37,223 matches
-
însă nimic. Doar copaci ce se întindeau la nesfârșit. Am înghițit în sec strângându-mi brațul cu putere pentru a opri usturimea. Un alt crănțănit ca de oase și am rupt-o la fugă, picioarele mi se încurcau și împleticeau, vântul tăios îmi îngheța nasul și urechile făcându-mă să mă vâr cât mai adânc în geacă. Am făcut efortul de a nu mă opri, poteca rămăsese mult în urmă și în sfârșit puteam zări luminile din fața casei. M-am furișat
Sfera by Roşca Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93588]
-
trece prin starea lichidă. · Intercepția prin foliaj este partea din precipitații care este interceptată de frunzișul plantelor și care, în timp, se evaporă fără a mai ajunge la suprafața solului. Cantitatea de apă interceptată depinde de durata ploii, de viteza vântului, de temperatură, de densitatea frunzișului și de alți factori mai puțin însemnați. · Infiltrația este procesul de pătrundere a apei de la suprafața solului în interiorul solului, prin umplerea golurilor dintre particulele de sol. · Topirea este procesul de transformare a apei din starea
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
lungă durată -burnițele ( picături de apă sau aciculi de gheață aproape invizibile) -averse (ploi sau ninsori abundente cu picături și fulgi foarte mari). Repartiția precipitațiilor este condiționată de un întreg complex de factori, dintre care mai importanți ar fi: temperatura, vânturile, apropierea sau depărtarea de bazinele maritime, relieful, expoziția reliefului, curenții maritimi, vegetația; un rol esențial îl are și circulația generală a atmosferei. Norii se formează ca urmare a evaporării apei din sol și de la suprafața apelor și a ridicării vaporilor
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
Zăpada se formează în timpul iernii, când temperatura aerului scade sub zero grade. Picăturile de apă îngheață și se transformă în fulgi de zăpadă. Fulgii de zăpadă cad pe pămând, acoperindu-l. Sub zăpadă, culturile sunt ferite de gerul iernii. Uneori, vântul suflă zăpada de pe câmp și culturile pot îngheța; de aceea, oamenii așează pe câmpuri un fel de garduri numite “parazăpezi”. Cu cât este mai multă zăpadă pe câmpuri iarna, cu atât primăvara va pătrunde mai multă apă în sol, la
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
infiltrațiile apelor marine în acviferele dulci. Problema nu e nouă. Acum 6000 de ani, sumerienii și-au distrus propria civilizație prin irigarea excesivă a Mesopotamiei. Sursele de salinizare sunt naturale (evaporație crescută; dizolvarea de minerale; sarea de mare adusă de vânt pe continent; ape vulcanice sau de mare saline ce erup) și antropice (irigații; exfiltrații din canale și halde de gunoi; intruzie salină de la minerit, dezghețarea șoselelor cu sare; extracția petrolului sau altele inclusiv minerit hidraulic pentru sare). Fierul e frecvent
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
lume, astfel Încât demiurgul trebuie să se justifice și să explice cum de a dat, practic, tuturor același ajutor esențial În viață și același simț al moralității 2: Eu am făcut patru lucruri bune În cuprinsul orizontului. Am făcut cele patru vânturi, pentru ca fiecare om să poată respira prin ele ca și tovarășul său, la vremea lui... Am creat marea revărsare, pentru ca și săracul să aibă drepturi la fel ca și cel important... Am făcut orice om la fel ca pe aproapele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
este funcția providențială, care Îl face prezent și Îndrăgit oriunde. Se pot compara, cu proslăvirea regelui la Kahun, simplitatea și simțul cotidianului din aceste fraze 2: Se bucură oricând Îl văd. Frumusețea sa este În inimile lor ca apa și vântul, iubirea sa este ca pâinea și Îmbrăcămintea. El este tatăl și mama Întregului pământ. Este un rege care face minuni pentru cei care i le cer: cheamă apa În puțurile din deșert, aduce vreme bună În plină iarnă. Ramses al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zeul Înțelepciunii. Mitul lui Adapaxe "Adapa", ale cărui atestări mai vechi apar În secolul al XIV-lea Î.Hr. (Tell El-Amarna), povestește că preotul Adapa, plecat la pescuit pentru a aduce ofrande pentru templu, Își vede barca Întoarsă deodată de vântul dinspre sud. Într-un acces de furie, lovește aripile vântului, ceea ce duce la Încetarea imediată a tuturor beneficiilor aduse de vântul din sud. Odată descoperit și Învinovățit pentru „delictul” său, Adapa este chemat la judecată În fața zeului suprem Anuxe "Anu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
vechi apar În secolul al XIV-lea Î.Hr. (Tell El-Amarna), povestește că preotul Adapa, plecat la pescuit pentru a aduce ofrande pentru templu, Își vede barca Întoarsă deodată de vântul dinspre sud. Într-un acces de furie, lovește aripile vântului, ceea ce duce la Încetarea imediată a tuturor beneficiilor aduse de vântul din sud. Odată descoperit și Învinovățit pentru „delictul” său, Adapa este chemat la judecată În fața zeului suprem Anuxe "Anu"; Însă reușește să scape datorită Învățăturilor oferite cu iubire de către
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
povestește că preotul Adapa, plecat la pescuit pentru a aduce ofrande pentru templu, Își vede barca Întoarsă deodată de vântul dinspre sud. Într-un acces de furie, lovește aripile vântului, ceea ce duce la Încetarea imediată a tuturor beneficiilor aduse de vântul din sud. Odată descoperit și Învinovățit pentru „delictul” său, Adapa este chemat la judecată În fața zeului suprem Anuxe "Anu"; Însă reușește să scape datorită Învățăturilor oferite cu iubire de către tatăl său Ea. Ba mai mult, Anu ajunge să Îi ofere
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Își desemnau panteonul, vorbeau despre „miile de zei din ¾atti”. De altfel, În conceptul de „divinitate”, ca obiect al cultului, intră și elementele naturale zeificate: entități cosmice și fenomene meteorologice cum ar fi cerul și pământul, stelele, ziua și noaptea, vânturi, ploi, nori -, realități geografice, luate În grup sau individual, cu nume propriu - munți, râuri, izvoare, marea. De asemenea, mai sunt divinizate și anumite obiecte sau locuri. Numele acestor divinități impersonale nu sunt de obicei Însoțite de determinativul „zeu” (Steiner, 1966
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
reduși, fără prea multe dificultăți, la corespondenții grecești hierèus, „preot”, și hièreia, „preoteasă”. Nu este Întotdeauna ușor să se stabilească zeitățile În serviciul cărora se aflau aceștia, dar pe două tăblițe de la Cnossos există explicita menționare a unei „preotese a vânturilor” (anemoijereja; KN Fp 1. 10, 13. 3). În schimb, este nesigur rolul religios al lui wanaka (gr. anax), „suveran, stăpân”, termen cu care era desemnat regele micenian și care trebuia, Într-un anume fel, să fie Însărcinat cu aceste culte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lui „Zeusxe "Zeus"”, Îl ascunde, În mod verosimil, pe Ahura Mazd³xe "Mazda>" ca divinitate a bolții cerești și atestă cultul adus de persani, Încă din cele mai vechi timpuri, elementelor cosmosului, cum ar fi soarele, luna, pământul, focul, apa și vânturile. Este deci evident că aceste mărturii diferite despre religia iraniană trebuie analizate critic, Într-o perspectivă istorică (Benveniste, 1929), care să țină cont de dezvoltări și influențe, de varietate și diferențe, fără nivelări cronologice și presupuneri ideologice; deși astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pp. 189 sqq.; Boyce, 1975a, pp. 23 sqq.; Kuiper, 1985). Informația lui Herodot (I, 131) despre divinitățile persane reflectă, desigur, o situație arhaică și deci un panteon care s-ar putea defini ca fiind indo-iranian: soarelui, lunii, pământului, focului, apei, vânturilor, sau chiar Întregii bolți cerești le corespund numeroase zeități atât În India (cf. Gonda, 1962, pp. 65 sqq.), cât și În Iran, unde sunt atestate pe larg În Avesta. Nu doar Ahuraxe "Ahura" Mazd³xe "Ahura Mazda>", ci și alte entități
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sq.; Schwartz, 1985a, pp. 672 sqq.; Boyce, 1988a; Panaino, 1993). La fel, și În cazul soarelui (Hvarxe "Hvar"), lunii (M³hxe "Ma>h"), pământului (Zamxe "Zam" și Ârmaiti), focului (Âtar), apei (Âp½xe "A<po>", Aredvș Sur³ An³hit³xe "Ana>hita>", Apam Nap³t), vânturilor (Vayuxe "Vayu" și V³taxe "Va>ta"). Acestora, În cele mai multe cazuri, le sunt Închinate În Avesta imnuri specifice (yașt), uneori foarte semnificative atât În privința formei cât și a conținutului, cum ar fi, imnul dedicat apelor sau cel pentru Aredvș Sur³ An³hita
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
conceperea lor este aproape sigur mai veche decât Zoroastruxe "Zoroastru". G³th³ nu le menționează și este verosimil ca acestea să fi fost absorbite de zoroastrism când a avut loc reforma religioasă a Avestei târzii. Fravașixe "Fravași" sunt entități care ajută vânturile și le protejează În situații dificile sau periculoase. Au și funcții cosmologice, cum ar fi păzirea ordinii naturale și divine, apărarea sevei haoma și garantarea distribuirii echitabile a apelor. În zoroastrism, Fravași constituie partea nemuritoare a individului, care nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care vreau să le știu, o Înțeleptule. Doamne, iată, eu te Întreb aceasta - răspunde-mi cu adevărat: Cine sprijină de dedesubt, iar pământul, și cerul ca să nu cadă? Cine șsprijinăț apele și plantele? Cine a Înjugat doi șgonaciț iuți la vânt și la nori? Cine este, o Înțeleptule, creatorul Gândului Bun? Doamne, iată, eu te Întreb aceasta - răspunde-mi cu adevărat: Ce meșter a creat luminile și tenebrele? Ce meșter a creat și somnul și veghea? Datorită cui zorii, amiaza și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
corespondențe ale cărui urme se Întâlnesc deja În G³th³ (Lommel, 1930, pp. 123 sqq.) este coerent atestat În toată tradiția religioasă a zoroastrismului; iar un ecou al acestuia se regăsește și În doctrinele maniheiste ale celor cinci elemente luminoase (aer, vânt, lumină, apă, foc), prin faptul că În persana medie și În sogdiană cu numele acestora se desemnează chiar „elementele”. Dacă se Întregește, așa cum s-a spus, lista celor șase Nemuritori Buni cu Spiritul Bun, se obțin următoarele corespondențe: Gândul Bun
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Vanant", yazata stelei Vegas (Henning, 1942b, p. 247); Vayuxe "Vayu", yazata atmosferei (În limba pahlavi, Wayxe "Way", care poate fi „bun” sau „rău”) (cf. Wikander, 1941; Barr, 1954, pp. 42 sq.; Boyce, 1975a, pp. 79 sq.); V³taxe "Va>ta", yazata vântului (În limba pahlavi, W³dxe "Wa>d"; cf. Boyce, 1975a, pp. 78 sq.); Haomaxe "Haoma", yazata pentru *sauma indo-iraniană, obiect și subiect al jertfei (În limba pahlavi, H½m); Khvarenahxe "Khvarenah", yazata energiei focului și luminii forței vitale, constituent al naturii umane
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
probleme (Abar rist³kh¶z ud tan ș pas¶n, „Despre Învierea morților și despre Trupul Final”), explică faptul că Ohrmazd va putea rechema de la Spiritul Pământuluixe "Spiritul Pământului" (m¶n½g ș zamșg) oasele, apa și sângele, de la plante, părul, de la vânt, sufletul vital (j³n), la fel cum acestea le-au primit În timpul creației (pad bundahișnih). 5. Obiceiuri, rituri, sărbătoritc "5. Obiceiuri, rituri, sărbători" Zoroastrismul i-a uimit pe profani prin unele dintre trăsăturile sale caracteristice, mai ales În privința obiceiurilor, regulilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sale din perioada creștină, păstrează ecoul mitului cosmogonic antic: Lumina cea strălucitoare ne vine de la Domnul, soarele roșu, de la fața Domnului, luna cea tânără și luminoas, din pieptul său, zorii luminoși, de la ochii lui Dumnezeu, stele sclipitoare, de pe hainele lui, vânturile furioase, de la Duhul Sfântxe "Duhul Sfânt". De aici vin pe pământ țarii noștri dragi: din capul sfânt al lui Adamxe "Adam"; de aici apar prinții și eroii: din oasele sfinte ale lui Adam; de aici vin țăranii noștri ortodocși: din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a dobândi Înțelepciunea supraomenească și puterea magică a fost următoarea: a stat nouă zile În chinuri, agățat de un arbore; episodul este relatat astfel În poemul eddic Hávamál (strofa 138 sqq.): Eu știu că de un arbore am atârnat În vânt 138 timp de nouă zile Întregi, rănit de o lance și jertfit lui Odin, eu Însumi pentru mine Însumi, sub acel arbore despre care nu știe nimeni din ce rădăcini se naște. Nimeni nu mi-a dat pâine, nici cupă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Völospá: Frații se vor lupta și se vor ucide, 45 rudele vor rupe legăturile de sânge, se vor săvârși fapte rele și adultere Îngrozitoare; va fi o epoca a spadelor și a scuturilor, se vor sfărâma scuturile, o epocă a vânturilor și a lupilor, Înainte de sfârșitul lumii: nimeni nu va dori să-și cruțe adversarul. Arborele universului se cutremură, de peste tot apar cete de uriași, Odin este sfâșiat de lupul Fenrirxe "Fenrir", toți zeii sunt uciși, Însăși natura participă la această
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aur, poporul venerează statuile a trei zei: cel mai puternic dintre ei, Thorrxe "Thorr", Își are tronul În centrul sălii, iar alături de el stau Wodan și Friccus. Funcția lor este următoarea: „Thorr - spun aceștia - domină cerul și stăpânește tunetul, fulgerul, vânturile și ploaia, vremea senină și secerișul. Celălalt, Wodan, care Înseamnă mânie, stăpânește peste război și oferă omului forță Împotriva dușmanilor. Celxe "Cel" de-al treilea este Friccus, cel care oferă oamenilor pace și plăcere”. Acesta are Încă o statuie cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
-se de altfel multe balade, colinde, strigături, la care nu se indică autorul culegerii. Și sub raportul traducerilor R.O. prezintă interes, deoarece selecția scriitorilor străini este, în linii mari, bună. Au apărut tălmăciri din Heinrich von Kleist, Lenau (poezia Vântul, adaptată de St. O. Iosif), Heine, Mérimée, Maupassant, Zola, Anatole France, Sully Prudhomme, Catulle Mendès, Lev Tolstoi ș.a. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289245_a_290574]