36,989 matches
-
român, profund religios și monarhist în cea mai mare parte, dorea din tot sufletul întoarcerea lui Carol, "Prințul de vis", care avea să le îmbunătățească soarta. În toți anii aceștia (din 1922 pînă în 1928), Iorga a rămas în opoziție, sperînd într-o revenire politică. În mai 1924, partidul său a fuzionat cu Partidul Poporului al lui Argetoianu, considerînd în naivitatea sa că aceasta constituie un aranjament de durată. Pentru Argetoianu, fuziunea aceasta reprezenta un pas vremelnic înainte pe eșichierul politicianismului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
obișnuitele acuzații la adresa metodei lui Iorga: prea multă grabă în munca sa, precum și nealegerea celor mai adecvate expresii franțuzești ca să exprime ceea ce voia să spună, derutîndu-l astfel pe cititor; erau scoase în evidență inexactități, care se înmulțeau în loc să descrească (așa cum spera Eliade). Eliade continua presupunînd că Iorga nu-și studia sursele, citind doar titlurile capitolelor cărților pe care le cita (sau, uneori, doar indexurile); gîndindu-se astfel mai curînd după instinctul său istoric în loc să facă muncă de cercetare. Iorga era acuzat și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
liderul necontestat al elitei ieșite din tranșee și de a duce România Mare spre o reînnoire națională, culturală și socială. După eșecul guvernării sale, Iorga nu a renunțat la politică pînă în ultimul moment al vieții sale. Va continua să spere că țara sa va apela la el. În 1938, în timpul Dictaturii Regale, cînd va deveni unul dintre cei mai iluștri (și mai nefericit) susținători, Iorga a fost ministru de stat, Președinte al Senatului Corporativ și membru permanent al Consiliului de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Constituția, să se împace cu Regina Elena, iar madam Lupescu trebuia să rămînă în străinătate 7. Forțele Armate nu reprezentau nici un obstacol; ofițerii mai tineri, cum erau coloneii P. Teodorescu, Gavrilă Marinescu și alții, așteptau cu nerăbdare întoarcerea lui Carol, sperînd poate să fie promovați, ceea ce era o dorință perfect omenească 8. Carol credea în fascism. Se întorsese cu intenția fermă de a desființa sistemul parlamentar. Călătorise în Italia încă în 1925 (cu ajutorul lui Argetoianu) ca să se familiarizeze cu activitățile guvernului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
încercat de mai multe ori să-i arunce lui Iorga în față legăturile lui cu Blank. Maniu s-a referit odată la cele patru fotolii ocupate de Iorga la universitate, la care Iorga a replicat (ca reprezentant al eticii muncii): "sper să ocup și mai multe fotolii și să cîștig și mai mulți bani în mod cinstit"20. Nu putem spune decît că, în cadrul acestei confruntări, Maniu a fost mai demn și că avea dreptate. Cît de multă dreptate a avut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
decăzut", acuzîndu-l că nu a apărat interesele românilor în Parlamentul Ungar, menționînd legăturile lui ambigue cu băncile din Blaj și condamnînd "devotamentul (său) fanatic față de Internaționala Democrată". Iorga încheia toate acestea cu o tentă gen relații cu publicul aproape americană: Sper că v-am convins!"22 Maniu va deveni curînd unul dintre oamenii pe care Iorga "era încîntat să-i urască". În octombrie 1930, Maniu a demisionat din cauza întoarcerii în țară a Magdei Lupescu. Profesorul Hugh Seton-Watson a dat o definiție
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
numirea lui ca prim-ministru. La întoarcerea lui Carol, Iorga nu a dat fuga la Palatul Cotroceni ca să-l salute, în ciuda cunoscutului său devotament. Ca rector al Universității din București, Iorga avea rezerve legale. A salutat totuși întoarcerea lui Carol: "sper că acela care se întoarce este vechiul prinț Carol, iar în privința celuilalt prinț Carol, nu vreau să-mi aduc aminte de el"24. A continuat să-și exprime speranțele inutile că regele Carol și prințesa Elena se vor împăca. Deși
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Interne. Iorga a etichetat comportarea lui Argetoianu față de colegii săi drept "brutală". Atunci cînd Iorga l-a admonestat, spunîndu-i că "s-a umplut paharul!", Argetoianu a izbucnit prompt în lacrimi ca să-și demonstreze sinceritatea 50. Iorga preluase Ministerul Instrucției Publice sperînd să facă ceva cu totul nou pentru învățămîntul românesc. Dincolo de aceasta, rolul lui Iorga se reduce la cel de decor. Manoilescu l-a informat că nu mai era nici un ban pentru plata salariilor funcționarilor publici 51. Reacțiile străine la numirea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Spuneți-ne, pentru ce sumă ne-ați cumpărat?" a explodat el. A primit un răspuns dat cu sînge rece: francezii considerau că românii sînt "nerecunoscători!"55 Iorga era propriul său ministru al instrucției publice. El voia să reformeze școlile primare, sperînd că acestea vor deveni "sufletul satului", să meargă pe urmele spiritului lui Spiru Haret și, mai presus de orice, să rămînă credincios Sămănătorismului. În privința liceelor, dorea ca obținerea bacalaureatului să se facă în mod cinstit și să fie mai dificilă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga era profund iritat de provocarea pe care o reprezenta Legiunea. Ura lui, alimentată de personalitatea sa, nu avea cale de întoarcere, manifestîndu-se neobosit pînă cînd Detașamentul Legionar al Morții a pus mîna pe el. În anii următori, Vaida a sperat să ajungă la o înțelegere cu Legiunea. Averescu a încercat și el să facă acest lucru. Pînă și Carol va încerca să coopteze Legiunea, dar aceasta a rămas inflexibilă. Nu exista cale de cooperare cu regimul, Legiunea militînd în schimb
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
său editorial (după venirea lui Hitler la putere), Marșul nazismului, vorbea despre naivitatea agresivă a lui Hitler. Pentru Iorga, Hitler era "purtătorul de cuvînt al tuturor nemulțumirilor și simbolul tuturor speranțelor poporului german". Finanțat de industria grea, unii visători naivi sperau că Hitler îi va "nimici pe evrei și va dobîndi coridorul polonez și ținutul Rinului"101. Încotro o va lua Hitler? Va fi oare cooptat? Sau va deveni un fenomen trecător? Așa credea Stalin. Din acest moment, datorită politicii speciale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
că diplomația sa personală ca latin în sprijinul lui Mussolini ar putea contracara influența maghiară la Roma. Ceea ce însemna că putea "sluji interesele României". Iorga considera acest lucru drept "misiunea" sa și (ca și mulți alți europeni contemporani cu el) spera că Mussolini îl va contrabalansa pe Hitler. Părerile lui intime despre Mussolini sau despre politica italiană nu erau deloc identice cu afirmațiile pe care le va face între 1935 și 1940. Totuși, în 1934, Mussolini era după părerea lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nici o importanță deosebită întîlnirii lor122. În aceasta consta și speranța în această perioadă a conservatorilor din Austria, Ungaria și Polonia. Iorga era partizanul unei alianțe puternice cu democrațiile occidentale și al unor relații cît mai strînse posibil cu Statele Unite și spera într-o aliniere a Italiei în lupta împotriva Germaniei naziste. Aceasta era și poziția cîtorva oameni de stat occidentali. În încercarea de făurire a unei alianțe cu Italia nu trebuie să uităm să ținem seama de slăbiciunea italienilor și de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga vedea tot mai mult în rege o garanție a stabilității, mai cu seamă că destabilizarea situației internaționale se reflecta în România printr-o radicalizare a aripii drepte. El repeta fără încetare: "Eu sînt alături de rege". Iorga (ca orice naționalist) spera să realizeze unitatea națională în jurul regelui, continuînd să ia atitudine împotriva partidelor politice și a Legiunii. Continua să spere că va fi solicitat "ca să slujească (interesele) României". La 6 iunie 1936, Iorga s-a întîlnit cu Beneš, aflat în vizită
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
reflecta în România printr-o radicalizare a aripii drepte. El repeta fără încetare: "Eu sînt alături de rege". Iorga (ca orice naționalist) spera să realizeze unitatea națională în jurul regelui, continuînd să ia atitudine împotriva partidelor politice și a Legiunii. Continua să spere că va fi solicitat "ca să slujească (interesele) României". La 6 iunie 1936, Iorga s-a întîlnit cu Beneš, aflat în vizită în România, și l-a rugat să-i spună regelui că: "România are nevoie de un guvern de unitate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
militînd fără rezerve pentru supraviețuirea lumii sale gen secolul al XIX-lea, precum și a României Mari. Totuși, toate acestea implicau o serie de contradicții. Iorga era antinazist, permanent "de partea și alături de Franța", dar și partizan al împăciuirii. Continua să spere într-o atitudine fermă a Italiei împotriva Germaniei și într-o himerică cooperare ("latină") italo-franceză. Nu a abandonat niciodată o speranță și mai himerică de a se folosi de Mussolini împotriva revizionismului maghiar. Așa că "zig-zag"-urile lui sentimentale și fanteziste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
faptul că Germania antisemită era în ascensiune, această tînără Germanie autoritară abia înmugurită fiind pusă în contrast cu democrațiile occidentale decadente "dominate de evrei", era limpede unde trebuia căutată opțiunea. Mulți români continuau totuși să creadă în Maniu și Mihalache și să spere într-o democrație țărănească. Ei continuau să creadă în morala creștină și în constituționalismul pe care Iorga îl ridiculiza în numele regelui Carol. Cu toate acestea, care erau oare alternativele pentru cei care nu voiau să-l urmeze pe Maniu? Sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
prea mulți studenți semidocți și tineri ofițeri ai Forțelor Armate erau gata să parieze pe fluxul nazist și fascist aflat în plină ascensiune, și nu doar din cauza urii lor față de evrei sau a faptului că erau dezamăgiți de democrație. Ei sperau că România Mare își va găsi locul în noua ordine (nazistă). Exista o posibilitate de acomodare pe termen scurt, mai ales datorită faptului că Hitler avea nevoie de petrolul românesc. Problemele cu naziștii se vor ivi pe termen lung. Și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lor la condițiile României și nu să-l copie; și (întrucît vedea multe aspecte negative în civilizația industrială) să o facă cu grijă. Iorga era irevocabil pornit împotriva nazismului german, dar mai puțin a lui Mussolini (cel puțin în public). Spera să poată determina politica italiană să se îndepărteze de poziția ei revizionistă promaghiară și nădăjduia din tot sufletul că Mussolini i se va opune lui Hitler. Prin 1937, Iorga a luat o atitudine decisă împotriva partidelor politice și ca atare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
unei religii, pe care se cuvine să le iubească. Dar în împrejurările actuale, ținînd seama de spiritul care predomină, vă va fi greu să găsiți în rîndul colegilor dumneavoastră de la Institut afecțiunea necesară prestării cu succes a unui efort colectiv. Sper că vă voi putea ajuta în alte privințe. De credeți că vă pot fi de vreun ajutor, dați-mi de știre. Sînt la dispoziția dumneavoastră. Semnat, Nicolae Iorga"29. Domnișoara Colombo era evreică sefardă latină (italiancă). Avea față de Iorga toată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
trebuit să fie scrise. În a doua jumătate a anului 1937, în timpul acestui "Curcubeu al Axei", jurnalismul lui Iorga are ca trăsătură esențială atitudinea fermă atît împotriva Germaniei naziste cît și a URSS-ului. Continua să-l atace pe Hitler, sperînd în continuare că Mussolini i se va împotrivi. Între timp, Austria se apropie tot mai mult de Anschluss 30. În iarna 1937/1938, ambasadorul român la Viena (care tocmai fusese chemat în țară) i-a făcut o vizită lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
este un loc "unde toată lumea minte". Franz von Papen (ambasadorul Germaniei) "este desigur o persoană extraordinară", dar "toată Austria este nazistă și dorește să fie anexată". Atunci cînd E. Daladier a devenit prim-ministru al Franței, Iorga a început să spere în renașterea acesteia. Codreanu îi trimitea telegrame de felicitare lui Hitler cu ocazia oricărei victorii a Curcubeului Axei, ca după decisiva vizită a lui Mussolini în Germania din toamna lui 1937 și imediat după Anschluss. Iorga urmărea îngrijorat slăbirea forțelor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
scrisoare de la Codreanu, datată din 17 martie", în care îl numea "suflet murdar" și folosea și alte "epitete asemănătoare". Iorga a replicat, amintindu-i lui Codreanu "de cîte vărsări de sînge era el răspunzător" și a discutat problema cu Călinescu, sperînd să-l aducă pe Codreanu în fața tribunalului (pentru insultarea unui membru al cabinetului aflat în exercițiul funcțiunii). La 30 martie, Iorga a deschis o acțiune "pentru ofensă adusă unui ministru". Aceasta era o procedură operativă standard pentru el. Se credea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai are nici o altă pretenție teritorială în Europa", Iorga comenta: Dacă" München-ul reușește să potolească sufletul german, atunci pacea este salvată și meritul îi aparține lui Chamberlain. Civilizația și-a dat seama de pericol la München, așa că am mai putea spera 73. Colonelul Beck, ministrul de Externe al Poloniei, avea acum pretenții asupra Szeczezinului. Iorga a avut unele presimțiri: "Polonia ar trebui să-și amintească de Frederick II și Ecaterina II!"74. El nu greșea întotdeauna în prezicerea cursului evenimentelor. Îi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a desființa ziarul mai ales din cauza lui. Ultimele cuvinte ale lui Iorga, tipărite pe ultima pagină, au devenit celebre: Atunci cînd ești înfrînt, steagul nu este predat. El va fi înfășurat în jurul inimii"31. Iorga a plecat la Văleni, unde spera să-și găsească liniștea și să fie în siguranță. Doamna Liliana a rămas la București ca să-și continue studiile și munca. Se ducea adesea la Văleni ca să-și vadă părinții. Sora doamnei Catinca, doamna Lucia Bogdan, a venit să stea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]