38,095 matches
-
principi, în fruntea trupelor de mercenari: contele Ernst von Mansfeld, cel mai puternic, reîntors spre malurile Rinului în fruntea a 20000 de oameni; ceilalți doi, Christian de Brunswick și Georg Friedrich de Baden-Durlach, aveau fiecare câte 15000 de oameni. Aceste trupe de aventurieri erau motivate mai mult de gustul câștigului și de perspectivele jafului, decât de convingerile lor religioase. Luna aprilie, anul 1621, a marcat Sfârșitul Uniunii protestante și invadarea Palatinatului Inferior de către armatele lui Spinola și Tilly. Din acest moment
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
comandament de armată și un argument de drept pentru a interveni. În anul 1625, regele Christian al IV-lea s-a decis să intervină în conflict. Urmărea apărarea luteranismului și, dacă era posibil, extinderea stăpânirilor sale în Germania de Nord. Trupele daneze erau comandate de către Ernst von Mansfeld. Ele au întâlnit în drumul lor nu numai armatele Ligii Sfinte comandate de Tilly, dar și o armată imperială recrutată relativ recent și pusă sub comanda lui Albert de Wallenstein, cel mai mare
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
întâlnit în drumul lor nu numai armatele Ligii Sfinte comandate de Tilly, dar și o armată imperială recrutată relativ recent și pusă sub comanda lui Albert de Wallenstein, cel mai mare condotier al acelor timpuri, intrigant și militar talentat 229. Trupele lui Christian al IV-lea au fost zdrobite în anul 1626. Armatele catolice reunite au traversat Holstein și au pătruns în Jutlanda. Pentru a-și salva regatul, Christian al IV-lea a fost constrâns să semneze pacea de la Lübeck, din
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Dar armatele catolice nu fac imediat joncțiunea și, în timp ce Wallerstein îi urmărea pe saxoni în Boemia, Tilly 236 îi înfrunta încă odată pe suedezi în bătălia de la Rain am Lech, în 15 aprilie 1632, unde va fi grav rănit, iar trupele sale învinse. Wallerstein i-a alungat pe suedezi din Nürnberg. La capătul unei lupte nesigure de cinci zile, Gustav al II-lea Adolf renunță și se întoarce spre Saxa, urmărit de Habsburgi. Lupta decisivă s-a dat la Lützen, în
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Ferdinand al II-lea va muri în 1637, în timp ce armatele Habsburgilor amenințau Parisul 240. În anii 1637 și 1638 ostilitățile sunt marcate de confuzie și un relativ statu quo. Când se stingeau Richelieu (1642) și Ludovic al XIII-lea (1643), trupele franceze îndreptaseră situația, învingând Spania la Rocroi (1643). Ferdinand al III-lea, fiul și urmașul lui Ferdinand al II-lea, i-a respins pe suedezi în Pomerania, punând capăt supremației suedeze, de necontestat, în Germania. În acest context, în 1641
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
capăt supremației suedeze, de necontestat, în Germania. În acest context, în 1641 au început convorbirile pentru deschiderea negocierilor de pace, dorită de toți beligeranții. Această speranță nu se va concretiza decât câțiva ani mai târziu, luptele continuând. În Germania, comanda trupelor franceze ale contelui Guébriant a fost preluată de mareșalul Turenne. Confruntat cu trupele imperiale ale lui Mercy, acesta va fi sprijinit de ducele Enghien, iar francezii cuceresc pentru scurt timp Fribourg, la 3 august 1644, apoi își întăresc pozițiile pe
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
început convorbirile pentru deschiderea negocierilor de pace, dorită de toți beligeranții. Această speranță nu se va concretiza decât câțiva ani mai târziu, luptele continuând. În Germania, comanda trupelor franceze ale contelui Guébriant a fost preluată de mareșalul Turenne. Confruntat cu trupele imperiale ale lui Mercy, acesta va fi sprijinit de ducele Enghien, iar francezii cuceresc pentru scurt timp Fribourg, la 3 august 1644, apoi își întăresc pozițiile pe valea Rinului. Principalele evenimente ale anului 1645 s-au desfășurat în Germania. Torstenson
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
desfășurat în Germania. Torstenson își continua campaniile victorioase în Boemia, Silezia și Moravia, apropiindu-se de Viena. Turenne dorea să o încercuiască, dar va suferi o severă înfrângere din partea lui Mercy, la Mergentheim. Sprijinit de ducele Enghien, ei vor întâlni trupele imperiale într-o a doua bătălie la Nördlingen, în ziua de 3 august, în care Mercy a fost omorât. Dar Torstenson nu poate forța Viena și va fi obligat să se retragă în Boemia, în timp ce francezii își părăsesc cuceririle efemere
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
război austro-prusac în 1742271. Armata engleză i-a alungat pe francezi pe Rin, în ciuda faptului că Frederic al II-lea refăcuse alianța cu Franța, atacând din nou Austria. La 11 mai 1745, Maurice de Saxa obținea o strălucită victorie asupra trupelor anglo-austriece la Fontenoy, aproape de Tournai. Între timp, la Frankfurt, Maria-Tereza determina alegerea soțului său în fruntea Imperiului, sub numele de Francisc I (1745). De acum încolo se va vorbi despre dinastia de Habsburg-Lorena, și nu doar despre Habsburgi. Prusia va
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
teritoriile poloneze cerute. În 1793, la cea de-a doua împărțire a Poloniei, Prusia își extindea teritoriile, primind orașele Danzig (Gdansk), Torun și Poznan 280. În 1795 consecință și a răscoalei conduse de Tadeusz Kosciuszko, din 1794 -, Prusia își trimitea trupele spre Varșovia și Cracovia. Deși izolată prin alianța secretă dintre Rusia și Austria, la finele războiului Prusia va primi Varșovia. Concluzia pentru sfârșitul secolului al XVIII-lea nu poate fi decât una: la moartea lui Frederic al II-lea, Prusia
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
să acorde sprijinul militar cerut de Napoleon. Confederația Rinului nu s-a închis în vara anului 1806, primind în continuare: marele duce de Würtzburg și ducii de Saxa (Saxa-Weimar, Saxa-Gotha, Saxa-Meiningen, Saxa-Hildburghausen). Aceste state se obligau să furnizeze contigente de trupe armatei franceze. Tratatul de alianță cu principii germani a fost elaborat în secret și semnat la Paris la 16 iulie 1806, deși a fost datat 12 iulie 299. Se apreciază că puțini au fost germanii care s-au întristat în
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
răspunsul pozitiv al Rusiei, Anglia promite la rândul ei subvenții Prusiei, dacă va adera la cea de-a patra coaliție (1806-1807). În consecință, la 1 octombrie regele Prusiei a dat un ultimatum de retragere în termen de 10 zile a trupelor franceze dincolo de Rin. Răspunsul lui Napoleon a fost fulgerător: într-o campanie care nu a lăsat nici cea mai mică speranță Prusiei, a pătruns din Bavaria de Nord și Thuringia în Prusia, înfrângând rezistența armatelor germane la Jenna și Auerstädt
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
iunie ne vom întâlni la Viena !"307. "Bătălia națiunilor", desfășurată lângă Leipzig între 16-19 octombrie 1813, a fost pierdută de francezi. Imperiul lui Napoleon se prăbușea. În dimineața zilei de 31 martie, Frederic Wilhelm al III-lea pășea în fruntea trupelor sale, alături de țarul Alexandru I, pe străzile Parisului. La 6 aprilie 1814 Napoleon abdica, dar exilarea în insula Elba nu a însemnat resemnarea totală, fiind urmată de cele "100 de zile" (10 martie 1815 22 iunie 1815). Aceste zile nu
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
din cadrul Confederației 383. Concomitent, Prusia a atacat Danemarca, pentru a o face să-i cedeze Schleswigul și Holstein 384. La 6 aprilie 1848, fără declarație de război, Prusia intră cu armata în Schleswig și Holstein, iar la 23 aprilie zdrobește trupele daneze în Iutlanda. Presiunea Rusiei țarul amenința: Dacă nu se vor astâmpăra în Danemarca, vom intra în Prusia"385 și teama de Austria îl fac pe Frederic Wilhelm al IV-lea să ezite, astfel că mișcarea națională va eșua. În
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
rezultate, era cu Anglia. Față de monarhiile absolute ale Sfintei Alianțe Rusia, Prusia și Austria -, pentru Napoleon al III-lea Anglia reprezenta progresul și libertatea 389. La 8 octombrie 1853 Turcia soma Rusia să evacueze Principatele. Omer pașa își concentrase deja trupele la Dunăre, în fața armatei lui Gorciacov. În acest timp, diplomații făceau eforturi de pace, iar Franța, Anglia, Austria și Prusia s-au aliat pentru mediere, pentru evitarea războiului. Acesta va izbucni, însă, în urma distrugerii flotei turce la Sinope 390. În
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Spaniei -, războiul a sfârșit printr-o serie de înfrângeri ale Franței. Acestea au culminat cu capitularea lui Napoleon al III-lea, încercuit la Sedan la 1 septembrie 1870, după o bătălie remarcabilă prin rapiditatea cu care von Moltke a surprins trupele franceze. Toate eforturile guvernului francez format de republicani de a ridica armele și de a redresa situația militară s-au dovedit inutile. Franța a fost obligată să semneze armistițiul din ianuarie 1871, apoi să accepte în luna mai "pacea de la
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
post-scriptum cu mențiunea "Secret": dacă guvernul francez declară că va rămâne neutru, să notifice acestuia că Germania se simte obligată să-i impună ca garanție a neutralității sale cedarea fortărețelor Toul și Verdun. Acestea vor urma să fie ocupate de trupele germane și restituite după ce războiul cu Rusia se va încheia. Franța a respins cererile Germaniei. În Franța, spiritul antigerman era alimentat, creându-se o stare de emoție colectivă, în timp ce la Berlin, în fața statuii lui Bismarck, mulțimea striga "Nach Berlin"474
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
importantă populație de origine germană. Încercarea de a crea în Boemia trei republici autonome, care să formeze o "Boemie germană" în jurul orașului Reichenberg, a eșuat. Germania a fost obligată să renunțe la prevederile Tratatelor de la Brest-Litovsk și București 549, iar trupele sale din Africa de Est erau obligate să capituleze. Pe plan militar, Germaniei i-au fost impuse măsuri dure: interzicerea serviciului militar obligatoriu; armata cu un efectiv de o sută de mii de oameni la cererea expresă a lui Lloyd
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Scape Flow, în nordul Scoției, la 26 iunie 1919), inclusiv submarine. Fluviile Rin, Elba și Oder au fost internaționalizate; malul stâng al rinului și 50 km de la malul drept al acestuia erau demilitarizate 551. Malul stâng al Rinului, ocupat de trupele Antantei, a fost restituit treptat: zona Köln, 1925; zona Koblenz, 1930; zona orașului Mainz, 1935. Regiunea Saar a fost pusă sub protecția Societății Națiunilor pentru o perioadă de 15 ani, urmând ca, prin plebiscit, să se hotărască dacă revine Franței
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
săptămână, armata germană se afla în fața Varșoviei. Sprijinul pe care Anglia și Franța l-au acordat Poloniei a fost minor. La început, polonezilor care au opus forței germane o armată cu un milion de soldați, formată în mare parte din trupe de cavalerie, 150 de tancuri și 400 de avioane, le-au fost trimise... încurajări. Abia pe 3 septembrie Anglia declara război Germaniei, urmată, în aceeași zi, de Franța. Începând cu 17 septembrie 1939, Uniunea Sovietică a pus în aplicare o
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
general. Prinși într-o "pungă", aliații s-au retras în jurul portului Dunkerque, singurul port pe care îl mai puteau folosi. Cauze multiple, între care imposibilitatea aviației germane de a asigura zilnic raiduri de bombardament la Dunkerque și încetinirea ritmului ofensivei trupelor germane, au ușurat desfășurarea operațiunii prin care 338 226 oameni, dintre care aproximativ 140 000 militari francezi și 200 000 britanici, au putut fi evacuați în grabă spre Anglia, în cadrul uneia din cele mai reușite operațiuni: "Dynamo"715. La 10
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
negocieri cu statele din sud-estul Europei, în urma cărora Ungaria, Bulgaria și România și-au reafirmat atașamentul față de politica Germaniei. Iugoslvia va suporta însă șocul unui război de care nu era responsabilă. La 6 aprilie, una din cele mai mari ofensive trupele germane treceau simultan frontierele Bulgariei, Ungariei și Germaniei va îngenunchea și va pune capăt existenței statului sud-slav creat în 1918721. A urmat Grecia, și pe 27 aprilie svastica germană flutura pe Acropole 722. Apoi Mussolini va implica Germania în războiul
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
apoi să stabilizeze frontul pe o linie marcată de orașele Leningrad-Moscova-Stalingrad. Marea ofensivă asupra Moscovei, începută la 2 octombrie 1941, a eșuat. În noaptea de 5-6 decembrie, la o temperatură de -38șC, sovieticii au declanșat contraofensiva 728. În septembrie 1942 trupele germane au fost oprite și în foburgurile Stalingradului. O iarnă năprasnică, temperaturi coborând până la -40șC, rezistența mai mult decât eroică a Leningradului, ajutorul Aliaților și întăririle provenind din Siberia au susținut pregătirile contraofensive ale sovieticilor. În anul 1941, conflictul s-
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
americană în Maroc și Algeria (8 noiembrie 1942) le va asigura acestora succesul definitiv în Africa. Pe frontul european, comandamentul sovietic pregătea o mare acțiune militară: contraofensiva de la Stalingrad, începută la 19 noiembrie 1942. La 2 februarie 1943, în fața Stalingradului, trupele germane capitulau pentru prima dată (Armata 6 germană, comandată de von Paulus): era a treia "mare cotitură"737 a războiului, ce va lua o cu totul altă turnură. Pentru Germania, susținerea războiului devenea o sarcină din ce în ce mai grea. Mai mult chiar
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
sovietică. Al doilea front trebuia deschis, și cât mai repede, în vestul Europei. Cu privire la poziția americană postbelică, s-a hotărât că Statele Unite vor participa cu contingente aeriene și navale pentru menținerea noii ordini în Europa, iar URSS și Marea Britanie cu trupe proprii 746. La 29 decembrie 1943, Hull a semnat " Planul de înființare a unei Organizații pentru menținerea păcii și securității internaționale", realizat de către Departamentul de Stat, și l-a trimis la Casa Albă; Roosevelt va aproba acest plan la 3
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]