38,855 matches
-
1969 la Spitalul “Dr. Ștefan Stâncă” din București. Din 1969 lucrează la Institutul „Victor Babeș”, mai întâi ca Medic Specialist de Anatomie Patologică, din 1973 Cercetător științific principal gradul III, din 1978 Cercetător științific principal gradul II, iar din 1990 Cercetător științific principal gradul I. În 1980 devine Medic Primar Anatomopatolog. În 1984 devine Doctor în Științe Medicale cu teza „Modificări morfopatologice induse sub acțiunea nitrosoguanidinei”. Între 1973 și 1990 a fost Șeful Laboratorului de anatomie patologică, iar din 1990 până în
Florin Hălălău () [Corola-website/Science/306301_a_307630]
-
de Geologie a Universității din București, ale cărei cursuri le-a absolvit în anul 1963, obținând diploma de inginer geolog. După absolvirea facultății, a lucrat 3 ani ca inginer la Schela de Extracție Videle, după care s-a transferat ca cercetător la Institutul de Cercetări Geologice pentru hidrocarburi unde a lucrat până în 1970. În anul 1970 este arestat și anchetat pentru atingere adusă securității statului prin trădare de secrete de serviciu și spionaj economic, fiind considerat un agitator periculos în rândul
Gelu Voican Voiculescu () [Corola-website/Science/306327_a_307656]
-
Cartea Căii și a Virtuții la cererea unui paznic Yin Xi apoi își continuă călătoria. Nimeni nu știe ce a devenit, dar unii cred că nu a murit sau se reîncarnează, reapărând sub diverse forme pentru a transmite Dao. Consensul cercetătorilor este că Lao Zi nu a existat ca persoană istorică reală. Conform filosofului Roderick Long, tema din Tao Te Ching este împrumutată de la filosofi confucianiști convinși de "laissez faire".
Lao Zi () [Corola-website/Science/306342_a_307671]
-
și pe fondatorul său, Alexandru din Abonutichus, ca urmaș al lui Asclepios, zeul medicinei. Unele dovezi atestă faptul că acest cult a supraviețuit și în secolul al IV-lea. Superstițiile antice legate de șarpele Glykon i-au determinat pe unii cercetători să examineze acest cult și în zilele noastre. Un prieten turc al istoricului olandez Jona Lendering a povestit că, la începutul anilor 1970, când se afla la vânătoare pe dealurile din apropiere de Inebolu, locuitorii din zonă l-au avertizat
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
una unică, pe plan mondial: șarpele Glykon, unica statuie de cult a acestei divinități cunoscută până acum în întreg Imperiul Roman și a cărei dimensiuni și măiestrie de realizare sunt impresionante. De studiul reprezentărilor sculpturale ale divinităților s-a ocupat cercetătorul istoric constănțean Zaharia Covacef. Statueta, care datează din secolul al II-lea, este sculptată, împreună cu postamentul, dintr-un singur bloc de marmură, cu latura de 66 cm, iar dacă ar fi desfășurat, șarpele ar avea 4,76 m lungime. Tehnica
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
cultului și în cetățile grecești din Dobrogea. Statueta a fost expusă în Sala Tezaur de la parterul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța. Ipoteza prin care se identifică statuia ca fiind dedicată cultului zeului Glykon a fost lansată de cercetătorul Alexandru Culcer, într-un studiu publicat în "Apullum", anuarul muzeului județean din Alba Iulia. În rândul arheologilor și istoricilor există păreri împărțite cu privire la statueta descoperită la Constanța. "Descoperirea tomitană a suscitat un viu interes, datorită aspectului insolit al monumentului. Până în
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
Muzeografa Cecilia Pașca argumentează această concluzie prin aceea că șarpele Glykon putea fi reprezentat oricum, în timp ce Șarpele ofit doar ca acela descoperit la Constanța: cu cap de miel și numai propriu funcției pe care o îndeplinea în cultul ofiților. Principalul cercetător al acestui aspect numismatic a fost specialistul în istorie antică Jona Lendering din Olanda. În urma acestor cercetări s-au descoperit o serie de monede romane pe care sunt reprezentate un șarpe încolăcit, care a fost identificat de unii specialiști cu
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
bizantine ca fiu al lui Dobrotici. Potrivit aceleiași opinii, Ioan-Terter s-ar fi răzvrătit împotriva tatălui său după care ar fi stabilit o mică formațiune politică cu centrul la Silistra de unde va emite monedă (a se vedea mai jos). Alți cercetători înclină a considera că Silistra aparținea țarului bulgar Șișman, după cum menționează și cronica turcească a lui Leunclavius. Ivanco semnează un tratat comercial cu Genova și acceptă pacea cu Murad I al Turciei, pace care nu durează mult. Domnia lui a
Ivanco al Dobrogei () [Corola-website/Science/306362_a_307691]
-
care l-a apreciat ca un „savant de viitor”. Teza de doctorat cu titlul „Contribuțiuni la studiul sărurilor complexe omogene și eterogene în soluții” a susținut-o la 16 ianuarie 1932. El a avut o vastă activitate didactică și ca cercetător recunoscut în cercurile de specialitate din țară și străinătate. Ca profesor a slujit la catedra cu devotament și erudiție, mai multe decenii, școala de chimie româneasca, lăsând o impresie de neuitat celor cărora le-a fost profesor. A contribuit la
Petru George Spacu () [Corola-website/Science/306375_a_307704]
-
pensionat, a rămas ca profesor consultant. S-a stins din viață la 30 martie 1995. Prin activitatea sa științifică și didactică, P.G. Spacu rămâne o figură reprezentativă a științei românești. Dezvoltarea industriei chimice din România este legata de activitatea de cercetător a profesorului , care a inițiat domenii noi de cercetare în chimia anorganică și analitică: sinteza fină anorganica; structura compușilor anorganici; chimia elementelor rare. A efectuat studii privind formarea în soluție a unor amine omogene și eterogene, spectrele Raman ale unor
Petru George Spacu () [Corola-website/Science/306375_a_307704]
-
lui Batman, în timp ce Finger a preluat niște însușiri de la personaje literare precum: Doc Savage, The Shadow, Dick Tracy și Sherlock Holmes în realizarea portretului moral al lui Batman ca și luptător împotriva răului și nu în ultimul rând ca și cercetător. Kane, în autobiografia sa din 1989, povestește despre contribuțiile lui Finger în crearea lui Batman: Într-o zi l-am chemat pe Bill și i-am zis: „Am un nou personaj numit Bat-Man și am făcut niște schițe la care
Batman () [Corola-website/Science/306360_a_307689]
-
Palmyrei să poată exista în continuare și pentru generațiile următoare. Din anul 2005 pe Cooper Island se află o stație de cercetare care se ocupă cu modificările climatice pe glob și influența acestora asupra recifului de corali, aici fiind prezenți cercetători din toată lumea.
Atolul Palmyra () [Corola-website/Science/306399_a_307728]
-
1947-1949. După absolvirea facultății lucrează ca medic secundar de laborator la Laboratorul Central de Igienă al Capitalei. După înființarea Institutului de Neurologie "I.P. Pavlov" al Academiei RPR sub conducerea lui Arthur Kreindler, începe să lucreze începând cu anul 1951 în calitate de cercetător științific în secția clinică și în departamentul de neuropatologie al acestui institut. În 1964 devine șef de laborator, iar în 1980 șef al secției de Neuropatologie și Histochimie, ca urmaș al doctorului Theodor Horneț, secție pe care o conduce până în
Arcadiu Petrescu () [Corola-website/Science/306429_a_307758]
-
obține titlul științific de Doctor în istorie în anul 1995), cu teza de doctorat: "Alianțe și confruntări între partidele politice din România, 1944-1947". În paralel, a fost profesor de istorie la țară, apoi din anul 1991 lucrează în postul de cercetător științific la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol" din Iași, devenind apoi membru în Consiliul științific al Institutului de Istorie "A. D. Xenopol" din Iași (1995-2003). În această calitate, a lucrat alături de alți cercetători la o Istorie a Partidului Național Liberal, apărută
Gheorghe Onișoru () [Corola-website/Science/306423_a_307752]
-
apoi din anul 1991 lucrează în postul de cercetător științific la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol" din Iași, devenind apoi membru în Consiliul științific al Institutului de Istorie "A. D. Xenopol" din Iași (1995-2003). În această calitate, a lucrat alături de alți cercetători la o Istorie a Partidului Național Liberal, apărută în anul 1997 sub coordonarea lui Șerban Rădulescu-Zoner, la acea vreme deputat liberal. A fost membru în colegiile de redacție ale Anuarului Institutului de Istorie "A. D. Xenopol" din Iași, Arhivele totalitarismului - București
Gheorghe Onișoru () [Corola-website/Science/306423_a_307752]
-
titular al cursurilor: Istoria contemporană universală (1918-1939) și Istoria contemporană universală (1939-2005). De asemenea, Prof. Onișoru predă și la Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați, cursuri de istorie contemporană universală și istoria totalitarismului. În paralel, el deține și funcțiile de cercetător științific principal I la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (I.N.S.T.) și conducător de doctorat din anul 2002. Este totodată membru al Consiliului Științific al Institutului Revoluției Române. In prezent preda cursuri si la Facultatea de Relatii Internationale si Studii Europene
Gheorghe Onișoru () [Corola-website/Science/306423_a_307752]
-
acele replici se mai salvaseră doar două bucăți, care se aflau la muzeul Mânăstirii Sinaia." Iar, "într-o altă variantă, se vorbea despre un inginer silvic, Ionescu, om foarte îndrăgostit de comori, de munții Bucegi. El îl condusese pe cunoscutul cercetător peruan Daniel Ruzo, venit în România, la peștera lui Zalmoxis, care avea o intrare secretă, cunoscută doar de câțiva ciobani, dar nedescoperită nici până în prezent. Despre acest inginer se spunea că ar fi descoperit 40 sau 60 de plăcuțe de
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
act, Iurg Koriatovici dădea unui slujitor al său, Iacsa Litavor, satul Zăbrăuți. În ciuda opiniei lui Panaitescu, Lingvistul Cicerone Poghirc, care a scris o carte despre Hasdeu, contestă cu vehemență că acesta ar fi făcut falsuri. De aceeași părere sunt unii cercetători, pentru faptul că Hasdeu a publicat zeci de documente, mult mai valoroase decât cele două, și nu avea nevoie să inventeze niște documente atât de banale. Dumitru Manolache, în acest sens, întreabă retoric ce ar fi vrut Hasdeu să demonstreze
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
fost distrus” și că, astfel, „scoaterea la lumină a copiilor ar fi dus la un scandal”. După decenii de tăcere, plăcile de la Sinaia au revenit în actualitate la începutul acestui mileniu. Istoricul Augustin Deac, cel care, în calitatea sa de cercetător la Institutul de Studii Istorice și Social-Politice de pe lângă CC al PCR, văzuse, împreună cu profesorul Nicolae Copoiu, o scrisoare în care se vorbea despre plăcuțe și despre inginerul silvic Ionescu, făcea o comunicare în iunie 2003, sub titlul „Enigma plăcuțelor cu
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
aminte asupra raporturilor dintre populația românească și evreiască. Istoriografia românească nu înregistrează însă realizări sub aspectul abordării raporturilor dintre români și evrei. Posibil că reticența se datorează nu numai dificultăților de acces la fondurile de arhivă, cât și dificultății unor cercetători de a accepta un trecut incomod și dureros. Pentru a înțelege mai bine cum s-a ajuns la asemenea acte, cum a fost pogromul de la Dorohoi, este necesar, pe de o parte, a cunoaște consecințele pe care le-au avut
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
1888-1958), Constantin Daicoviciu (1998-1973), Kurt Horedt (1914-1991), Ioan I. Russu (1911-1985), sau Istvan Ferenczi (1921-2000), ce aparțin unei generații de studioși în domeniul arheologiei și istoriei vechi, care în aceași timp erau și dascăli, formatori a unei pleiade de specialiști, cercetători și universitari. Noua generație și-a făcut debutul pe marile șantiere arheologice inițiate de Institut în perioada postbelică, între aceștia numărându-se Ion Horațiu Crișan (1928-1994), Mircea Rusu (1928-1999), Dumitru Protase (n.1926), Hadrian Daicoviciu (1932-1984), Valentin Vasiliev(n.1934
Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306440_a_307769]
-
Universitate, care a împletit în mod fericit activitatea didactică cu munca de cercetare științifică. În anii 1947-1949 catedra de istoria artei de la Universitatea din Cluj era ocupată de profesorul Virgil Vătășianu (1902-1993), care din toamna anului 1955 coordona grupul de cercetători de la Secția de Istoria Artei a Academiei Române Filiala Cluj, instituție autonomă, ce va fi inclusă ca sector a Institutului de Istorie și Arheologie. Secția, iar ulterior Sectorul de istoria artei, coordonate de academicianul Virgil Vătășianu, au avut ca membri pretigioși
Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306440_a_307769]
-
de la Secția de Istoria Artei a Academiei Române Filiala Cluj, instituție autonomă, ce va fi inclusă ca sector a Institutului de Istorie și Arheologie. Secția, iar ulterior Sectorul de istoria artei, coordonate de academicianul Virgil Vătășianu, au avut ca membri pretigioși cercetători ai domeniului: Cornel Irimie, Ana Maria Haldner, Gheorghe Arion, B. Nagy Margit, Teodor Ionescu, Marius Porumb, Nicolae Sabău, Kovacs Andras, Ștefan Matei. Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române din Cluj Napoca are în prezent două departamente: 1. Istorie veche
Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306440_a_307769]
-
III-V din era creștină, cum ar fi câteva țesături de mână ale selgiucizilor din Asia mică care sunt expuse în moscheea Alah-a-din din Konya și în moscheea Ashrafoghlu din Beyshehir, în Turcia. Aceste piese de artă au atras atenția cercetătorilor la începutul secolului anterior și sunt astăzi conservate în Muzeul artelor turcești și islamice din Istanbul și în Muzeul Molana din Konya. Prin secolul al VI-lea, covoarele persane de lână sau de mătase s-au răspândit în întreaga Persie
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
încălzirii. Deși s-a afirmat că în 2013 calota glaciară arctică va dispărea definitiv, ea este în prezent cu 60% mai întinsă decât în 2012, marginile sale aproape unind Canada și Rusia (cu 1,6 milioane km mai mult). Câțiva cercetători afirmă că urmează o perioadă de răcire globală care va afecta planeta până la jumătatea secolului XXI, din această cauză Biroul Interguvernamental de Experți în Evoluția Climei din cadrul ONU (IPCC) a convocat o adunare de urgență la sfârștiul lunii septembrie 2013
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]