38,420 matches
-
cauză. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , republicata, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicata, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156058_a_157387]
-
conducătorii organelor cu atribuții în domeniul siguranței naționale. Prevederile art. 10 privitoare la apărarea secretului de stat se aplică în mod corespunzător tuturor persoanelor prevăzute la alin. 1 lit. a)-d). În opinia autorului excepției de neconstituționalitate dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 11, potrivit cărora tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern, ale art. 16 alin. (2), care prevede că nimeni nu este mai presus de lege, ale art. 18 alin. (1), conform cărora cetățenii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156058_a_157387]
-
din Legea nr. 51/1991 nu contravin nici prevederilor constituționale ale art. 52 alin. (1) sau ale art. 11 și 20 raportate la dispozițiile art. 6 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucat textele criticate nu opresc părțile interesate de a apela la instanțele judecătorești, de a fi aparate și de a se prevală de toate garanțiile procesuale care condiționează un proces echitabil și dreptul la un recurs efectiv, o dovadă în acest sens fiind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156058_a_157387]
-
având ca efect decăderea procurorului din dreptul de a formula propunerea de arestare preventivă. Se arată că atâta vreme cât alte termene procedurale, cum ar fi cele de formulare a căilor de atac, sunt considerate a fi imperative, în vederea respectării prin textul criticat a principiului egalității în drepturi, se impune ca și termenul prevăzut la art. 209 alin. (16) din Codul de procedură penală să fie considerat tot imperativ. Se mai susține că interpretarea contrară ar avea ca efect și încălcarea dispozițiilor art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277396_a_278725]
-
pregătirea unei apărări efective" și, respectiv, că "avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul să beneficieze de timpul și înlesnirile necesare pentru pregătirea și realizarea unei apărări efective". 6. Tribunalul Iași - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textul criticat fiind în deplin acord cu dispozițiile constituționale invocate. Se susține că termenul de 6 ore prevăzut în textul criticat este unul de recomandare și nu unul imperativ. Mai mult, se arată că acest termen este reglementat în favoarea inculpatului, așa încât acesta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277396_a_278725]
-
necesare pentru pregătirea și realizarea unei apărări efective". 6. Tribunalul Iași - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textul criticat fiind în deplin acord cu dispozițiile constituționale invocate. Se susține că termenul de 6 ore prevăzut în textul criticat este unul de recomandare și nu unul imperativ. Mai mult, se arată că acest termen este reglementat în favoarea inculpatului, așa încât acesta să-și poată pregăti apărarea. 7. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277396_a_278725]
-
2015 . 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277396_a_278725]
-
de procedură penală, care au următorul cuprins: Procurorul sesizează judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța competentă, în vederea luării măsurii arestării preventive față de inculpatul reținut, cu cel puțin 6 ore înainte de expirarea duratei reținerii acestuia". 13. Se susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) cu privire la dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, precum și prevederilor art. 6 paragraful 3 din Convenția pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277396_a_278725]
-
prin care argumentează și solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției. Acesta, reiterând cele menționate în motivarea scrisă, susține, în esență, admiterea excepției de neconstituționalitate, deoarece textul de lege criticat nu prevede criterii clare pentru suspendarea unui act administrativ, fiind încălcate astfel accesul liber la justiție și egalitatea părților și deschizându-se, totodată, calea unor abuzuri ale judecătorului. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224163_a_225492]
-
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de intimata-reclamantă Societatea Comercială "Lamdro" - S.A. București într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de suspendare a executării unui act administrativ. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată, în esență, că "dispozițiile legale criticate nu prevăd criterii clare pentru a determina situațiile în care suspendarea executării unui act administrativ unilateral poate fi dispusă de către instanță și, fiind lăsată la aprecierea judecătorului, există riscul erorii sau al abuzului, situație în care se creează o stare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224163_a_225492]
-
pericol pentru persoana vătămată în ceea ce privește protecția recunoscută prin dispozițiile constituționale ale accesului liber la justiție și a unui proces echitabil". Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, exprimându-și opinia asupra excepției, arată că textul criticat "nu privește un aspect de neconstituționalitate, ci o presupusă omisiune de reglementare de către legislativ. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224163_a_225492]
-
de neconstituționalitate este neîntemeiată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224163_a_225492]
-
măsura suspendării, dispusă în condițiile art. 14, se prelungește de drept până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1)." ... În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziții din Legea fundamentală: art. 16 alin. (1) și (2), care prevede egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice și că nimeni nu este mai presus de lege; art. 21 alin. (3), care consacră dreptul părților la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224163_a_225492]
-
referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 124 alin. (2) potrivit căruia justiția este unică, imparțială și egală pentru toți. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că s-a mai pronunțat asupra prevederilor de lege criticate, prin raportare la aceleași texte constituționale și din perspectiva unor critici similare, prin Decizia nr. 750 din 12 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 467 din 7 iulie 2009, Decizia nr. 804 din 27 septembrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224163_a_225492]
-
alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242824_a_244153]
-
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242824_a_244153]
-
de atac, ci la condițiile și limitele exercitării dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică printr-un act administrativ. 2. În ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 , Curtea constată următoarele: Potrivit textului criticat, hotărârile pronunțate în cauzele penale înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul. Per a contrario, hotărârea pronunțată după intrarea în vigoare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242824_a_244153]
-
art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 nu contravin principiului egalității în drepturi, fiind operante pentru toți inculpații aflați în aceeași situație juridică și pe deplin aplicabile în virtutea principiului tempus regit actum. Referitor la critica potrivit căreia dispozițiile criticate contravin principiului aplicării legii penale mai favorabile, Curtea constată că acest principiu are, în primul rând, rang constituțional și, în subsidiar, rang legal, așa cum este statuat prin art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală și art. 13 din Codul penal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242824_a_244153]
-
penale mai favorabile nu poate fi primită, întrucât în speță nu sunt puse în discuție aspecte legate de dreptul material, ci de dreptul procesual, care, de principiu, presupune aplicarea imediată a legii procesual penale. Totodată, este de observat că norma criticată este o normă tranzitorie menită să dea eficiență aplicării în timp a noilor proceduri. În acest sens s-a pronunțat Curtea și cu prilejul modificărilor anterioare ale Codului de procedură penală prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea și completarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242824_a_244153]
-
și cea aplicabilă prezentei spețe potrivit căreia sentința judecătoriei a fost pronunțată după intrarea în vigoare a legii noi. În plus, Curtea constată că nu poate fi primită nici critica referitoare la încălcarea celorlalte dispoziții constituționale invocate, deoarece prevederile legale criticate nu conțin norme care să aducă atingere dreptului la un proces echitabil sau principiului înfăptuirii justiției, aplicându-se în mod unitar tuturor persoanelor aflate în aceeași ipoteză juridică, fără niciun fel de discriminare pe considerente arbitrare. Pentru considerentele expuse, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242824_a_244153]
-
25 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 40/1999 , întrucât sunt încălcate prevederile constituționale cuprinse în art. 16, 21 și 24. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca fiind neîntemeiată, considerând că dispozițiile legale criticate nu contravin principiului constituțional al egalității în drepturi a cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, egalitatea neechivalând cu uniformitatea, întrucât în situații diferite sunt permise soluții juridice deosebite. Textul de lege criticat este constituțional și pentru că, potrivit art. 125
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135232_a_136561]
-
ca fiind neîntemeiată, considerând că dispozițiile legale criticate nu contravin principiului constituțional al egalității în drepturi a cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, egalitatea neechivalând cu uniformitatea, întrucât în situații diferite sunt permise soluții juridice deosebite. Textul de lege criticat este constituțional și pentru că, potrivit art. 125 alin. (3) și art. 128 din Constituție, căile de atac se stabilesc prin lege. Se considera, de asemenea, că nu sunt lezate nici prevederile art. 21 din Constituție, referitoare la accesul liber la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135232_a_136561]
-
se încalcă prevederile constituționale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, precum și ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare. De asemenea, s-a apreciat că textul de lege criticat contravine și prevederilor art. 29 alin. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și ale art. 18 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Exprimându-și opinia asupra excepției, instanța de judecată consideră că " art. 25 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135232_a_136561]
-
art. 125 alin. (3) din Constituție, conform căruia "Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege", permit legiuitorului să statueze în domeniul procedurii judecătorești și al căilor de atac. Se arată că rațiunea pentru care prin textul de lege criticat nu s-a mai prevăzut și calea de atac a apelului împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorie, în materia schimbului obligatoriu de locuințe, a constat în necesitatea soluționării urgente a acestor cauze și asigurarea stabilității raporturilor juridice în acest domeniu. Se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135232_a_136561]
-
legislative diferite pentru situații diferite". Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135232_a_136561]