37,166 matches
-
orice moment, să se transforme într-o supergigantă albastră, cu condiția existenței unor reacții nucleare lente; cu toate acestea, există și fenomenul opus, când steaua elplodează într-un pulsar. În timp ce vântul emis de o supergigantă roșie este lent și dens, vântul emis de o supergigantă albastră este extrem de rapid, însă mai puțin dens. Când o supergigantă roșie se contractă într-o supergigantă albastră, viteza vântului stelar crește și produce unde de șoc, comparativ cu impactul cu vântul mai lent emis anterior
Supergigantă albastră () [Corola-website/Science/334665_a_335994]
-
steaua elplodează într-un pulsar. În timp ce vântul emis de o supergigantă roșie este lent și dens, vântul emis de o supergigantă albastră este extrem de rapid, însă mai puțin dens. Când o supergigantă roșie se contractă într-o supergigantă albastră, viteza vântului stelar crește și produce unde de șoc, comparativ cu impactul cu vântul mai lent emis anterior; în acest fel, în jurul stelei se formează cochilii moi de materie. Aproape toate supergigantele albastre observate prezintă cochilii similare ale materiei, ceea ce conduce la
Supergigantă albastră () [Corola-website/Science/334665_a_335994]
-
este lent și dens, vântul emis de o supergigantă albastră este extrem de rapid, însă mai puțin dens. Când o supergigantă roșie se contractă într-o supergigantă albastră, viteza vântului stelar crește și produce unde de șoc, comparativ cu impactul cu vântul mai lent emis anterior; în acest fel, în jurul stelei se formează cochilii moi de materie. Aproape toate supergigantele albastre observate prezintă cochilii similare ale materiei, ceea ce conduce la ipoteza că odată erau supergigante roșii. De-a lungul timpului, steaua poate
Supergigantă albastră () [Corola-website/Science/334665_a_335994]
-
atmosfera (la o altitudine mai joasă), de unde sunt deorbitate în timp mult mai scurt. Degradarea orbitală este mult mai lentă la altitudinile unde nu este semnificativă frecarea cu atmosferă. Degradarea se mai poate petrece în urma acțiunii perturbațiilor lunare sau a vântului solar, dar aceste acțiuni pot dura mii de ani pentru altitudini foarte înalte. are o latură insidioasă datorită unui și a unui feedback exploziv în care impactele dintre obiecte de masă apreciabilă desprind fragmente de prin forța coliziunilor. Acest generat
Sindromul Kessler () [Corola-website/Science/334673_a_336002]
-
să își dea seama că nu-i place. Povestea începe într-o Californie post-apocaliptică, într-o lume devastată de un război nuclear cu decenii în urmă. Câteva state cu regimuri represive s-au ridicat pe ruinele fostelor State Unite ale Americii. Vânturi cu forța unor uragane împiedică orice fel de călătorie aeriană dintr-un stat în altul, iar furtunile violente și imprevizibile au transformat viața într-un mic iad. Lui Hell Tanner, un ucigaș reținut de poliție, i se oferă grațierea în schimbul
Damnation Alley (film) () [Corola-website/Science/334693_a_336022]
-
de poezie pură în care combină obiectivitatea imaginii cu subiectivitatea sentimentului, receptând frumusețile creației. Povestirile din acest volum transmit o bucurie ritualizată a descoperirii naturii. Natura evocată nu este picturală și rece, ci vie, cu o vegetație ce foșnește din cauza vântului și ploii sau a strecurării unor animale speriate. Autorul realizează descrieri foarte variate, insistând pe amănunte ce scapă privirii unui observator superficial. Personajele principale ale acestor povestiri sunt animalele sălbatice (lupii, caprele, rațele sălbatice, cocoșii de munte) sau cele domesticite
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
viață de om aici, subt codru, am petrecut-o. Eu cu pădurarii, cu cânii și cu sălbăticiunile. Știu eu că de-acu nu mai am mult, da' măcar să-mi mai fac odată cheful...”". Vânătorul Chirică Ciuntu, un personaj din povestirea „Vânt dinspre Căliman”, nu se lasă doborât de faptul că i-a fost tăiată o mână după ce a explodat țeava puștii și continuă să vâneze, folosindu-se de cealaltă mână. "„Da' eu cum m-am văzut slobod, numa două zile am
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
țarc de oi de către niște vânători preistorici ce migraseră din depărtări necunoscute aflate la miazănoapte până în luncile Siretului (în „Vânători de lupi, în veacuri vechi”) sau povestirea unui vânător că a văzut zimbri în prăpăstiile inaccesibile din munții Călimani (în „Vânt dinspre Căliman”). Patetismul inevitabil al evocărilor sadoveniene este corectat prin umor, autorul neezitând să apeleze la ironie și autoironie pentru a reduce subiectivitatea unor povestiri. Spre exemplu, atunci când descrie cu emoție și mândrie prima sa experiență cinegetică, autorul nu uită
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
deoarece partea superioară pare a nu fi fost modificată de glaciuațiune — ceea ce indică o posibilă erupție veche de câteva secole. Vegetația de pe insulă constă exclusiv din mușchi și licheni, adaptați climei antarctice extreme. Insula are un climat foarte dur, cu vânturi puternice și temperaturi reci. Căderile constante de zăpadă fac ca vegetația să fie minimă. Insula este teren de împerechere pentru câteva păsări marine, în special fulmari sudici, dar și petreli ai lui Wilson și chire. Pinguinii, inclusiv pinguini antarctici și
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
ajungând până la peste 1000 mm. pe masive și creste. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 4 și 5°C în masivele cele mai înalte (Dâmbău, Corabia) și 8-12°C în zona depresionară a Poienii Aiudului. Pe vârfuri și creste predomină vânturile de vest și nord-vest. Un vânt cald și puternic (vânt de tip "foehnal") este semnalat primăvara pe crestele estice, cu extindere în direcția văii Mureșului. Situl Trascău prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
masive și creste. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 4 și 5°C în masivele cele mai înalte (Dâmbău, Corabia) și 8-12°C în zona depresionară a Poienii Aiudului. Pe vârfuri și creste predomină vânturile de vest și nord-vest. Un vânt cald și puternic (vânt de tip "foehnal") este semnalat primăvara pe crestele estice, cu extindere în direcția văii Mureșului. Situl Trascău prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
medie anuală este cuprinsă între 4 și 5°C în masivele cele mai înalte (Dâmbău, Corabia) și 8-12°C în zona depresionară a Poienii Aiudului. Pe vârfuri și creste predomină vânturile de vest și nord-vest. Un vânt cald și puternic (vânt de tip "foehnal") este semnalat primăvara pe crestele estice, cu extindere în direcția văii Mureșului. Situl Trascău prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
alpina"), ai sălbatic ("Allium obliquum"), rugină ("Juncus conglomeratus"), vulturică ("Hieracium tordanum"), urzică moartă galbenă ("Lamium galbdeolum"), iarba mieilor ("Festuca ovina"), iarba câmpului ("Agrostis tenuis"), iarbă roșioară ("Silene acaulis"), firuță ("Poa nemoralis"), iarba surzilor ("Saxifraga paniculata"), păiuș roșu ("Festuca rubra"), iarba vântului ("Nardus stricta") și un rogoz din specia "Carex sylvatica". Presiunea antropică asupra sitului este una destul de ridicată, atât din cauza creșterii afluxlui de turiști, cât și numărului tot mai mare a caselor de vacanță construite pe suprafața zonei protejate. Vulnerabilitatea ariei
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
domenii (fuziune, medical, telecomunicații). A început să se folosească în oftalmologie, pentru producerea unor imagini foarte precise ale retinei. Când optica adaptativă este folosită pentru corectarea deformărilor lente introduse nu de atmosferă, ci de însuși instrumentul optic - ca efect al vântului, al dilatării materialelor, al gravității - se vorbește despre optica activă. Astăzi cercetarea este foarte activă în acest domeniu, îndeosebi în privința opticii adaptative pe oglindă lichidă. Tehnologia oglinzilor lichide a cunoscut recent mult succes mulțumită utilizării unui ferofluid care permite unui
Optică adaptativă () [Corola-website/Science/334773_a_336102]
-
front de undă sau fază. Într-adevăr, o stea, presupusă punctuală pe cerul vizibil, emite lumină frontului de undă sferic care, la scara Pământului (steaua fiind considerată la infinit) este plan înainte de a traversa atmosfera. Atmosfera este sediul deplasărilor aerului (vânt) care crează heterogenități de temperatură și deci de indice optic. Acestea sunt în mod esențial proporționale cu cele de ale temperaturilor - vezi modelul Gladstone-Dale. Drumul optic pe care îl parcurge o rază fiind definit ca integrală de formula 1 (unde n
Optică adaptativă () [Corola-website/Science/334773_a_336102]
-
Inimi Desenate este ultimul single al Deliei inclus pe albumul Pe aripi de vânt, fiind cea de-a doua piesa compusă și produsă de către Kazibo Music. Melodia ajunge repede pe primele poziții ale topurilor, devine un hit, însă nu înregistrează succesul răsunător al single-ului anterior. Lansarea a fost una inedită, „Inimi Desenate” a
Inimi desenate () [Corola-website/Science/334855_a_336184]
-
Caceaune. Single-ul „” este produs și compus de echipa Kazibo Music. Muzica și versurile sunt scrise de Ovidiu Baciu și Alex Pelin, iar mix-masterul îi aparține lui Deaconu Dan Andrei, echipă ce a realizat și hitul național „Pe aripi de vânt”. Ce spune Delia despre proiect: „Inimi Desenate este o continuare frumoasă a poveștii „Pe aripi de vânt”. Este tot un pop-rock curat și sper ca publicul să primească această piesă la fel de frumos ca pe cea precedentă. E o piesă puternică
Inimi desenate () [Corola-website/Science/334855_a_336184]
-
Ovidiu Baciu și Alex Pelin, iar mix-masterul îi aparține lui Deaconu Dan Andrei, echipă ce a realizat și hitul național „Pe aripi de vânt”. Ce spune Delia despre proiect: „Inimi Desenate este o continuare frumoasă a poveștii „Pe aripi de vânt”. Este tot un pop-rock curat și sper ca publicul să primească această piesă la fel de frumos ca pe cea precedentă. E o piesă puternică, dar în același timp sensibilă prin care am încercat să transmit vulcanul de sentimente ce se regăsește
Inimi desenate () [Corola-website/Science/334855_a_336184]
-
au format uriașe depozite de sedimente desprinse din foștii munți aflați pe atunci la nord. Mai târziu, râurile au săpat canale și albii în roca moale; cu timpul, acestea s-au adâncit, s-au unit între ele, iar apa și vântul le-au sculptat, lăsând în urmă culmile de gresie de astăzi. Majoritatea formațiunilor se află în zonele de est și sud ale masivului. Pe laturile de nord și vest, zidurile abrupte de piatră se înalță până la 250 m, despicate de
Parcul Național Purnululu () [Corola-website/Science/332057_a_333386]
-
All Saints Records. Este considerat un album ambient clasic, poziționându-se în mod repetat în Top 5 din sondajele Hyperreal. Acesta este primul album pur ambient al lui Biosphere, având teme reci, montane, de ghețari și ape curgătoare. Sunetele de vânt șuierând și scârțâitul lemnului, desi rar folosite, creează un soundscape rece, întrerupt ușor de suspansul sonorului muzical. În 2001 album a fost relansat într-un format digital remasterizat cu un al doilea disc, conținând coloana sonoră a documentarului experimental din
Substrata () [Corola-website/Science/332217_a_333546]
-
povestea oamenilor Pământului. Conținutul înregistrării a fost selectat pentru NASA de un comitet condus de Carl Sagan de la Universitatea Cornell. Sagan și asociații săi au asamblat 116 imagini și o varietate de sunete naturale, cum sunt cele produse de surf, vânt, fulger și animale (inclusiv cântecele păsărilor și balenelor). Ei au adăugat selecții muzicale din culturi și ere diferite, formule de salut vorbite în 55 de limbi clasice și moderne, precum și mesaje tipărite din partea președintelui SUA Jimmy Carter și a Secretarului
Discul de Aur de pe Voyager () [Corola-website/Science/332224_a_333553]
-
în timp ce Voyager 2 era la peste 14,7 miliarde de kilometri distanță, deplasându-se cu viteza de aproape 3,3 UA pe an. Voyager 1 a pătruns în helioînveliș, regiunea de dincolo de șocul terminal. Șocul terminal se situează acolo unde vântul solar, un flux de particule încărcate electric emis continuu de Soare, este încetinit de presiunea gazului interstelar. La nivelul șocului terminal, vântul solar încetinește brusc de la viteza sa medie normală de 300-700 km/s și devine mai dens și mai
Discul de Aur de pe Voyager () [Corola-website/Science/332224_a_333553]
-
an. Voyager 1 a pătruns în helioînveliș, regiunea de dincolo de șocul terminal. Șocul terminal se situează acolo unde vântul solar, un flux de particule încărcate electric emis continuu de Soare, este încetinit de presiunea gazului interstelar. La nivelul șocului terminal, vântul solar încetinește brusc de la viteza sa medie normală de 300-700 km/s și devine mai dens și mai fierbinte. Din cele unsprezece instrumente aflate la bordul lui Voyager 1, cinci din ele sunt încă operaționale și continuă și astăzi sa
Discul de Aur de pe Voyager () [Corola-website/Science/332224_a_333553]
-
proiectilelor era destul de plată (la fel ca a altor proiectile de filare) din cauza efectului Magnus. Dispozitivul era plasat la 45 de grade față de sol atunci când proiectilele erau lansate pentru a maximiza raza de acțiune. Condițiile meteorologice defavorabile cum ar fi vântul, umiditatea sau ploaia limitau în general raza utilă de acțiune până la aproximativ 100 de metri. Raza de acțiune putea fi mult extinsă în caz că dispozitivul era plasat pe un deal sau alt loc ridicat. Săgețile singijeon trase dintr-o astfel de
Hwacha () [Corola-website/Science/332485_a_333814]
-
iar Audrey și-a găsit imediat locul la masa plină de bărbați. Și, nu în ultimul rând, ca și soția lui Cousteau, și lui Audrey îi place marea. E un navigator adevărat. Am văzut-o în timpul unei furtuni în Antarctica: vântul sufla cu peste 80 de noduri, dar ea nu s-a lăsat deloc impresionată”, își amintește Salle.
În cinematografe, o aventură oceanică incredibilă by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105813_a_107105]