Secretar de redacție, Ibrăileanu semnează la început cu inițială; din numărul 3 - cu pseudonimul Cezar Vraja. 1890 iunie G.Ibrăileanu termină liceul; în toamnă își ia examenul de bacalaureat la Universitatea din Iași. Se înscrie la Facultatea de litere și filozofie a Universității din Iași; în anul întîi frecventează toate facultățile, negăsindu-și locul. 1891 G.
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1894 iunie Termină Școala Normală Superioară. 1895 aprilie Susține examenul și obține licența în științele istoricofilozofice. Cunoaște pe Elena Carp (născută la 25 mai 1873), viitoarea sa soție. 1896 Traduce pentru Editura Semitca Bel-Ami de Guy de Maupassant; semnează Cezar Vraja. Numit suplinitor la Gimnaziul de băieți din Bacău la 1 septembrie nu s-a prezentat la post. Rămâne în Iași unde dă lecții particulare, lucrează, sub conducerea lui A. Philippide, la Dicționarul Academiei, și își petrece timpul în preajma Elenei. 1899
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
din pricina rănilor cu care a venit de pe front, a decedat la cîteva luni după cununie, deci tata a fost al doilea soț al ei. Pentru ca să-l tachineze pe tătica, zicea dânsa, în noaptea de anul nou, când era vorba despre „vrăjile” care se făceau în acea noapte: La miezul nopții mergeam în grădină, pe întuneric, fără lumină, și număram la gard doisprezece stâlpi (de lemnă, și pe ultimul îl legam cu un fir de lână colorată, ca să-l vedem a doua
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
dharma. f) Măyă. Termenul este derivat din rădăcina măy, „a schimba”. În Rig Veda, măyă reprezintă „schimbarea stricătoare sau dăunătoare a bunelor mecanisme, schimbarea demonică și înșelătoare și, totodată, stricarea stricăciunii”. Există deci măyă rele și bune. Primele: numesc vicleșugul, vrăjile. Exemplu: transformarea de tip demonic a șarpelui vṛtra, magicianul, trickster-ul. Alterează ordinea cosmică, Împiedică mersul soarelui, ține apele legate. Celelalte sunt măyă ale lui indra, folosite atunci când se luptă cu forțele demonice, și măyă cosmologică - apanaj al zeilor suverani, creatoare
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
preotului, fiind numit sacrificator sau capelan. De aceea imnurile care Îi sunt închinate se găsesc la începutul Rig Vedei. Este zeul veșnic tânăr fiindcă renaște cu fiecare foc ritual. Are rol apotropaic: alungă întunericul, îndepărtează diavolii, apără de boli și vrăji. Deși este omniprezent în viața religioasă, totuși el nu dispune de o mitologie apreciabilă. i) Soma. „cu cele 120 de imnuri ce-i sunt consacrate, Soma apare ca fiind al treilea zeu din Panteonul vedic.” E dificil totuși să desparți
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
imaginație cu un "Mare Romanț" străvechi al cărui erou era Rowley (Russell 1908: 35), în vreme ce Canynge a devenit "mai mult decît eroul său", "tovarășul de nedespărțit al rătăcirilor sale visătoare" (Russell 1908: 23-25). Biserica St. Mary Redcliffe a creat o "vrajă suverană" (master-spell) în viața lui Chatterton, vizibilă în comportament: un prieten de-al său a relatat că exista un loc anume pe pajiștile din Redcliffe unde îi plăcea să se așeze, de unde avea o vedere panoramică a bisericii și uneori
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
unde odinioară jucau piese de teatru. (apud Noel 1886: 41) Pentru Chatterton lumea sa imaginară îi era probabil la fel de reală ca lumea fizică: "Recunoașterea față de sine și față de ceilalți că Rowley călugărul de fapt nu scrisese poemele ar fi rupt vraja care îl fermeca în frumoasa lume magică" în care se adîncise, ale cărei temelii se aflau într-o "frumusețe poetică transcendentă" (Noel 1886: 41). În acest context, este firesc faptul că cei doi eroi ai lui Chatterton, Rowley și Canynge
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
buni cărturari, poeți și scriitori, cum am menționat, Rowley însuși ducînd misiunea la bun sfărșit, primită de la Canynge, de a aduna și a traduce pentru patronul său manuscrise străvechi saxone și lucrări ale unor artiști din vechime (Russell 1908: 35-36). "Vraja suverană" a fost poate sporită, dacă nu declanșată, de descoperirea lui Chatterton (în perioada cînd lucra pentru Lambert) a celor două cutii pline cu manuscrise vechi adunate de tatăl său din biserică și depozitate în clădirea școlii; mama lui le
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Am putea în acest sens să îi înțelegem pe cei din tabăra "pro-rowley", deoarece ei au căzut în aceeași fascinație în care însuși creatorul poemelor lui Rowley a fost absorbit. Altfel spus, pro-rowleyenii pare că refuzau cu obstinație să rupă vraja mitico-mistică creată de Chatterton, pentru că altminteri puterea fascinatoare era anulată. Dar chiar și cu aceste argumente aduse în favoarea pro-rowleyenilor, este inevitabilă observația că literelor engleze le-au fost necesare peste 100 de ani de dezbateri aprinse pentru a ajunge la
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Elegie la moartea dlui Phillips (din ediția lui Skeat, 1883) - "șuvoi de suferință"; "Melancolia cea Neagră"; Nebunia mînioasă, frenetică, răsunătoare, groaznică"; "încruntarea sorții"; "lampa bolnavă a zilei în retragere"; "cenușiul crepuscular"; "groazele nopții care vine"; "valul cel întunecat"; "sumbra-întunecime îndesîndu-se"; "vrăji necromantice"; "mormîntul de moarte"*; "văiugă întunecată"; "aburii ca de smoală ascunz[înd] pajiștea"; "un clopot îndoliat al morții"; "nocturna pasăre afurisită"; [*the deathy tomb: crearea de adjective prin sufixarea unui substantiv (death-y) avea să devină un procedeu des folosit de
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
era cunoscut la acea dată și pînă prin secolul al XIX-lea ca fiind unul dintre cele mai importante centre de prostituție din Londra.] [*****Sfîrșit care amintește de finalul poemului lui John Clare, The dream / Visul: "Din nou sforțatu-m-am, și vraja s-a fost rupt, / Și-n hohotele spiritelor batjocoritoare eu m-am fost deșteptat; / Și ochii mi-am deschis la o priveliște cu totul nesperată - / Erau zorii de ziuă cu-a lor lumină fericită, / Și, cum stam eu gîndindu-mă la
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
circuitelor electrice, Editura PIM, Iași, 2007, ISBN 978-973-716-599-2 7. Paicu G. Secretele eficienței muncii intelectuale, Editura PIM, Iași, 2008, ISBN 978-606-520-123-1 8. Paicu G. CREATIVITATEA - fundamente, secrete și strategii, Editura PIM, Iași, 2010, ISBN 978-606-520-878-0 Prefață Fenomenul creativității exercită o vrajă continuă asupra fiecăruia dintre noi, generată de dorința intimă de a afla secretele creației și de a instaura în viața noastră obișnuința de a fi creativi. Dar, de ce ne dorim să fim creativi? Prin creativitate asigurăm vieții noastre siguranță, dar
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
este acea capacitate cognitiv-operatorie a intelectului de a rezolva probleme (situații) noi, fie în domeniul practicii, fie în cel al teoriei, fără a a face apel nici la instincte, nici la cunoștințe sau deprinderi învățate. Inteligența a exercitat o adevărată vrajă asupra oamenilor, iar psihologia, încă de la începuturi, a abordat în cercetările sale această caracteristică intelectuală. Psihologii Alfred Binet și Théodore Simon (1905), au elaborat scara metrică a inteligenței, permițând estimarea inteligenței individului cu ajutorul coeficientului de inteligență (IQ). În cadrul Anexei 5
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
însă fără succes, un birou de agentură. După cinci ani se întoarce în America de Sud. De acolo, traversând Atlanticul, se angajează într-o lungă și, pentru el, fascinantă călătorie în Africa Occidentală și Centrală (1923-1924), continentul negru ademenindu-l, cu o vrajă de neînvins, și în anii următori (1925, 1934-1935), când va descinde și pe țărmurile Asiei. Stabilit în Spania, la Barcelona (1924-1931; în 1928-1929 era atașat de presă, cu titlu onorific, la Madrid), după atâtea voiajuri în cele patru zări, se
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
și de zburătoare doborâte. În peisajul „sălbatec”, „misterios”, în savana fierbinte, în pădurea tropicală plină de zgomote neliniștitoare pândesc „pericole” la fiece pas. Și, ca în povești, în calea celui ce se încumetă să pătrundă în asemenea ținuturi stăpânite de „vraja neagră”, izbucnesc alte și alte calamități: un pârjol devastator, revărsări de ape, furtuni care, dacă nu se învârtejesc într-o „tornadă” sau un „uragan”, se manifestă măcar ca o vijelie furioasă. Se adaugă „asaltul” a fel de fel de gângănii
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
el a rămas așezat timp de șase zile cu picioarele încrucișate la poalele copacului Iluminării, absorbit în starea sa de fericire. A meditat îndelung asupra noii înțelegeri a robiei oricărei existențe individualizate: forța fatală a ignoranței înnăscute, care își împrăștie vraja asupra tuturor viețuitoarelor; setea irațională de viață de care e pătruns totul după aceea; ciclul nesfârșit al nașterii, suferinței, decăderii, morții și renașterii. După scurgerea acestor șapte zile, Buddha s-a ridicat și a mers până la un banyan, „copacul păstorului
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cîțiva ani, canonul estetic deoparte și să accepte rațiunea de a exista a unei asemenea mărfi care sfidează produsele așa-zișilor consacrați. În sfîrșit, „scriitoare naivă”, dar femeie planturoasă, „bronetă”, Domnica Gîrneață a putut face, ca ghicitoare experimentată, și o vrajă ca să-l aducă!... A prins, mai ales printre literați, sensibili la metaforă (Octavian Voicu a și citat-o deja în vreo trei ocazii) afirmația lui Carl Sagan, vestitul exobiolog de la Cornell University (SUA), că „sîntem pulbere de stele”. Pentru înțelegerea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ajutor de primar. Nu i-a venit să creadă și a plecat acasă profund dezamăgită. Iată continuarea întîmplării. Subit, nevasta lui Ioan Cimpoeș, Zamfira, femeie viguroasă, robace, cade bolnavă. În lipsa unui medic comunal, și presupunînd că la mijloc e o vrajă, bunicul apelează întîi tot la Floaca, ca s-o dezlege. N-a vrut, l-a refuzat, îndrumîndu-l să meargă la Vasile Băbăscu din Racova, considerat ca foarte dibaci în astfel de treburi. Acesta i-a spus însă că vraja-i
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o vrajă, bunicul apelează întîi tot la Floaca, ca s-o dezlege. N-a vrut, l-a refuzat, îndrumîndu-l să meargă la Vasile Băbăscu din Racova, considerat ca foarte dibaci în astfel de treburi. Acesta i-a spus însă că vraja-i prea puternică și că-i prea tîrziu să mai poată interveni. După două săptămîni, Zamfira a murit. A trecut perioada de doliu și bunicul s-a gîndit să se recăsătorească. Pe cine să ia? Probabil era superstițios, căci a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
n are!» și a făcut-o!” Revenit la Bacău, găsesc ceea ce-am căutat din primul moment al sosirii: manuscrisul monografiei Udeștiului de Gavril Rotaru (avocat din familia poetului G. Rotică). Acesta susține că, în sat la noi, vestite pentru vrăji erau baba Axînia și baba lui Leon al Cosmii. „La Axînia venea lume de la circa 60 kilometri depărtare”. În lucrare sînt descrise descîntecele „de deochi”, „de boală grea”, „de ursită”, „de beșică rea (buba neagră)”, „pentru a îndepărta potca (avizuha
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]