38,420 matches
-
succesorului în drepturi al acestuia, precum și stabilirea prețului de vânzare pentru acțiunile suplimentare provenite din majorarea capitalului social cu valoarea terenului, în situația exercitării dreptului de preferință. Curtea constată că este neîntemeiată critica referitoare la caracterul retroactiv al prevederilor legale criticate, întrucât acestea nu dispun în acest sens. Dispozițiile art. 32^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, modificată și completată prin Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162017_a_163346]
-
materie a Curții Constituționale, cele statuate în deciziile sus-menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Referitor la invocarea de către autorul excepției a încălcării principiului constituțional al egalității în drepturi, Curtea apreciază că aceasta nu poate fi reținută, deoarece textele criticate se aplică deopotrivă, fără excepții, tuturor situațiilor care se încadrează în ipoteza prevăzută de dispozițiile legale respective, neaducându-se astfel atingere principiului consacrat prin art. 16 alin. (1) din Constituție, republicată. În ceea ce privește aplicarea în timp a reglementărilor succesive în materie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162017_a_163346]
-
a contravențiilor nr. GDX 047964 din 10 iulie 2003, nr. GDX 047961 din 3 iunie 2003 și nr. GDX 040796 din 10 iulie 2003, încheiate de Autoritatea Rutieră Română. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale consacrate în art. 16 alin. (1) și (2) și în art. 21. În acest sens arată că dispozițiile art. 40 lit. a) și ale art. 41 liniuța a patra din Ordonanța Guvernului nr. 44/1997 nu fac
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158676_a_160005]
-
fiind mult mai gravă. De asemenea, consideră că situația persoanelor care au încălcat anumite obligații din caietul de sarcini este dezavantajată și prin faptul că, pe lângă sancțiunea amenzii, legea prevede și alte sancțiuni. În final, susține că textele de lege criticate încalcă și principiul consacrat în Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , potrivit căruia "sancțiunea care se aplică trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite". Judecătoria Constanța apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158676_a_160005]
-
contravin prevederilor constituționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158676_a_160005]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 29 august 1997, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 30 iunie 2000. Dispozițiile legale criticate au următoarea redactare: - Art. 40 lit. a): "Constituie contravenție, în măsura în care, potrivit legii penale nu sunt considerate infracțiuni, și se sancționează ca atare următoarele fapte: a) efectuarea de transporturi rutiere sau desfășurarea de activități conexe acestora, conform prevederilor anexei nr. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158676_a_160005]
-
rutier, fie ei persoane fizice sau persoane juridice. Ele fac deosebiri între diferite încălcări ale reglementărilor legale, între periculozitatea și gravitatea lor abstractă, prevăzând în raport cu acestea sancțiunile contravenționale ce urmează a fi aplicate. De altfel, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului său, invocându-se argumente similare. Astfel, prin Decizia nr. 85 din 2 martie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 5 aprilie 2004, Curtea Constituțională a respins susținerea potrivit căreia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158676_a_160005]
-
supuse controlului său, invocându-se argumente similare. Astfel, prin Decizia nr. 85 din 2 martie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 5 aprilie 2004, Curtea Constituțională a respins susținerea potrivit căreia textele de lege criticate contravin art. 16 din Constituție. În acest sens, a reținut că legiuitorul (inclusiv cel delegat) a acționat în temeiul dreptului său de apreciere cu privire la modalitatea de reglementare a condițiilor în care anumite fapte să fie sancționate contravențional, precum și la stabilirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158676_a_160005]
-
Secția civilă. La apelul nominal se prezintă autorul excepției de neconstituționalitate, constatându-se lipsa Agenției de protecție a mediului Zalău, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Autorul excepției solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și constatarea că dispozițiile legale criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și ale art. 134 alin. (1) și alin. (2) lit. a). Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, considerând că art. 3 alin. 3 din Ordonanță Guvernului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140265_a_141594]
-
nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești, excepție ridicată de Vasile Opriș într-un dosar privind despăgubiri pentru neacordarea în întregime a unor drepturi salariale. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că textul de lege criticat încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, precum și pe cele ale art. 134 alin. (1) și alin. (2) lit. a) privind economia de piață și libertatea comerțului. Tribunalul Sălaj - Secția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140265_a_141594]
-
de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că excepția este neîntemeiată, arătând că dispozițiile legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140265_a_141594]
-
dispozițiilor constituționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140265_a_141594]
-
imobil. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale criticate îngrădesc dreptul de proprietate și libera transmitere a acestuia. În ceea ce privește încălcarea art. 77 alin. (1), art. 108 alin. (3) și art. 115 din Constituție, arată că ordonanța criticată nu a fost adoptată în baza unei legi speciale de abilitare, nu a fost aprobată prin lege de Parlament și nici "nu a fost promulgată prin decret de Președintele României". Instanța de judecată apreciază excepția ca neîntemeiată, arătând că cerința
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170062_a_171391]
-
să organizeze și să coordoneze în mod unitar activitatea de cadastru și publicitate imobiliară, ținând cont și de faptul că "se dorea finalizarea acțiunii de retrocedare a terenurilor agricole și forestiere în luna iunie 2004." Avocatul Poporului apreciază textul legal criticat ca fiind constituțional. Astfel, arată că instituirea unor condiții pentru înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate corespunde atributului legiuitorului de a reglementa cadrul în care titularul dreptului de proprietate are posibilitatea să și-l valorifice. Referindu-se la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170062_a_171391]
-
arată că instituirea unor condiții pentru înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate corespunde atributului legiuitorului de a reglementa cadrul în care titularul dreptului de proprietate are posibilitatea să și-l valorifice. Referindu-se la susținerea potrivit căreia textul criticat contravine dispozițiilor art. 115 din Constituție consideră că numai Curtea Constituțională are posibilitatea să stabilească dacă ordonanța criticată a fost adoptată cu respectarea acestui text constituțional. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate în raport de art. 77 alin. (1) și de art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170062_a_171391]
-
a reglementa cadrul în care titularul dreptului de proprietate are posibilitatea să și-l valorifice. Referindu-se la susținerea potrivit căreia textul criticat contravine dispozițiilor art. 115 din Constituție consideră că numai Curtea Constituțională are posibilitatea să stabilească dacă ordonanța criticată a fost adoptată cu respectarea acestui text constituțional. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate în raport de art. 77 alin. (1) și de art. 108 alin. (3), arată că aceste texte constituționale nu sunt incidente în cauză. Președinții celor două Camere ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170062_a_171391]
-
cauză. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și prevederile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170062_a_171391]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 7 iunie 2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 499 din 12 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.069 din 17 noiembrie 2004. Textul de lege criticat are următoarea redactare: "Alineatul 1 al articolului 22 va avea următorul cuprins: «Dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170062_a_171391]
-
țara noastră. În aceste condiții a fost necesară instituirea unor măsuri organizatorice în vederea creării unei instituții capabile să organizeze și să coordoneze în mod unitar activitatea de cadastru și de publicitate imobiliară. În consecință, Curtea constată că ordonanța de urgență criticată nu contravine dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție, întrucât a fost adoptată cu respectarea condițiilor prevăzute de acest text constituțional. Analizând criticile de neconstituționalitate în raport de celelalte texte constituționale invocate, Curtea constată că aceste texte nu sunt incidente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170062_a_171391]
-
judiciară a falimentului. Această măsură este temporară, fiind luată până la privatizarea societății sau pentru o perioadă de cel mult un an, cu posibilitatea de a fi prelungită cu încă un an numai în cazuri temeinic justificate. În consecință, prin reglementarea criticată nu sunt încălcate prevederile constituționale invocate de autorul excepției. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 3 iunie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 72/F/1997, Tribunalul Olt - Secția comercială și de contencios administrativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149469_a_150798]
-
bugetare. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149469_a_150798]
-
s-ar restrânge exercițiul dreptului sau însuși dreptul de liber acces la justiție. Pentru aceleași considerente, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile art. III din Ordonanță Guvernului nr. 38/2002 nu sunt contrare prevederilor art. 49 din Constituție, întrucat textul criticat este un text de procedură - deci fără efect cu privire la dreptul substanțial al creditorilor -, iar potrivit art. 125 alin. (3) din Constituție, reglementarea procedurilor judiciare este de competența legiuitorului. Și, în sfârșit, prin aceeași decizie, Curtea a statuat că aceste dispoziții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149469_a_150798]
-
nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, întrucât nu există nici o contradicție între textele de lege criticate și prevederile constituționale sau cele din actele internaționale invocate de autorul excepției. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 11 septembrie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 807/2003, Curtea de Apel Constantă - Secția contencios
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156058_a_157387]
-
dreptului pretins și repararea pagubei, drepturi prevăzute de art. 48 alin. (1) [în prezent art. 52 alin. (1)] din Constituție și recunoscute inclusiv străinilor, potrivit art. 18 din Legea fundamentală. Totodată, s-a apreciat de către autorul excepției că prevederile legale criticate încalcă și dispozițiile art. 6 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994 , și implicit dispozițiile art. 11 și 20 din Constituție, nesocotindu-se dreptul la un proces
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156058_a_157387]
-
se arată că aceasta nu poate fi reținută, deoarece restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți este prevăzută de lege și are ca scop apărarea securității naționale, fiind proporțională cu situația care a determinat-o. Mai arată că dispozițiile criticate nu încalcă prevederile art. 11 și 20 din Constituție, în corelație cu dispozițiile art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, deoarece acestea nu opresc părțile interesate de a apela la instanțele judecătorești, de a fi aparate și de a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156058_a_157387]