36,989 matches
-
libertarian în cadre informaționale alternative, sau la problema criticii lui Perelli-Minetti la adresa teoriei nozickiene a dreptății, pentru a oferi doar câteva exemple. De asemenea, am clarificat unele dintre argumentele și notațiile care mi-au fost semnalate a fi fost neclare. Sper ca toate aceste modificări să ofere o experiență mai plăcută a lecturii. București, 1 februarie 2013 „Libert arianismul nu este reprezentabil printr-o regulă de alegere colectivă.” [Vallentyne, 1989, p. 222] Introducere Orice proiect de cercetare începe cu identificarea unui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
promisiunea unei fapte viitoare; ceva care face parte din acea specie a facerii al cărei efect nu este vizibil; ceva care ține de specia ineficace a facerii: e de rugat, de gândit, de întrebat; e de răbdat, de așteptat, de sperat. Iar până la urmă e chiar de făcut. Însăși întrebarea „Ce e de făcut când nu mai e nimic de făcut?“ este un asemenea lucru. Ea este o întrebare a nerenunțării: în ciuda faptului că nu mai e nimic de făcut, continuă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
fantastice ale acestui titan, acest veritabil Tatmensch goethian, m-au convins că nu aveam altă posibilitate decît să apelez la metoda lui Rembrandt: să zugrăvesc imaginea și să scot în evidență în cadrul tabloului elementul activ esențial. Nu pot decît să sper că am reușit acest lucru într-o oarecare măsură. Mi-am asumat pînă acum sarcina de a duce la capăt acest proiect deoarece se pare că există o lacună în viața lui Iorga luată ca un tot și, cum pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acest proiect deoarece se pare că există o lacună în viața lui Iorga luată ca un tot și, cum pe drept cuvînt observa profesorul Valeriu Râpeanu, viața lui Iorga nu poate fi decît ca un tot, în întreaga sa unitate. Sper că lucrarea mea va contribui la umplerea acestui gol. Studiul meu atinge un punct sensibil: naționalismul în general și în special naționalismul românesc (inclusiv cel balcanic). Viața lui Iorga nu poate fi despărțită de acest element. Acest lucru constituie o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dovedit, și în privința a șase sau șapte țări din fostul Bloc de Răsărit, a fostei Uniuni Sovietice și a multor altor teritorii. Nu vreau să-i dea nimănui lacrimile față de abuzurile extremiștilor naționaliști, al căror naționalism este incompatibil cu umanitatea. Sper totuși că studiul meu îi va încuraja pe alți istorici să investigheze mai profund viața și opera lui Iorga, ca și naționalismul din zonă, astfel ca să fie mai bine înțeles. În privința biografiei lui Iorga, nu trebuie să uităm că timp
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
politic. În maniera sa evocatoare, Nicolae Iorga punea aceste cuvinte pe seama apărătorului națiunilor mici care a fost Edgar Quinet: "Ori de cîte ori mi-am înălțat glasul, am încercat să susțin cauza națiunilor slabe sau pe cea a națiunilor care speră să învie. Este adevărat, am murit cu asemenea cuvinte pe buze. Dar acum sînt îngropat în Italia, la Veneția, în Polonia, alături de unguri și români. Dacă se va vorbi despre patria mea sau despre locul meu de odihnă, oamenii de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
este originală și latină. Fiind însăși expresia țărănimii, literatura este sufletul poporului. Ca și Eminescu, Iorga credea că această literatură este cea care justifică existența poporului român și trebuie deci să fie protejată. Literatura trebuie să devină expresia lui. Iorga spera că literatura aceasta va stabili un mod de viață cu adevărat românesc. Națiunea română a putut fi divizată de granițele săpate de puterile imperiale în carnea acestei "ființe gigantice", dar pentru Iorga exista o singură cultură română. Unitate culturală care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un suflu care se înalță din solul natal românesc, conținînd toate elementele culturii naționale a poporului român. Aceste elemente nu reprezintă doar prezentul, ci și spiritul trecutului României, izvorînd din pămîntul natal ca să influențeze generațiile prezente și viitoare 28. Iorga spera că idealul național român de solidaritate națională va deveni o "religie comună", deoarece solidaritate națională înseamnă cultură națională. Această cultură națională trebuie să aibă la bază virtuți întruchipate de Nicolae Iorga: muncă, studiu și sacrificii. Iorga era în cel mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
virtuți întruchipate de Nicolae Iorga: muncă, studiu și sacrificii. Iorga era în cel mai bun caz agnostic și respecta ortodoxia numai în măsura în care aceasta aducea servicii națiunii române; el avea mai mult respect pentru Biserica Unită din Transilvania decît pentru Ortodoxie; spera însă tot timpul că o astfel de nouă religie comună bazată pe naționalismul cultural va deveni cea mai bună chezășie a frăției umane 29, deoarece, după părerea lui Iorga, politica României (din primul deceniu al secolului nostru) reprezenta o anomalie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sensul de "pleava cea mai de jos"). Asuprirea demoralizează, dar nu numai evreii erau demoralizați. Dacă un evreu manifesta cel mai mic interes față de cultura românească, Iorga îl prezenta drept un exemplu strălucit atît pentru români cît și pentru evrei, sperînd că va fi urmat și de alți evrei. Ceva mai tîrziu va milita pentru acceptarea evreilor. Oare nu s-a uitat Iorga peste granița cu Ungaria și nu a văzut dorința evreilor de a deveni unguri? A sesizat-o, dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
politice a lui Mihai Eminescu, dar fără a avea temperamentul mai moderat al acestuia. "Neamul românesc" al lui Iorga se adresa unui cerc select de inelectuali; Iorga nu a avut niciodată intenția să facă din el un ziar popular, dar spera să dirijeze elita intelectuală a României în (ceea ce considera el) direcția justă "pe baza unui sistem zi-de-zi", prin care Iorga înțelegea nevoile zilnice ale României. Jurnalistica sa nu consideră deci că adevărul sau faptele constituie ceva absolut și se dezice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Tiktin. Replica la orice atac, de obicei cu o forță mai mare decît cea a provocării; a intentat procese chiar și pentru chestiuni mărunte. Ego-ul și temperamentul său nu făceau distincție între atacurile legitime și doritorii de publicitate ieftină care sperau să dobîndească astfel notorietatea. Iorga i-a onorat de prea multe ori pe aceștia consacrîndu-i provocatorului său spațiu editorial în "Neamul românesc" pe care acesta nu-l merita. Erudiția sa îl făcea să facă remarci ironice, și, de dragul de a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lumineze pe țărani. Colaboratorii de la "Albina" ai lui Haret au fondat "Sămănătorul" la 2 decembrie 1901. Sămănătorul era numele unui tablou de Nicolae Grigorescu (care a desenat coperta revistei). Grigorescu a fost inspirat de poezia poetului moldovean Alexandru Vlahuță, care spera că semințele aruncate în brazdă vor prinde rădăcini, vor face flori și vor da roade. În fiecare săptămînă apăreau între 500 și 2 000 de exemplare din "Sămănătorul". Pînă în 1903, revista a respectat linia stabilită de Haret; după intrarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cerut întotdeauna evreilor să se asimileze 193. A intrat în Parlament cu o manifestare a temperamentului său pe care îl va flutura timp de 30 de ani: a atacat ambele partide politice, a propovăduit naționalismul cultural și a apărat țărănimea. Spera încă să stabilească o colaborare țăran-boier în cadrul satului sămănătorist. În timpul Congresului Socialist de la Iași, a numit marxismul: "Ceva ce nu va fi"194. Prin primăvara lui 1907, Iorga nu mai avea răbdare să rămînă la București; campania de ură îl
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
explică rolul celor două Războaie Balcanice în provocarea prăbușirii stăpînirii otomane în sud-estul Europei. Două tradiții istorice în Balcani, a Italiei și a românilor (București, 1913) explică o mare parte a gîndirii și a activităților politice ale lui Iorga. El spera într-o solidarizare a națiunilor latine care să acționeze în favoarea României. Se putea oare realiza o alianță între Italia, Franța și România? Iorga nădăjduia că influența italiană le-ar putea înlocui pe cele austro-ungară și rusească. Serbia ar accepta-o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
popoarele balcanice 240. Acțiunile prosîrbești și deci antiaustriece și antigermane ale lui Iorga erau dezaprobate de către bătrînul rege241. În vara lui 1914, secolul al XIX-lea și odată cu el un mod de viață luau sfîrșit. Iorga avea presimțiri vagi, dar spera și într-un nou început. Nimeni, cu atît mai puțin Iorga, nu putea ști ce avea să se întîmple peste puțin timp; nimeni nu putea să prevadă că magnificul edificiu al Civilizației Occidentale avea un punct slab în care va
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
războiul. Mai erau și alți vinovați. Nu Serbia, care lupta pentru existența ei. Vina germanilor consta în omitere, nu în comitere. Kaiserul a dat Vienei un fel de mînă liberă; ulterior, avea să se căiască din plin pentru aceasta. Viena spera că se va declanșa doar un conflict sîrbo-austro-ungar, ceea ce nu avea să se întîmple. Balcanii erau considerați drept o zonă vitală, astfel că Statul Major a preluat frîiele de la diplomați, iar după ce s-au tras primele focuri de armă, toate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
forțelor rusești se accentua, o nouă armată română instruită și echipată de francezi era gata la sfîrșitul primăverii anului 1917. După afirmațiile lui Iorga, trupele nu erau doar instruite și echipate de francezi, dar aveau și un aspect francez și (spera el), chiar și spiritul cu care erau îmbibate părea francez. Generalul Berthelot și personalul său făcuseră o treabă bună, după cîte se părea. Această armată română nu era de neglijat; era o forță alcătuită din 300.000 de ostași fortificați
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
articol, Iorga își exprima din nou părerea că "națiunile nu pot fi nimicite". Aceasta este credința pe care Iorga o va proclama pînă la sfîrșitul vieții 94. Între timp, mulți ofițeri lucizi de pe front, atît de carieră cît și mobilizați, sperau tot mai mult că Iorga va lua conducerea. Șeicaru își amintea de o vizită făcută acasă la Iorga, la Iași, în septembrie 1917. El i-a explicat lui Iorga psihologia tranșeelor și i-a descris situația: dezorganizare, calitate slabă a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
problema alcoolismului, dar nici măcar nu observa că România avea cea mai ridicată rată a mortalității infantile din Europa. Nici măcar nu propunea o abordare treptată a reformei sociale; în schimb, propovăduia naționalismul cultural, care trebuia să ducă la o revoluție culturală. Spera să schimbe omul, nu instituțiile. Unica mare schimbare abordarea totală de către Iorga a antisemitismului a dus la ruptura de Cuza. Cuza era obsedat de chestiunea evreiască. Oricine îl contrazicea în această privință era considerat de Cuza drept agent al evreilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aceste țări avuseseră la dispoziție mai mult timp pentru a parcurge perioada aceasta de tranziție. Felul în care se realizase industrializarea în România era inadmisibil. Capitalul străin este și el iritat. Nu primise "zestrea" "fetei bogate de măritat" cu care spera că se căsătorise la Versailles. Dar care era reacția oamenilor la această democrație? Marea majoritate nu a înțeles niciodată ce înseamnă democrația și cu atît mai puțin implicațiile industrializării forțate. Înțelegeau că nu ajunseseră la capătul mizeriei, că nu era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu am fi putut realiza înfăptuirea României pe care o avem acum". Iată comentariile lui Iorga din timpul discuțiilor din 1922 privind dezarmarea: "America, conștiința vie a lumii". După care adăuga: Se va naște oare o nouă credință în Statele Unite? Sperăm că așa va fi". Atunci cînd colonelul Lindbergh a traversat Atlanticul, Iorga a declarat că în timp ce toată lumea se gîndea la bani, iată un erou care nu voia să devină erou, fără măcar să știe că era "un simbol de valoare al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Berkowitz, Lowey și Braunstein) și că făcea parte din Consiliul de Administrație al acestor bănci 140. Toate aceste acuzații nu aveau nici o bază. Regimul liberal le-a susținut cu înverșunare. Rolul principal a fost însă jucat de Cuza, care spera să-și asigure reintrarea în scena politică cu ajutorul acestui antisemitism tot mai accentuat în rîndul studenților. Cuza și-a început atacurile împotriva lui Iorga și a legăturilor lui cu Aristide Blank în Adunarea Națională. În acest cadru, el putea apela
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga 171. Suspiciunile lui față de Germania îl obsedau. Atunci cînd, la Rapallo, sovietele au încheiat un acord cu Republica Germană de la Weimar Iorga a luat foc: " Două păsări de pradă cad la învoială; ele rămîn ceea ce au fost întotdeauna și speră să-și refacă imperiile și hegemoniile". Cîteva luni mai tîrziu, Walther Rathenau era asasinat de către naziști. "Fiara își ridică din nou capul", comenta Iorga, fiind convins că orice persoană civilizată, indiferent de convingerile sale politice, trebuie să se ridice împotriva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1927, Mussolini a recunoscut reintegrarea Basarabiei în granițele României, dar chiar în același an a început și să încurajeze sistematic revizionismul maghiar. Se pare (așa cum își aminteau membrii familiei Iorga în discuțiile avute cu autorul cărții de față) că Iorga spera că, grație dragostei sale profunde față de Italia și a stabilirii recente a unei relații semnificative cu Mussolini, va putea contracara influența maghiară la Roma! O asemenea ispravă nu putea fi realizată decît de el! Orice altceva nu mai avea nici o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]