38,651 matches
-
Paralel sunt organizate acțiuni de ecologizare a peșterii. Astfel s-au scos la suprafață circa 120 kg de reziduuri rămase de la bivuacurile organizate între 1981-1982. Se marchează cu panglici colorate poteci unice de acces în zonele bogat concreționate. Se consolidează poarta și se schimbă dispozitivul de închidere. 1999 - se explorează o galerie în Sala Mamuților (cu posibilități de continuare) și o serie de mici galerii în Labirint. Peștera este dezvoltată integral în calcare și dolomite triasice anisian ladiniene ale autohtonului de
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
excursioniști din Zlatna care intră de regulă până în Sala Mare, mai ușor accesibilă, în rest peștera este intactă, cu podoabe încă nedecimate. Peștera e protejată de Asociația de Turism și Ecologie Trascău Corp din Zlatna, care a montat și o poartă. Cei care doresc să viziteze peștera trebuie să solicite cheia la (www.trascaucorp.ro) Arhiva Clubului de Speologie Polaris Blaj.
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
în Munții Bihorului pe versantul abrupt ce coboară din Dealul Mununa spre Valea Ordâncușii, la altitudinea de 921 m. Se ajunge la ea fie urcând din Valea Ordancușii pe versantul drept o potecă abia vizibilă ce începe aval de Peștera Poarta lui Ionele, fie coborând din Dealul Mununii, din marcajul cruce roșie care duce din comuna Gârda de Sus la Cabana Scărișoara. Peștera este localizată la Prima mențiune a peșterii a fost făcută de R. Jeannel și Emil Racoviță (1929), care
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
la nivelul salii cu o deschidere de 50 cm. Ea se înalță apoi la 2 m diametru, terminându-se cu un puternic colmataj de argilă. Urmează spre dreapata "Galeria V" care după câțiva zeci de metri debușază în Sala de sub Poartă. În partea opusă sala urcă ca apoi să cadă într-o săritoare de 2 m terminându-se în Sala Sifonului. Următoarea galerie "Galeria H" e ceva mai sus și paralela cu "V" dar strâmtă și joasă. Aici a fost montată
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
partea opusă sala urcă ca apoi să cadă într-o săritoare de 2 m terminându-se în Sala Sifonului. Următoarea galerie "Galeria H" e ceva mai sus și paralela cu "V" dar strâmtă și joasă. Aici a fost montată o poartă metalică, Poarta Egoiștilor. Galeria se termină în tavanul Sălii de sub Poartă de care o leagă două puțuri. Ultima, "Galeria Y" începe câțiva metri mai la dreapta, este neinteresantă și se termină după 40 m. Atât era cunoscut de la E.Racoviță
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
sala urcă ca apoi să cadă într-o săritoare de 2 m terminându-se în Sala Sifonului. Următoarea galerie "Galeria H" e ceva mai sus și paralela cu "V" dar strâmtă și joasă. Aici a fost montată o poartă metalică, Poarta Egoiștilor. Galeria se termină în tavanul Sălii de sub Poartă de care o leagă două puțuri. Ultima, "Galeria Y" începe câțiva metri mai la dreapta, este neinteresantă și se termină după 40 m. Atât era cunoscut de la E.Racoviță și R.
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
de 2 m terminându-se în Sala Sifonului. Următoarea galerie "Galeria H" e ceva mai sus și paralela cu "V" dar strâmtă și joasă. Aici a fost montată o poartă metalică, Poarta Egoiștilor. Galeria se termină în tavanul Sălii de sub Poartă de care o leagă două puțuri. Ultima, "Galeria Y" începe câțiva metri mai la dreapta, este neinteresantă și se termină după 40 m. Atât era cunoscut de la E.Racoviță și R.Jeannel. În 1976 la gura avenului își face apariția
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
partea superioară trecerea e blocată de o pădure de coloane. Aici s-au oprit explorările Clubului Polaris desfășurate între 1987-1989. Toate descoperirle au fost cartate. După 1990 ia ființă în Gârda de Sus Clubul Sfinx care recartează (???) peștera, instalează o poartă (???) și sparg coloanele din capătul Sălii Catastrofei fără descoperiri notabile. Peștera este unul din marile goluri subterane ale țării, depașește 5 km lungime, are 4 mari lacuri subterane, galerii și formațiuni extraordinare. Potențialul locului este însă foarte mare. Lungimea rețelei
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
la nivelul sălii cu o deschidere de 50 cm. Ea se înalță apoi la 2 m diametru, terminându-se cu un puternic colmataj de argilă. Urmează spre dreapata "Galeria V" care după câțiva zeci de metrii debușază în Sala de sub Poartă. În partea opusă sală urca, ca apoi să cadă într-o săritoare de 2 m. terminându-se în Sala Sifonului. Următoarea, "Galeria H" e ceva mai sus și paralelă cu "V". dar strâmta și joasă. Aici găsim o poartă metalică
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
de sub Poartă. În partea opusă sală urca, ca apoi să cadă într-o săritoare de 2 m. terminându-se în Sala Sifonului. Următoarea, "Galeria H" e ceva mai sus și paralelă cu "V". dar strâmta și joasă. Aici găsim o poartă metalică, numită Poartă Egoiștilor montată de Clubului Sfinx din Garda de Sus. Galeria se termină în tavanul Sălii de sub Poartă de care o leagă două puțuri. Ultima, "Galeria Y" începe câțiva metri mai la dreapta, neinteresanta deocamdată și se termină
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
Sala Sifonului. Următoarea, "Galeria H" e ceva mai sus și paralelă cu "V". dar strâmta și joasă. Aici găsim o poartă metalică, numită Poartă Egoiștilor montată de Clubului Sfinx din Garda de Sus. Galeria se termină în tavanul Sălii de sub Poartă de care o leagă două puțuri. Ultima, "Galeria Y" începe câțiva metri mai la dreapta, neinteresanta deocamdată și se termină după 40m. Continuarea peșterii se face prin trecerea sifonului din capătul galeriei "V". După câțiva metri se sjunge sub hornul
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
e cantonat un lac. Nivelul lui e variabil, davadă stă nămolul proaspăt lăsat pe pereți și pe scurgerile parietale. Continuarea e la același nivel în peretele opus. Se ajunge acolo traversând pe peretele din stânga. Galeria se îngustează și printr-o poartă între două coloane se trece într-un balcon deasupra Lacului cu Arcada. Acesta, ca și cel anterior se traversează la nivel superior folosind spațiul de sub tavan plin de scurgeri parietale ce oferă suficente prize pentru cățărare. Galeria de dupa lac e
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
și pe următoarea de 8 m. După ultima săritoare urmează Gaură de Șoarece 1, la cota -70 m de la gură avenului. Aceasta este o galerie de sub 1 m diametru pe care tirașul prin apă este barat de, culmea ironiei, o poartă metalică, Poartă Egoiștilor montată de speologii de la Sfinx din Garda de Sus. După poartă se ajunge pe buza unei săritori de 14 m care este de fapt în tavanul unei galeri. Se aterizează într-o altă descendentă. În amonte Galeria
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
la cota -70 m de la gură avenului. Aceasta este o galerie de sub 1 m diametru pe care tirașul prin apă este barat de, culmea ironiei, o poartă metalică, Poartă Egoiștilor montată de speologii de la Sfinx din Garda de Sus. După poartă se ajunge pe buza unei săritori de 14 m care este de fapt în tavanul unei galeri. Se aterizează într-o altă descendentă. În amonte Galeria Roșie colmatata cu argilă se închide după câteva sute de metri. În aval se
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
de la Pojarul Ghețarului". 1949 - Peșteră a fost explorata de M. Șerban, I. Viehmann și St. Rotarides. 1955 - A fost făcută prima cartare de I. Viehmann, M. Bleahu și J. Dan. 1952 - Este declarată monument al naturii și închisă cu o poartă de fier. 1982 - Este schimbată poartă de către Polaris Blaj ocazie cu care Viorel Roru Ludusan descoperă și explorează cea mai frumoasă galerie a peșterii ("Galeria Polaris"). Se recartează întreaga peșteră. Pojarul Poliței este o peșteră fosilă formată din galerii (dezvoltate
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
de 5 m, al cărui fund este ocupat de apă. Sală cu Gururi contrastează în mod izbitor cu splendoarea dinainte, având pereții goi, sfârtecați de coroziune, podeaua plină de nămol și argilă moale. Dincolo de groapă se trece taraș printr-o poartă de numai 0,80 m înălțime într-o sală lipsită de concrețiuni. Apoi, pe sub o arcada de rocă cu perforații — semn al curgerii sub presiune de odinioară — se trece în Sala Albă, în care se revarsă o splendida cascadă de
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
mai multe faciesuri de concreționare și ar fi interesant de studiat factorii care determină aceste variații. Peșteră este interesantă și că forme de sculptare, si ca geneză, probabil fiind rezultatul legării a unor goluri formate independent. Peșteră este închisă cu poartă metalică și nu poate fi vizitată. Sunt prezente multe elemente trogloxene (moluște, coleoptere), dar în părțile întunecate ale culoarelor abundă Pholeuon proserpinae glaciale. Nu au fost făcute cercetări în acest domeniu în peștera.
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
împotriva celor de la Levante UD pe 24 februarie 2008. A terminat sezonul cu 16 goluri în 18 meciuri. Pe 25 octombrie, el a doborât recordul de cel mai rapid hat-trick din istoria clubului după ce a marcat de 3 ori în poarta Almeriei. Pe 29 noiembrie 2008 a marcat al 111 gol al carierei la Barcelona din toate competițiile într-o victorie cu 3-0 împotriva Sevillei, aducându-i un loc între primii 10 marcatori din toate timpurile ai Barcelonei. Pe 14 februarie
Samuel Eto'o () [Corola-website/Science/316065_a_317394]
-
fost cel mai tânăr participant al Cupei Mondiale din 1998, jucând doar în înfrângerea cu Italia, scor 0-3. Eto'o a marcat primul gol pentru echipa națională pe 6 iunie 2002, la Campionatul Mondial din 2002 atunci când a marcat în poarta Arabiei Saudite, singura victoria a Camerunului din acea competiție. Eto'o a făcut parte din lotul care a câștigat Cupa Africii pe națiuni în anii 2000 și 2002, și din cel medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 2000
Samuel Eto'o () [Corola-website/Science/316065_a_317394]
-
în lucrări știintifice până în 1955, când o echipă condusă de profesorul Marcian Bleahu a pătruns în galeriile profunde ale peșterii. Ulterior a fost cartată de Bleahu și Iosif Viehmann. În 1957 a fost declarată monument al naturii și închisă cu poartă. Mulți specialiști susțin că este chiar mai spectaculoasă decât mult mai celebra peșteră "Ghețarul de la Scărișoara". Intrarea este un portal de 15 metri lățime și 5 metri înălțime. Este descendentă și duce în "Sala Ghețarului", de 70 metri lungime. Blocul
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
de la Scărișoara". Intrarea este un portal de 15 metri lățime și 5 metri înălțime. Este descendentă și duce în "Sala Ghețarului", de 70 metri lungime. Blocul de gheață are aproximativ 1.600 metri cubi. Din această sală, trecând printr-o poartă și un scurt sector de galerie joasă, se ajunge în "Sala Domului", în care se poate admira un dom din montmilch, festonat cu gururi, precum și draperii interesante pe tavan. De aici se intră în "Sala Minunilor", denumită astfel datorită diversității
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
după ce se căsătorește cu profesoara Alice Dulcu, este ridicat în miez de noapte de acasă de organele Securității și primește, ca majoritatea elitei intelectuale române, o condamnare administrativă de 5 ani, executată în sinistrele închisori și colonii de muncă comuniste: Poarta Alba (Canal), Onești, Slănic (minele de sare). În ultima perioada a “pedepsei” a fost deportat în Bărăgan, dormind într-un bordei săpat în pământ într-un sat inexistent, trasat doar pe hârtiile organelor de represiune. Perioada de detenție i-a
Elie Dulcu () [Corola-website/Science/316163_a_317492]
-
de fiul său, Gheorghe Rosetti-Solescu, fost ministru plenipotențiar al României la Sankt Petersburg timp de 40 de ani, apoi de fiul său, Theodor Gh. Rosetti. În timpul Răscoalei din 1907 proprietatea boierească nu a avut de suferit, Gheorghe Rosetti amplasând pe poarta conacului o placă prin care amintea țăranilor că moșia Solești este a nepotului domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care le-a dat pământ în 1864. La data de 30 aprilie 1909, au fost aduse aici rămășițele pământești ale Elenei Cuza, care
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
rănite militare și dus în spate pe panta de grogotiș. În peștera s-au instalat scări de lemn la cele două săritori. După 1990 peșteră este administrată de Clubul Sfinx din Garda de Sus. În 1983 Dorel Ludușan confecționează o poartă nouă pentru Pojarul Poliței. Poartă veche cedase și din Pojar diparuse deja un unicat, „Buzduganul”. O construcție solidă de 200 kg, făcută din prăjini de foraj, a fost tranportată pe panta abruptă a Pojarului până la intrarea peșterii. Instalată și betonata
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
fiecare dispozitiv. Ambele separă linia de intrare și de ieșire, însemnând că mesajele MIDI recepționate de un dispozitiv din rețea vor fi transmise prin linia de ieșire (MIDI-OUT). Din cauza aceassta poate apărea o întârziere sesizabila la rețelele MIDI mai mari. Porțile MIDI-THRU au început să fie adăugate la echipamentul MIDI aproape odată cu introducerea MIDI, pentru a îmbunătăți performanțele.Prin folosirea acestor porți se evita întârzierea menționată mai înainte la linia de ieșire MIDI-OUT prin legarea liniei de intrare MIDI-IN cu MIDI-THRU
MIDI () [Corola-website/Science/316251_a_317580]