43,111 matches
-
climatice. La peste 1400 m, pe culmile și vârfurile acoperite de pajiști, se conturează un etaj superior care, prin toate caracteristicile, se situează în fâșia înferioară a etajului climatic carpatic subalpin. Munții Baiului sunt străbătuți de o rețea densă de râuri. Acestea sunt colectate în principal de cele două mari artere hidrografice - Prahova și Doftana - a căror obîrșie se află în imediata vecinătate; cursul lor constituie pe mai mulți kilometri hotarul dintre munții Baiului, Bucegi și Grohotiș. Cele mai multe aparțin bazinului hidrografic
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
de față, care se referă în mod special la spațiul montan vrîncean, mai înalt și mai unitar sub raportul posibilităților de drumeție, nu au fost incluși Munții Brețcului, situați pe bordura estică a Depresiunii Brașovului, și nici Măgura Cașinului, dintre rîurile Cașin și Oituz, mai izolată și mai coborîtă decît restul Munților Vrancei, considerată ca o zonă de tranziție între Curbură și grupa centrală a Carpaților Orientali. De fapt, majoritatea lucrărilor geografice adoptă un punct de vedere apropiat, considerînd Munții Brețcului
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
izmișoara (Cilamintha alpina), curpenul de munte (Clematis alpina), sînziene de munte (Galium anisophyllum), ciuboțica ursului (Cortusa matthioli). Rezervația geologică și de peisaj cascada Putnei este cu mult mai restrînsă față de celelalte (aproximativ 10 ha) și cuprinde o porțiune a defileului rîului, dăltuit în aval de satul Lepșa, în formațiuni predominant gresoase de vîrstă paleogenă. Este accesibilă pe DN 2D, la aproximativ 71 km depărtare de Focșani, sau 3 km aval de centrul satului Lepșa. De la motelul situat în imediata sa vecinătate
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
între și Munții Zimbroslava și Munții Țibău din nord, Obcina Mestecăniș din nord-est și Munții Giumalău din est. Sectorul Bistriței Aurii, limitrof masivului, se desfășoară între „casele Rotunda" și Vatra Dornei, pe o lungime de 45 km; pe această distanță râul coboară de la 1 000 la 800 m altitudine absolută. În partea de nord-vest Pasul Rotunda (1 271 m) se insinuează ca o puternică inflexiune între Munții Suhard și Munții Rodnei, iar izvoarele Someșului Mare, Pasul Suhard (1 150 m) și
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
sectorul Bistriței din amonte de Vatra Dornei izvorăște din Munții Rodnei și, pînă la confluența cu Dorna, curge pe o lungime de 70 km, din care 45 km formează limita nordică, nord-estică și estică a Munților Suhard. Bistrița Aurie, renumit rîu al Moldovei, prin frumusețea lui, primește din Suhard un număr de 20 de afluenți direcți, iar prin intermediul Dornei alți 14 afluenți, cei mai mulți colectați de Coșna. Datorită numeroșilor săi tributari, precum și constituției geologice predominant cristaline prin care curge, în condițiile unui
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Rodnei, cam în zona Pasului Rotunda, formîndu-se din unirea pîraielor Zmeu și Preluci. Primul său afluent este pîrîul Măria, cu obîrșia sub vîrful Omu — aici purtînd denumirea de Măria Mare. Masivul Suhard este drenat de o rețea hidrografică deasă, dar rîurile și pîraiele sînt scurte, însă cu pantă mare. Văile lor sînt relativ uniforme, datorită omogenității petrografice. Aproape în totalitate, rețeaua hidrografică are caracter permanent, reprezentînd totodată un element pregnant al peisajului. Turistul poate admira în lungul acestor ape numeroase repezișuri
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Munților Suhard apar și o serie de izvoare minerale carbogazoase. Ele sînt prezente Ia Vatra Dornei, la Dorna Candrenilor, în Poiana Vinului și în Poiana Coșnei. Acestea sînt valorificate în stațiunea Vatra Dornei și prin îmbuteliere. În bazinul superior al rîului Diaca, afluent al Bistriței Aurii, în punctul Borcut, se află un izvor mineral cu un debit de 0,1 l/s. Datorită configurației reliefului și în Masivul Suhard zonalitatea vegetației este evidentă. În partea superioară a masivului, la peste 1
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
fiind deschis în mod oficial la 17 decembrie 1860. Din punct de vedere cronologic, acest pod (de fapt o pasarelă pietonală) este al treilea pod din fontă construit pe teritoriul de azi al României, primul fiind construit în 1841 peste râul Timiș, la intrarea în Caransebeș, în timp ce al doilea pod a fost construit în 1833 la Lugoj și s-a prăbușit doi ani mai târziu sub greutatea unei cirezi de bivoli. Acest pod a servit inițial, după spusele localnicilor, pentru circulația
Podul Minciunilor din Sibiu () [Corola-website/Science/306329_a_307658]
-
este un curs de apă, afluent al râului Olt. Râul este format la confluența a două brațe: Râul Bâlea și Pârâul Doamnei. În anul 1892, după construirea căii ferate între Avrig și Făgăraș, s-a construit un pod feroviar peste râul Cârțișoara, între stațiile Scoreiu și Cârța. În
Râul Cârțișoara () [Corola-website/Science/306333_a_307662]
-
este un curs de apă, afluent al râului Olt. Râul este format la confluența a două brațe: Râul Bâlea și Pârâul Doamnei. În anul 1892, după construirea căii ferate între Avrig și Făgăraș, s-a construit un pod feroviar peste râul Cârțișoara, între stațiile Scoreiu și Cârța. În iulie 2009
Râul Cârțișoara () [Corola-website/Science/306333_a_307662]
-
este un curs de apă, afluent al râului Olt. Râul este format la confluența a două brațe: Râul Bâlea și Pârâul Doamnei. În anul 1892, după construirea căii ferate între Avrig și Făgăraș, s-a construit un pod feroviar peste râul Cârțișoara, între stațiile Scoreiu și Cârța. În iulie 2009, a avut loc deplasarea unui pilon al podului
Râul Cârțișoara () [Corola-website/Science/306333_a_307662]
-
este un curs de apă, afluent al râului Olt. Râul este format la confluența a două brațe: Râul Bâlea și Pârâul Doamnei. În anul 1892, după construirea căii ferate între Avrig și Făgăraș, s-a construit un pod feroviar peste râul Cârțișoara, între stațiile Scoreiu și Cârța. În iulie 2009, a avut loc deplasarea unui pilon al podului, ceea ce a dus la întreruperea circulației feroviare pe traseul mai sus-amintit. Pentru repararea acestuia nu s-au găsit inițial bani. În mersul trenurilor
Râul Cârțișoara () [Corola-website/Science/306333_a_307662]
-
spre nord vărsându-se în Marea Nordului. Ronul izvorăște din partea vestică a Masivului Gotthard (Rhônegletscher) (Ghețarul Ronului) curge prin cantonul Wallis vărsându-se în Lacul Geneva, părăsește lacul lângă orașul Geneva părăsește Elveția vărsându-se pe teritoriul Franței în Marea Mediterană.Cu excepția râurilor din Engadina (ital.Engadina Grădina Innului din cantonul Graubünden) și a celor din Tessin (Tilcino), toate celelate râuri ale Elveției se varsă în Rin sau Rhône.Râul Inn izvorește la sud de St. Moritz (Engadin) trecând prin lacul Silser prin
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
cantonul Wallis vărsându-se în Lacul Geneva, părăsește lacul lângă orașul Geneva părăsește Elveția vărsându-se pe teritoriul Franței în Marea Mediterană.Cu excepția râurilor din Engadina (ital.Engadina Grădina Innului din cantonul Graubünden) și a celor din Tessin (Tilcino), toate celelate râuri ale Elveției se varsă în Rin sau Rhône.Râul Inn izvorește la sud de St. Moritz (Engadin) trecând prin lacul Silser prin Tirol și se varsă la Passau în Dunăre care se va vărsa în Marea Neagră pe teritoriul României. Tessin
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
lângă orașul Geneva părăsește Elveția vărsându-se pe teritoriul Franței în Marea Mediterană.Cu excepția râurilor din Engadina (ital.Engadina Grădina Innului din cantonul Graubünden) și a celor din Tessin (Tilcino), toate celelate râuri ale Elveției se varsă în Rin sau Rhône.Râul Inn izvorește la sud de St. Moritz (Engadin) trecând prin lacul Silser prin Tirol și se varsă la Passau în Dunăre care se va vărsa în Marea Neagră pe teritoriul României. Tessin sau Tilcino izvorăște din partea sudică a Masivului Gotthard curge
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
care se va vărsa în Marea Neagră pe teritoriul României. Tessin sau Tilcino izvorăște din partea sudică a Masivului Gotthard curge spre sud trece prin Lacul Maggiore, se varsă în Pad care la rândul lui se varsă pe teritoriul Italiei în Marea Mediterană.Râul care are lungimea cea mai mare pe teritoriul Elveției este Rinul cu 375 km urmat de Aare (izvor în Masivul Gotthard) cu 295 km și Ronul cu 264 km.Alte râuri ce se mai pot aminti sunt Reuss și Limmat
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
rândul lui se varsă pe teritoriul Italiei în Marea Mediterană.Râul care are lungimea cea mai mare pe teritoriul Elveției este Rinul cu 375 km urmat de Aare (izvor în Masivul Gotthard) cu 295 km și Ronul cu 264 km.Alte râuri ce se mai pot aminti sunt Reuss și Limmat (afluenți ai Aarelui); Doubs având izvorul în Franța, care traversează Jura spre nord se varsă în Sona care la rândul ei se varsă în Ron, la Lyon. In nordul Alpilor este
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
iar iarnă, în ianuarie, mediile termice se înscriu cu valorile între -1,9°C și -1,5°C. Maximă absolută s-a semnalat în 1968 la Jurilovca de 38°C. Precipitațiile sunt scăzute, fapt ce se reflectă negativ în scurgerea râurilor și într-o anumită măsură, în procesul de vegetație al culturilor agricole. În aria Munților Măcinului cade cea mai mare cantitate medie/ an de precipitații (circa 500 mm/an) din Dobrogea, iar în Depresiunea Nălbant și în porțiunea marginala a
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
medie/ an de precipitații (circa 500 mm/an) din Dobrogea, iar în Depresiunea Nălbant și în porțiunea marginala a lacului Razim, aceasta scade circa 400 mm/an. Cele de la baza unor deluvii, au debite reduse și sunt extrem de fluctuante. Principalele râuri din Dobrogea de Nord sunt: Taița (57 km), Telita (48 km), Slavă (38,3 km), care se varsă în Lacul Razim și râurile Cerna, Aiorman, Jijila-Sarniar, care se varsă în Dunăre. Lacurile din această zonă se împart după geneză: Prin
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
circa 400 mm/an. Cele de la baza unor deluvii, au debite reduse și sunt extrem de fluctuante. Principalele râuri din Dobrogea de Nord sunt: Taița (57 km), Telita (48 km), Slavă (38,3 km), care se varsă în Lacul Razim și râurile Cerna, Aiorman, Jijila-Sarniar, care se varsă în Dunăre. Lacurile din această zonă se împart după geneză: Prin varietatea și fertilitatea lor, joacă un rol important pentru dezvoltarea culturii agricole. În depresiunea interioară și pe galcisurile de versant ale Dobrogei de
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Dobrogei de Nord au o largă răspândire cernoziomurile carbonatice vermice și solurile bălane foarte utile pentru culturile agricole.Pe spațiile ocupate de pădurile mezofile și xerofile din Podișul Babadag și Niculițelului, predomina solurile cenușii și cernoziomurile cambice.Pe luncile principalelor râuri și pe câteva areale de lângă laguna Ceamurlia se dezvoltă lacoviștile aluviale și solenturile. Așezările din Dobrogea de Nord sunt cunoscute încă din cele mai îndepărtate timpuri și reprezintă elemente de cotinuitate, multimilenara pe acest teritoriu român. Mărturii stau și astăzi
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Râul Cerna (numit uneori și Cerna Hunedoreana sau Cerna Ardeleana) izvorăște din Munții Poiana Rusca, străbate Ținutul Pădurenilor, alimentează Lacul Cinciș, trece prin orașul Hunedoara și se varsă în Râul Mureș. Râul Cerna este unul dintre afluenții principali ai Mureșului, el
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
Râul Cerna (numit uneori și Cerna Hunedoreana sau Cerna Ardeleana) izvorăște din Munții Poiana Rusca, străbate Ținutul Pădurenilor, alimentează Lacul Cinciș, trece prin orașul Hunedoara și se varsă în Râul Mureș. Râul Cerna este unul dintre afluenții principali ai Mureșului, el având un debit mare la vărsarea lui în acest râu, la vest de orașul Simeria. Originea cuvântului « "Cerna" » provine din slavona și înseamnă «" apă neagră" », deoarece atunci când plouă mult
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
Râul Cerna (numit uneori și Cerna Hunedoreana sau Cerna Ardeleana) izvorăște din Munții Poiana Rusca, străbate Ținutul Pădurenilor, alimentează Lacul Cinciș, trece prin orașul Hunedoara și se varsă în Râul Mureș. Râul Cerna este unul dintre afluenții principali ai Mureșului, el având un debit mare la vărsarea lui în acest râu, la vest de orașul Simeria. Originea cuvântului « "Cerna" » provine din slavona și înseamnă «" apă neagră" », deoarece atunci când plouă mult și repede
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
izvorăște din Munții Poiana Rusca, străbate Ținutul Pădurenilor, alimentează Lacul Cinciș, trece prin orașul Hunedoara și se varsă în Râul Mureș. Râul Cerna este unul dintre afluenții principali ai Mureșului, el având un debit mare la vărsarea lui în acest râu, la vest de orașul Simeria. Originea cuvântului « "Cerna" » provine din slavona și înseamnă «" apă neagră" », deoarece atunci când plouă mult și repede, apa râului își schimbă culoarea, tulburându-se. Izvoarele Cernei se află în Munții Poiana Ruscăi, iar cele două ramuri
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]