38,855 matches
-
(n. 28 iulie, 1948 la Fălticeni) este un istoric, medievist și genealogist român. Este profesor la Facultatea de Istorie a Universității A. I. Cuza - Iași, cercetător științific principal la Institutul de Istorie "A. D. Xenopol" al Filialei Iași a Academiei Române din 1977, iar, din 2003, la Centrul de Istorie și Civilizație Europeană al Filialei Iași a Academiei Române. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității "Alexandru Ioan Cuza
Ștefan S. Gorovei () [Corola-website/Science/305697_a_307026]
-
Alexandru Ioan Cuza", Seria Istorie; "Revista de Istorie Socială". Recunoașterea internațională a activității sale este relevată de calitatea sa de membru al Asociației Istoricilor Europeni, al Societății Majestas. Societatea pentru Studiul Suveranității și al Academiei Internaționale de Genealogie. Este un cercetător recunoscut pentru interesul deosebit în cunoașterea istoriei medievale, ale cărui contribuții științifice sunt apreciate în cadrul medievisticii românești. Preocupările sale pentru fenomenele sociale, culturale, politice și ideologice din perioada medievalității românești și-au găsit expresia în numeroasele studii pe care le-
Ștefan S. Gorovei () [Corola-website/Science/305697_a_307026]
-
a numit-o "Sinedra alexiana", flora din Dobrogea , specii forestiere. A făcut pentru prima dată referiri la raportul om-natură, la necesitatea ocrotirii și conservării naturii, la importanța împăduririi. A scris o carte despre plantele din zona izvoarelor din Sîngeorz-Băi. În calitate de cercetător științific a scris 22 lucrări, primind medalia "Bene Merente" clasa I de la Principele Carol, în anul 1890. În anul 1878, activitatea sa intelectuală este completată de elaborarea, împreună cu vărul său dinspre mamă, profesorul Maxim Pop, a monumentalei lucrări „Rezbelu orientale
Artemiu Publiu Alexi () [Corola-website/Science/305717_a_307046]
-
inclus în Panteonul roman, adorat pe teritoriul Siriei de astăzi ca zeul suprem Baal al cerului și al furtunii). Legat de cultul particular roman al lui Jupiter (Baal) Dolichețianul la Drobeta, este citată Cohorta a III-a "Campestris", pe care cercetători francezi o asociază miticei Cohorte a III-a Dacice, prezentă în Castru în 179 e.n.
Drobeta () [Corola-website/Science/305725_a_307054]
-
Descărcarea (sau descărcările) principală are loc exclusiv în lungul acestui canal de aer ionizat, de obicei în formă de zig-zag. Există ipoteza că aerul este "ionizat" de radiațiile cosmice (Charles Thomson, 1925), deși aceasta explicație nu este acceptată de către toți cercetătorii. În prezent, cercetarea trăsnetelor continuă și utilizează mici rachete sau baloane metereologice de cercetare. Deoarece trăsnetele pozitive au lungimea mai mare și descarcă sarcini de pe suprafețe mai întinse, acestea au o energie mult mai mare decât cele negative. În sistemul
Trăsnet () [Corola-website/Science/305746_a_307075]
-
după anul 1990 reușind să realizeze ceva concret. Astfel, el a organizat mai multe expediții românești, în zonele înghețate din apropiere de Polul Nord: în Groenlanda, în nordul extrem al Canadei, în arhipelagul Spitsbergen (Svalbard). A format mai multe echipe de cercetători din domenii diferite, acestea fiind primele echipe românești care au activat în exteriorul țării într-o structura foarte neomogenă: geografi, geologi, ingineri, medici, biologi etc. În Groenlanda și arhipelagul Spitsbergen a călătorit de unul singur, parcurgând pe schiuri în jur
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
parcurgând pe schiuri în jur de 300 de kilometri prin pustiurile înghețate. Pasiunea sa pentru expediții în mediul arctic l-a determinat însă să renunțe la o eventuală carieră academică. Încă de la primele expediții, el a intrat în contact cu cercetătorii danezi, norvegieni, canadieni, ruși etc., cu intenția ca grupul său de cercetători polari români să nu urmeze direcții de cercetare care să se suprapună cu ale altor țări, ci să efectueze cercetări originale, care să evidențieze meritul particular al României
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
Pasiunea sa pentru expediții în mediul arctic l-a determinat însă să renunțe la o eventuală carieră academică. Încă de la primele expediții, el a intrat în contact cu cercetătorii danezi, norvegieni, canadieni, ruși etc., cu intenția ca grupul său de cercetători polari români să nu urmeze direcții de cercetare care să se suprapună cu ale altor țări, ci să efectueze cercetări originale, care să evidențieze meritul particular al României. În anul 1994, înființează Institutul Român de Cercetări Polare, ca instituție privată
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
o baza românească în Antarctica a demarat în anul 1997, când a început să prezinte lucrări la „Tratatul antarctic”, la care Romania aderase încă din anul 1971. Nici un român nu prezentase până atunci contribuții evidențiate prin cercetări. Deși apreciată de cercetătorii polari din celelalte țări, activitatea sa nu a fost recunoscută ca atare de către Academia Română. Teodor Negoiță beneficiază în anul 2000, de onoarea de a avea cuvântul de deschidere, cu ocazia „Tratatului antarctic” desfășurat la Londra, în fața a 43 de țări
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
avut loc inaugurarea primei stații românești permanente de cercetare și explorare din Antarctica, Stația Law-Racoviță. Baza Română de Cercetări Antarctice Law-Racoviță a fost oferită României de către Divizia Antarctică Australiană. Baza de cercetări românească din Antarctica poartă în comun numele primului cercetător australian care a cercetat Antarctica de Est, Philip Law și al primului biolog din lume care a cercetat viața antarctică, românul Emil Racoviță. Ea a fost înființată de către guvernul australian în anul 1989, în prezent țara de la antipozi deținând alte
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
circa 20.000 de dolari. Stațiunea este amplasată în regiunea "Prințesa Elisabeta", în Dealurile Larsemann din Antarctica de Est, la o distanță apropiată (2 km) de stațiile Federației Ruse și ale Chinei, ceea ce a permis o cooperare strânsă și cu cercetătorii acestor țări, cu care se întrețin schimburi de experiență. Stațiunea de cercetare se află într-o zonă acoperită cu rocă, nu cu gheață. Ea oferă numeroase posibilități de acces pe calota antarctică și pe jos, și cu mașini cu șenile
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
schimburi de experiență. Stațiunea de cercetare se află într-o zonă acoperită cu rocă, nu cu gheață. Ea oferă numeroase posibilități de acces pe calota antarctică și pe jos, și cu mașini cu șenile. Stațiunea Law-Racoviță adăpostește prima echipă de cercetători români din luna decembrie 2006, odată cu începutul verii australe. Echipa românească urmează să efectueze cercetări de bioprospectare, ecologice, de prognoză a vremii, de măsurare a activităților seismice și geomagnetice, de culegere a datelor privind interferențele în radiocomunicații. Bază românească de
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
teste medicale, studii de poluare și schimbări climatice. De asemenea, îl interesează prelevarea de microorganisme și fragmente de meteoriți din gheață. Dr. Negoiță s-a declarat dezamăgit de lipsa fondurilor pentru organizarea acestor expediții. Costul total de expediție pentru 3 cercetători, mobilizați pentru trei luni pe continentul antarctic, se ridică la 25.000 de euro. Am început să plâng de unul singur, acolo, în mijlocul ghețurilor - de necaz, când am văzut ce oportunități au acolo chinezii și rușii. Din punct de vedere
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
oportunități au acolo chinezii și rușii. Din punct de vedere al atenției pe care ne-o acordă statul, suntem în urma bulgarilor. Bulgarii primesc 300.000 de dolari pe an de la ministerul lor de externe, pentru Antarctica", a declarat cu tristețe cercetătorul român. Majoritatea statelor din Europa, inclusiv fostele state socialiste Rusia, Ucraina sau Bulgaria, dețin institute polare finanțate de stat și aflate sub patronajul Academiei și al Ministerului de Externe. România nu deține nici un institut de stat în acest domeniu, ci
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
și aflate sub patronajul Academiei și al Ministerului de Externe. România nu deține nici un institut de stat în acest domeniu, ci un institut privat, independent de guvern sau de Academie, Institutul Român de Cercetări Polare, au un personal de 10 cercetători. Academia Română a invocat ca motiv pentru a nu constitui un institut de cercetări polare numărul mic, de doi sau trei cercetători. Negoiță afirmă că membrii Academiei sunt dezinformați, în România existând peste 20 de cercetători care se ocupă de Antarctica
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
un institut privat, independent de guvern sau de Academie, Institutul Român de Cercetări Polare, au un personal de 10 cercetători. Academia Română a invocat ca motiv pentru a nu constitui un institut de cercetări polare numărul mic, de doi sau trei cercetători. Negoiță afirmă că membrii Academiei sunt dezinformați, în România existând peste 20 de cercetători care se ocupă de Antarctica, dintre care 10 sunt angajați ai Institutului Român de Cercetări Polare. Exploratorul Teodor Negoiță a publicat peste 28 de lucrări științifice
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
au un personal de 10 cercetători. Academia Română a invocat ca motiv pentru a nu constitui un institut de cercetări polare numărul mic, de doi sau trei cercetători. Negoiță afirmă că membrii Academiei sunt dezinformați, în România existând peste 20 de cercetători care se ocupă de Antarctica, dintre care 10 sunt angajați ai Institutului Român de Cercetări Polare. Exploratorul Teodor Negoiță a publicat peste 28 de lucrări științifice în domeniul cercetărilor polare. Pentru a-și promova activitatea, a ales să abordeze și
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
timp, un domeniu la Scillus, în Elida, nu departe de Olimpia. Aici Xenofon stă vreo douăzeci de ani cu soția și doi copii, ocupîndu-se cu agricultura, vînătoarea și echitația — pasiunile lui din fragedă tinerețe. Tot aici, așa cum susțin mai toți cercetătorii lui Xenofon și-a scris tratatele care i-au asigurat un loc onorabil în vasta și impunătoarea istorie a literaturii elene. Pentru a evidenția aria largă a preocupărilor lui Xenofon, am putea spune enciclopedismul său, vom enumera, pe lângă lucrarea istorică
Xenofon () [Corola-website/Science/305757_a_307086]
-
Platon a fost „un filosof profund și sublim, în timp ce Xenofon a fost un moralist ingenios și înțelept", ceea ce ar însemna că la acesta din urmă al trebui căutat „adevăratul" Socrate. Referindu-se la Convorbiri memorabile ( în traducere latină "Memorabilia") un cercetător de talia lui Walther Kranz se exprimă și mai categoric: „Cine vrea să-l cunoască pe autenticul Socrate nu se poate dispensa de această lucrare... în care unele trăsături ale Iui Socrate sunt mai pregnant redate decât face și vrea
Xenofon () [Corola-website/Science/305757_a_307086]
-
2001 ale The European Travel Monitor indică o creștere de 47% în ceea ce privește persoanele care au făcut rezervări online, în timp ce 80% dintre utilizatorii de Internet sunt interesați în a-și rezerva singuri locurile în destinațiile de vacanță prin intermediul web-ului. Conform cercetătorilor americani, suma totală provenită de pe urma călătoriilor de plăcere sau de afaceri rezervate de turiștii din întreaga lume prin intermediul Internet-ului au urcat în anul 2001 la peste 13 miliarde de dolari. Iar în 2004, cifra înregistrată a fost de aproximativ
Turism electronic () [Corola-website/Science/305758_a_307087]
-
națiuni, Australia din cauza proximității oferind un suport logistic important. Deoarece teritoriile nu fac parte din Republica Franceză, limba franceză nu este obligatorie, limba engleză fiind vorbită în mod curent, lucru care facilitează schimburile științifice cu alte baze și cu alți cercetători internaționali precum și schimburile logistice cu Australia. Insulele împrăștiate în Oceanul Indian sunt, din 3 ianuaire 2005 sub responsabilitatea prefetului Teritoriilor australe și antarctice franceze, în scopul de a le integra acestor teritorii sub forma unui al cincilea district, în ciuda revendicărilor din partea
Teritoriile australe și antarctice franceze () [Corola-website/Science/305760_a_307089]
-
de orice natură sau relațiile sociale ale puterii. La începutul anilor 1920, lingvistica se definea ca un domeniu de cercetare particular în interiorul mișcării pozitiviste din cadrul științelor umane (în limba germană: "Geistwissenschaften"). Structuralismului în lingvistică s-a dezvoltat sub influența lucrărilor cercetătorului elvețian Ferdinand de Saussure (1857-1913), care - în "Cours de linguistique générale" (apărut postum în 1916) - diferențiază noțiunea de limbaj ("langue") de limba vorbită sau vorbire ("parole"), și ale lui Edward Sapir (1884-1939), care, folosind în lingvistică criterii formale în detrimentul celor
Structuralism () [Corola-website/Science/305765_a_307094]
-
între ele raporturi de opoziție, de corelație sau de generare (vezi seria "Mythologiques", 1964-1971). Există modele conștiente și modele construite: primele sunt acelea care pun în mișcare sistemul social al unei populații, celelalte sunt acelea (re)construite sau descoperite de cercetătorul care studiază structura unei populații. Prin cercetările lui Lévi-Strauss asupra grupurilor sociale primitive (de exemplu clanurile totemice, miturile amerindiane), structuralismul a atins în antropologie și etnografie un grad de perfecțiune care nu va mai fi depășit. Analiza structurală și-a
Structuralism () [Corola-website/Science/305765_a_307094]
-
1962 până în 1963 ca Medic Specialist la Spitalul Unificat din Tecuci, iar din 1964 până în 1969 la Spitalul “Dr. Ștefan Stâncă” din București. Din 1969 lucrează la Institutul „Victor Babeș”, mai întâi ca Medic Specialist de Anatomie Patologică, din 1973 Cercetător științific principal gradul III, din 1978 Cercetător științific principal gradul II, iar din 1990 Cercetător științific principal gradul I. În 1980 devine Medic Primar Anatomopatolog. În 1984 devine Doctor în Științe Medicale cu teza „Modificări morfopatologice induse sub acțiunea nitrosoguanidinei
Florin Hălălău () [Corola-website/Science/306301_a_307630]
-
Spitalul Unificat din Tecuci, iar din 1964 până în 1969 la Spitalul “Dr. Ștefan Stâncă” din București. Din 1969 lucrează la Institutul „Victor Babeș”, mai întâi ca Medic Specialist de Anatomie Patologică, din 1973 Cercetător științific principal gradul III, din 1978 Cercetător științific principal gradul II, iar din 1990 Cercetător științific principal gradul I. În 1980 devine Medic Primar Anatomopatolog. În 1984 devine Doctor în Științe Medicale cu teza „Modificări morfopatologice induse sub acțiunea nitrosoguanidinei”. Între 1973 și 1990 a fost Șeful
Florin Hălălău () [Corola-website/Science/306301_a_307630]