3,853 matches
-
și, la limită, are un comportament ce îl împiedică să se deschidă, să comunice, să dialogheze cu ceilalți. Cutia închisă este și expresia secretului și a lucrurilor nespuse, sau a conservării (cutia de conserve) elementelor intelectuale ori afective. Lada de zestre sintetizează două noțiuni contradictorii: emanciparea, mai ales pentru tinerii ce își cuceresc astfel libertatea, și faptul de a fi închis, dat fiind că este vorba de un spațiu închis și ascuns. Independența dobândită nu este decât o iluzie, deoarece se
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
citat de Stoica, 2000, p. 20) a impulsurilor nervoase provenite de la organele de simț, va determina manifestarea de acte și acțiuni motrice cu indici ridicați de viteză. * Viteza transmiterii impulsurilor nervoase Viteza de conducere nervoasă este o componentă aflată în zestrea ereditară a individului, fiind relativ constantă și aproape deloc influențabilă prin antrenament (Eremia, și Baroga, 1994, p. 52). Prin urmare, viteza de transmitere a impulsurilor motorii reprezintă un factor limitativ predominant ereditar pentru performanța de viteză, aspect deosebit de important în
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
lui de totală ascensiune." Profitorului îi proiectează romancierul în stilul unui epilog ce ar fi putut fi dezvoltat într-un al doilea roman o fulminantă carieră, douăzeci de ani mai tîrziu: "de mai multe zeci de ori milionar, însurat cu zestre și despărțit cu filodormă... prefect, deputat, senator, ministru plenipotențiar, prezidînd o subcomisie de cooperare intelectuală la Liga Națiunilor și oferind colegilor lui străini, veniți în România cu pantahuza sau în "anchetă" o somptuoasă și sibarită ospitalitate în castelul său istoric
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
În esență, libertatea constituie forma muncii ca activitate a personalității. Exersarea liberă a aptitudinilor nu este un act care are valabilitate în sine, adică nu este un act independent de natură; căci aptitudinile sunt modelări ale dispozițiilor sufletești ce alcătuiesc "zestrea naturală" a individului care se manifestă liber în actul muncii. Așadar, ea se află în legătură cu întregul complex sufletesc care formează personalitatea (de altminteri, eul însuși este spontaneitate, deci libertate); ea este, într-un fel, legată de natură, însușirile sufletului având
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Mult timp s-a considerat că viteza mișcărilor în sport constituie, în mare parte, un rezultat al procesului de instruire. Astăzi este unanim acceptat faptul că viteza mișcărilor omului este mai mult înnăscută decât dobândită, și se bazează pe o zestre ereditară, pe un program genetic primit de individ încă de la naștere. Din această perspectivă, când vorbim de viteză, vorbim despre “potențialul de viteză” al individului, punct de vedere crucial pentru conceperea programului de educare a vitezei, program menit să ducă
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
mai meritoriu pentru generațiile care îl vor fi cristalizat, dacă acest stil va avea rădăcinile în pământul țării noastre și va purta pecetea românească." 5. Dimpotrivă, G.M.Cantacuzino era mai degrabă sceptic în privința șanselor unui stil autohton croit doar din "zestrea artei polu-lare, cu vechile amintiri bizantine, cu darul decorativ al românului, cu spiritul său inventiv și fantazia proprie"6, câtă vreme societatea însăși nu își are precizate dezideratele. Problema răspunsului la modernism este una reactivă: dacă va fi să fie
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
și morfologiei sale în cadrul speciei din care face parte, rolul său nu poate fi altul decât acela pe care observația atentă il conferă, de a prelua moștenirea ascendenților și a o transmite urmașilor. Ceea ce preia și transmite în fapt este zestrea genetică (ceea ce genetica avea să demonstreze cu prisosință mai târziu) care, în același timp, îi și configurează structura pentru îndeplinirea acestei finalități. Prin urmare evoluția și organizația sunt inconștiente pentru ființă, iar scopul ei este complet ignorat, conchide Paulescu. Ceea ce
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care au schimbat în bună parte atitudinea clerului, pentru că acesta la rândul său s-a grăbit să-l imite pe Papa Silvestru în atitudinea lui. „Ah Constantine! - striga Dante - câte rele n-au izvorât - nu din conversiunea ta - ci din zestrea pe care a primit-o de la tine primul papă bogat’. Iubirea de câștig și patima bogățiilor au prins rădăcini adânci pe care spiritul legendar al timpului avea să-l consacre, spunându-se chiar că un înger ar fi strigat din
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
socialismului într-o singură țară". Tito în Iugoslavia și mai târziu Ceaușescu în România au fuzionat cele două doctrine politice principial ireconciliabile sub forma "național-comunismului". După aproape două decenii de antinaționalism prezentat ca "patriotism socialist" (1948-1964), N. Ceaușescu a recuperat zestrea naționalistă a tradiției culturale românești, în care a încorporat materialismul-dialectic prescris de paradigma marxist-leninistă. "Naționalismul etnic" (românismul) care și-a atins apogeul ideologic în interbelicul românesc s-a prefăcut după 1948 în "internaționalism proletar", iar "națiunea română" a fost metamorfozată
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de cele mai multe ori aceste prejudicii se remediau prin bunuri 929 Ibidem, vol. I, p. 147. 930 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 125. 931 Pamela E. Barnett, art. cit., p. 145. 251 financiare compensatorii.932 Valoarea unei soții depindea de zestrea pe care o avea, nu era luată în considerație pentru calitățile reale deținute, devenea un simplu obiect în posesia masculină. Descrierea fetei o apropie, prin trăsături, de tatăl ei, violarea la care este supusă reprezentând astfel o revanșă pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și nota misogină în portretizarea femeilor: „Vedeți ce parșivenii zac în ele?/ Pândesc într-una numai să ne-nșele/ și-s ca albina harnice n păcat;/ Din drumul drept mereu se tot abat./ [...] soața mea, măcar că nu-i chiabură/ În zestre, are-o gură cât o șură/ și-o groază de cusururi... Ce să-i fac?/ Nu-i bai de-atâta și mai bine tac./ Dar știți - în taină spus - pre legea mea,/ Îmi pare rău că m-am luat cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
chiria pe un an această casă putea fi cumpărată. Eminescu avea în cont, la această dată, vreo 800 lei, pe care Hanrieta îi va da călugărițelor ca arvună pentru a nu vinde altcuiva. Ea însăși avea 5000 lei în bancă, zestre de la Gheorghe Eminovici, și era dispusă să dea o parte din ei. Socotelile care-i frământă mintea și timpul sunt, astfel, foarte simple și duc spre liniștirea unei vieți până acum destul de agitate a ei și spre o existență simplă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lor, tot așa să dea Domnul mirelui și miresii." 328Pentru a nu putea fi luat de cineva și dus la răspântii, risipindu-se astfel "casa" mirilor, "bradul de nuntă" era pus pe casă.329 Carul cu care mireasa își duce zestrea la casa mirelui era împodobit cu cetini de brad de care mireasa lega câte o năframă "cusută cu mâinile ei" 330 În toate regiunile unde este prezent, "bradul de nuntă" înseamnă "veselie": "precum oricine se bucură de verdeața bradului, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
știu a mătura. De mă mustră și socrul, / Că nu știu să fac focul. De mă mustră și bărbatul, / Că nu știu ca să-i fac patul. De vrei să mă ai `napoi, / Pune la car patru boi / Și-mi du zestrea înapoi, / Să se mire pietrele, / Ce noroc au fetele, / Să se mire țara toată / Ce noroc are o fată. "97 În balade, în schimb, pământul-personaj nu poate găzdui trupul unui om fără odihnă, aflat sub puterea blestemului: "când popa toaca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și lumina soarelui. Împăratul au cunoscut acum, că numai Sucnă-Murgă este în stare să-i fie urmaș vrednic pe scaunul împărăției, și pe loc se făcu nuntă fiicii sale și au măritat-o după dânsul, dându-i toată împărăția ca zestre. După ce s-au însurat Sucnă-Murgă, au trăit mulți, foarte mulți ani în fericire cu noroc și pace, stăpânindu-și împărăția cu dreptate."242 În basme, norocul devine el însuși personaj, țesând firul narativ și dinamizând liantul evenimențial. "Locuința soartei" este
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a interpreta plenar gestul, am prezentat o gamă largă de accepțiuni, fiecare propunând o grilă de lectură și de interpretare proprie: * accepțiunea biologică susține caracterul înnăscut al gestului indiferent de coordonatele de timp, loc, cultură la care ne raportăm, datorită zestrei biologice comune; * accepțiunea etologică evidențiază caracterul universal al gestului, iar explicațiile sunt centrate pe originea evolutivă a unor gesturi care poate fi urmărită până în trecutul nostru primitiv; * accepțiunea psihologică valorifică caracterul personalizat al gestului, modul propriu de a gesticula, care
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nu știi decît atunci cînd știi puțin; o dată cu cunoștințele crește și Îndoiala” (J.J. Goethe). * „Conștiința este tocmai punctul de gravitație al individului.” (Mihai Eminescu) Ca și F.M. Dostoievski, Eminescu leagă Întreaga dezvoltare sufletească a omului de acest „sâmbure” misterios al zestrei noastre sufletești, care este remușcarea, căința. Depinde doar de noi să facem ca acest sâmbure să Încolțească și să rodească: „CÎnd conștiința supremă se stinge, se face noapte În suflete” (Ștefan Petică). Aparențe, iluzii, vise, resentimente, prejudecăți - simț al realității
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să împartă cu tatăl în mod egal responsabilitățile privind creșterea, educarea și asigurarea unui venit fraților și surorilor mai mici. Giulio și-a îndeplinit cu sfințenie aceste îndatoriri, întâi prin alegerea unor școli bune pentru frații săi, apoi prin sporirea zestrei celor patru surori cărora le-a asigurat mai apoi căsătorii reușite. Dintre surori, numai Ana Maria a preferat viața monahală, fratele său reușind să o introducă în mănăstirea Santa di Campo Marzo din Roma, a cărei stareță avea să devină
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
devină regentă“.(trad. n.) Mazarin nu a uitat niciodată de familia sa de care era foarte legat și cu care se purta foarte afectuos. I-a trimis tatălui său mereu sume mari de bani și o ladă cu bijuterii drept zestre pentru surorile sale. Dar dincolo de bani, cea mai mare ambiție a sa era uniforma roșie de cardinal, iar devotamentul arătat regelui Franței era cea mai sigură cale de a obține acest titlu. Cu toate acestea, Richelieu, protectorul și mentorul său
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
jocului nu va mai exista! Nu va mai putea să-i spună lui Bălosu L-am păcălit!<ref id=”133”>Ibid., p. 131 referință </ref>). Pe de altă parte, să vină să le ia agoniseala de o viață, poate chiar zestrea fetelor , strânsă cu atâta sudoare!. Ce putea fi mai pertinent În acest context? Bălosu a lovit În plin! El a folosit perfect datele contextului Împărtășit de el și Moromete pentru a-și atinge obiectivul actului de comunicare. Reacția celui din
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
memorată poate accesa Bălosu mi-a propus să tai salcâmul și să i-l vând lui. Dacă mâine voi avea banii de fonciire, Albei nu mai poate să-mi ia lucrurile din casă. Cel mai important lucru din casă este zestrea fetelor. Dacă imi ia zestrea fetelor, nu mai pot să le mărit. Concluzia cea mai pertinentă pe care Moromete poate să o tragă din aceste premise Bălosu Îmi spune că va trebui să tai salcâmul imediat și să i-l
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a propus să tai salcâmul și să i-l vând lui. Dacă mâine voi avea banii de fonciire, Albei nu mai poate să-mi ia lucrurile din casă. Cel mai important lucru din casă este zestrea fetelor. Dacă imi ia zestrea fetelor, nu mai pot să le mărit. Concluzia cea mai pertinentă pe care Moromete poate să o tragă din aceste premise Bălosu Îmi spune că va trebui să tai salcâmul imediat și să i-l vând pentru a avea bani
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cugetului și a inimii noastre spre Dumnezeu. „Cel ce iubește cu adevărat pe Dumnezeu stă de-a pururi de vorbă cu El, cum stă fiul cu tatăl său”, spune Evagrie Ponticul. Rugăciunea face parte din cultul Bisericii creștine, și din zestrea noastră spirituală. A te ruga înseamnă a fi lângă Dumnezeu și Dumnezeu lângă tine. Când te rogi, Dumnezeu se apropie, te ascultă și te ajută. „Și mă cheamă pe Mine în ziua necazului și te voi izbăvi și Mă vei
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
să vă ierte vouă greșalele voastre”. Primul pas al legăturii omului cu Dumnezeu este credința curată, întreținută de rugăciune - cea mai bună și curată mireasmă adusă înaintea tronului ceresc. Rugăciunea nu rămâne niciodată neroditoare. Ea rodește și roadele ei alcătuiesc zestrea lăuntrică a ființei noastre omenești. Rugăciunea este un dialog al sufletului cu Dumnezeu, după cuvintele lui Moise: „Iată, eu care sunt pământ și cenușă am început a vorbi cu Domnul.” Este mijlocul prin care pornesc din inima noastră cererile, dorințele
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ea însăși o faptă bună”, spune un înțelept. Peste toate acestea, rugăciunea este mobilul acțiunii, cauza eficientă a faptelor bune. Putem spune, că este fapta latentă, posibilă, în așteptare. Rugăciunea nu rămâne niciodată neroditoare. Ea rodește și roadele ei alcătuiesc zestrea lăuntrică a ființei noastre. Rugăciunea, pentru noi, creștinii, este o datorie, o trebuință sufletească și o bucurie atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari. Pentru a-l deprinde, pentru a-l învăța pe copil rugăciunea, să se roage
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]