37,496 matches
-
o platformă de afirmare a unor producții literare de calitate. Contactul strâns cu realitatea culturală este asigurat prin anchetele revistei, cu teme de interes general, dar și imediat, beneficiind de răspunsuri din partea unor scriitori reputați. Astfel, în numărul inaugural, la ancheta cu tema „Sensul poeziei”, răspund Hortensia Papadat-Bengescu (care definește poezia ca un filtru între două sensuri ale cuvântului, cel simbolic și cel științific), Ion Vinea, E. Lovinescu (pentru care poezia este în primul rând o expresie a inefabilului), Vintilă Russu-Șirianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]
-
Vinea, E. Lovinescu (pentru care poezia este în primul rând o expresie a inefabilului), Vintilă Russu-Șirianu, F. Aderca (în viziunea căruia sensul poeziei este metamorfoza suprarealistă), Ion Călugăru ș.a. Opinii de substanță vor fi, de asemenea, exprimate în răspunsurile la ancheta cu tema „Noua spiritualitate” (2/1928). Dau curs întrebărilor N. Iorga (noua spiritualitate este una creștină, „divină”), Octavian Goga (de pe pozițiile unui naționalism ortodoxist), E. Lovinescu („noua spiritualitate” o constituie un „conformism etic” grefat pe mistică și ortodoxie), Lucian Blaga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]
-
română rămânând astfel izolată de europenism și abandonată proletcultismului. În pofida bunelor intenții, revista a avut rolul ei în înlocuirea ierarhiilor artistice și culturale consacrate cu false valori, cel mai frecvent de împrumut. În acest sens se dovedește plină de semnificații ancheta cu titlul Este necesară revizuirea teatrului românesc?, găzduită în mai multe numere și în care își găsesc locul, sub semnături prestigioase, idei care vor conduce la modificări extrem de păgubitoare pentru mișcarea teatrală națională. V.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
montat de bancherii exploatatori s-o facă, acum acționa pe cont propriu, din ură pură. Muncitorii se adună cu torțe la locul faptei și Ion raportează : „Așa a fost”. Nimeni nu- i pune la îndoială spusele. Nimeni nu cere vreo anchetă („Lasă ancheta, tovarășe ! N-auzi vorbele care umblă ?”). Nu apare nici un milițian, nici un medic legist, nici un procuror. Salopetele murdare țin loc de robe. Justiția muncitorească s-a înfăptuit. Alăturați în minte acestei secvențe imaginile minerilor lovind cu bâtele, pumnii și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
bancherii exploatatori s-o facă, acum acționa pe cont propriu, din ură pură. Muncitorii se adună cu torțe la locul faptei și Ion raportează : „Așa a fost”. Nimeni nu- i pune la îndoială spusele. Nimeni nu cere vreo anchetă („Lasă ancheta, tovarășe ! N-auzi vorbele care umblă ?”). Nu apare nici un milițian, nici un medic legist, nici un procuror. Salopetele murdare țin loc de robe. Justiția muncitorească s-a înfăptuit. Alăturați în minte acestei secvențe imaginile minerilor lovind cu bâtele, pumnii și picioarele cetățeni
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și firescului în relațiile omenești, strivit de insul înarmat și în uniformă în spatele căruia se disting cravata, burdihanul și rânjetul establishment‑ului politic sau administrativ. Premiera Reconstituirii are loc pe 5 ianuarie 1970. În februarie, în Italia iese pe ecrane Anchetă asupra unui cetățean mai presus de orice bănuială de Elio Petri. Prima critică dură la adresa autoritarismului obtuz al aparatului polițienesc, cap de serie al cinematografului politic italian din anii ’70. Premiul special al juriului la Cannes, Oscarul pentru film străin
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Clipa, Ciocolată cu alune, Un om în loden, Falansterul, Vacanță tragică, Ultima frontieră a morții, Speranța, Omul care ne trebuie (1979) ; Cine mă strigă ?, Probă de microfon, Bietul Ioanide, Rețeaua S, Al treilea salt mortal, Burebista, Casa dintre câmpuri, Labirintul, Ancheta, Vânătoarea de vulpi (1980) Evoluții cinematografice Întreg deceniul va fi marcat de orientările stabilite în ședința Comisiei Ideologice a CC al PCR din 23 mai 1968, consacrate prin paragraful referitor la cinematograf al Tezelor din iulie 1971 : Se vor lua
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
poate fi și un mincinos, care și-a confecționat un trecut din care a tras foloase. La rândul lui, Torționarul poate să nu fie chiar o fiară, să fi dat tuturor arestaților doar patru palme, de „încălzire”, ca însărcinat cu anchetele preliminare. Ca spectator oscilezi minute în șir între cele două personaje, nu știi pe care să- l iei de bun și pe care de rău. În același timp, cu cât tensiunea scenelor de plan secund dintre cei doi crește, falsul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
false la nivel național în agricul tură, care, însumate, dădeau o suprafață mai mare decât a României. Și înșelătoria funcționează zeci de ani, fără ca nimeni să o dezvăluie. Doar omorârea tinerei Ana Draga de către un moșneag psihopat aduce organele de anchetă în zonă. Printre săteni nu există personaje pozitive. Toți sunt ascunși, alunecoși, reci, nesinceri. Tânărul milițian al satului e un tembel care îi trăgea clopotele Anei Draga, dar după moartea ei nu face absolut nimic ca să afle ce s-a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
1975) 192-193 Alo?... ați greșit numărul! (1958) 72 Amintiri despre subdezvoltare (Memorias del Subdesarrollo) (1968) 186 Amor fatal (1911) 51 Amprenta (1967) 111, 193 Amurgul fântânilor (1984) 234, 247, 285 Ana și „hoțul” (1981) 234, 243, 245 Ancheta (1980) 192 Anchetă asupra unui cetățean mai presus de orice bănuială (Indagine su un cittadino al di sopra di ogni sospetto) (1970) 174 Anna celor 1000 de zile (Anne of the Thousand Days) (1969) 188 Anonimul venețian (Anonimo veneziano) (1970) 188 Anotimpul iubirii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fantasmelor produse de corpul subtil al omului. Astăzi, în plină postmodernitate, magicianul nu a dispărut. S-a camuflat discret într-un respectat expert al relațiilor interumane. ,,Magicianul se ocupă astăzi cu relațiile publice, cu propaganda, cu prospecții ale pieții, cu anchete sociologice, publicitate, informații, contrainformații și dezinformare, cenzură, operațiuni de spionaj și chiar cu criptografia, o știință care făcea parte, în secolul al XVI-lea, din magia propriu-zisă"169. Cheia practicării magiei ca tehnică de manipulare este înțelegerea fanteziei omenești, adică
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
19-25 octombrie 1994. 2. Integrarea culturală a României în noua realitate europeană (Răspunsuri la un chestionar italian). La chestionarul pe care mi l-a adresat prof. G. Caragiani (Roma) cu prilejul vizitei sale la Cluj (15 august 1994) în vederea unei anchete italiene în pregătire, pe această temă, n-am răspuns la primele 7 întrebări. 1. Adrian Marino, Marxist Ideology and East European Comparative Studies, in : Europa provincia Mundi. Essays in : Comparative Literature and European Studies Offered to Hugo Dyserinck on the
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
-și păstra independența printr-o strategie proprie culturală și mai ales financiară, de a publica scriitori importanți ai literaturii române contemporane”, cu alte cuvinte, „de a fi sensibilă la chestiunile estetice și critice ale zilei, de a iniția dezbateri și anchete despre actualitatea literară, direct, viu, fără a menaja pe nimeni, nicidecum de a lustrui autoritatea falsă, oricare ar fi aceasta, de a încuraja literatura tinerilor, de a promova traducerea operelor unor scriitori străini, pe cât posibil contemporani cu noi, de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286032_a_287361]
-
Laurențiu Vlad. Rubrica „Eseu” publică în serial un studiu al lui Gheorghe Crăciun, Aisbergul poeziei moderne, urmat de Antologia poeziei generației ’80, întocmită de Alexandru Mușina, iar „Symposion” găzduiește convorbiri (cu Sorin Alexandrescu, Cezar Baltag, Teohar Mihadaș, I. Negoițescu ș.a.), anchete, orientate consecvent asupra culturii politice în societatea postcomunistă, asupra literaturii postbelice și a rolului intelectualului în societate. Rubrica „Inedit” publică teatru de Leonid Dimov, fragmente din jurnalul pictorului Costin Petrescu și din cel al scriitorului Radu Petrescu, iar „Restituiri” recuperează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286032_a_287361]
-
această direcție, autorul mărturisește că lucrul de care va fi impresionat "cel care vizitează mai temeinic țările nordice, în cazul de față Finlanda, este larga răspândire a cărții"126. Autorul a fost marcat în momentul în care a făcut o anchetă și a văzut cantitățile în care se tipărește și mai mult, faptul că cei care pășesc pragul librăriilor citesc tot ce li se pune în față, dorind totuși să sublinieze că nu tot ce s-a scris și publicat are
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fost realizate și compoziția 332. Laura Horelli Explozia care aplatizează. O convorbire cu teoreticianul și curatorul Marius Babias, interviu luat de Kito Nedo și Sebastian Preuss amintește de artista finlandeză Laura Horelli. Operele artistei pun accentul pe descoperirea lumii prin anchete, interviuri, documentări, dar toate acestea fără a neglija "realismul poetic"333. Lucrările artistei sunt realizate prin utilizarea tehnicilor video 334. Europa în devenire, prin artă, articol ce poartă semnătura Dariei Ghiu, ne prezintă expoziția artistei finlandeze Laura Horelli, deja menționată
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
îndepărtează, pe cât posibil, rezistența și influența lor negativă. Se vede, cu ușurință, că am rezumat, de fapt, condițiile elementare ale dezbaterilor ideologice de pretutindeni și dintotdeauna. Actualitatea lor românească este mai mult decât evidentă. Citim, cu multă tristețe, rezultatul unei anchete sociologice recente: Sensibilitatea la valori abstracte e absolut nulă (aproape nimeni nu citează printre defectele regimului Ceaușescu absența democrației. O declarăm pe față:vrem să reacționăm și să combatem această stare de spirit pasivă, subdezvoltată, dominată exclusiv de grijile zilnice
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de regimul Ceaușescu, primele semne de radicalizare politică (acțiunea lui Paul Goma a fost hotărâtoare după toate indiciile, p. 34), trecerea la acțiune prin lecții inconformiste, apoi prin scrisori deschise, difuzate prin Europa liberă și răspândire de manifeste. Urmează amenzi, anchete, destituiri, marginalizare, arestare, ani de teroare. Totul este expus direct, sincer, fără emfază și patetism. Tonul este de modestie reținută și controlată. Doina Cornea nu face nici literatura rezistenței. Mărturisirea sa se vrea doar autentică, exactă și completă. Și mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
descompunere socială. Unui guvern care minte neîncetat nu i se poate acorda nici o încredere. Când el nu aplică legile pe care le face, nu respectă adevărul cel mai elementar, nu trage pe vinovați la răspundere, prefăcându se doar că face anchete. în toate aceste împrejurări, minciuna nu produce decât proteste, agitații, gesturi și mișcări legitime de opoziție și revoltă. în mod invers, doar o voință populară adevărată duce la un consens național real. Doar pentru o idee politică recunoscută ca adevărată
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
claritatea: deloc comuniști, dimpotrivă), sunt acum organizate într-un sistem strâns argumentat, de o rigoare documentară indubitabilă. El dă o satisfacție ce nu poate fi ascunsă. Cum Alina Mungiu lucrează cu un material viu, sub ochii săi, prin observație și anchetă directă, astfel de confesiuni n-au de fapt decât o valoare de mic document, printre multe altele. Cititorii, actori și spectatori, în același timp, nu pot fi însă eliminați total din discuție. Răspund și ei, în felul lor, la interviurile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în acest volum, pp. 17-20. 2. Postcomunismul cultural, in: Cotidianul. Supliment cultural. Litere. Arte. Idei, 8 noiembrie 1993. Reprodus in: Xenopoliana, II, 1-4, 1994, pp. 118-121. 3. Criză de structură in: România literară, XXVI, 15, 22-28 aprilie 1993. Răspuns la ancheta Există o criză a culturii? cu următoarele întrebări: Există astăzi în România o criză a culturii? De ce natură (economică, socială, morală, estetică etc.) este această criză? Socotiți criza culturii legată exclusiv de condițiile tranziției? Ce efecte ale crizei actuale întrevedeți
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
octombrie 1992. 4 Virgil Nemoianu, Bătălia Canonică. De la critica americană la cultura română, in: România literară, XXIII, 41, 11 octombrie 1990. 5 The Hospitable Canon... Virgil Nemoianu and Robert Royal (eds.), (Amsterdam-Philadelphia 1991). 5. O nouă cultură română. Răspuns la Ancheta revistei Vatra, 266, 3, mai 1993. 1 Ioan Petru Culianu, Cultură română?, in: Agora, 3, 1991, pp. 31-36 (datat: 8 septembrie 1982). 2 Adrian Marino, Dosarul Mircea Eliade, in: Jurnalul literar, III, 27-30, octombrie 1992; în acest volum, pp. 41-51
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
care aruncă gunoiul În ograda vecinului, transferând Încriminările aduse nuvelei, În domeniul criticii literare, operațiune dusă la bun sfârșit de Scânteia după cum vom vedea. Dar lucrurile nu se opresc aici; Flacăra va susține În continuare, câteva numere la rând, o anchetă literară În care scriitorii și cititorii Își expun opiniile referitoare la critica literară. Dar să revenim la replica lui Geo DUMITRESCU 67, pe care o reproducem În Întregime: „Cine urmărește cu oarecare atenție viața noastră culturală a putut să sesizeze
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
popor, credința În viitorul luminos al Patriei reprezentând avânturile progresiste ale noilor pături sociale În dezvoltare. (Ă)”. Să detaliem problema, Încercând să surprindem câteva aspecte ale gândirii și strategiei revizuirilor. Despre reconsiderarea lui Eminescu, de pildă, Flacăra 89 deschide o anchetă literară la care răspund: G. Călinescu, I. Vitner, Ovid S. Crohmălniceanu, Perpessicius, Tudor Vianu. Reproducem din opiniile primilor doi: G. Călinescu: „Eminescu nu e așa șovin precum au lăsat unii să se creadă. Toate scrierile sale tipărite ori manuscrise dovedesc
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se face că, Începând cu articolul lui Geo Dumitrescu din 16 iunie (vezi nota 67 și contextul) și până În 2 august, data sus-pomenitei intervenții a Scânteii, revista Flacăra va găzdui, număr de număr, opinii referitoare la critică și critici În cadrul anchetei: Scriitorii și cititorii despre problemele criticii?91; la prima categorie semnează: Eusebiu Camilar, Victor Tulbure, Marin Preda, Radu Boureanu, Petre Dragoș, George Dan, Eugen Jebeleanu, Ury Benador, ș.a.; la a doua subscriu muncitorii: Andrei Grigore, Dămian Năstase. Să detaliem, aici
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]