37,223 matches
-
soucis. Dans toutes leș rues fine et longue sur leș échasses marche la pluie. Leș portes s'ouvrent aux créatures du sommeil chiens fauves et mauvais sang. Dans leș rues svelte et haute la pluie s'avance sur des échasses. Vânt vechi și lung între ziduri mai scutură luturi și fier. Mari semeni de altădată O clipă s-arată și pier. Un long vent vieux secoue la terre et leș fers entre leș demeures. Leș illustres prochains d'antan se montrent
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduction du poème Cap aplecat (Tête inclinée), et nous la mettons en parallèle avec la version de Paul Miclău : Cap aplecat Tête inclinée Tête penchée Mă îndemn să fiu și o clipă mai sunt. Undeva pe câmp a murit fratele vânt. Je m'incite à être et je suiș encore un instant. Quelque part dans leș champs expire mon frère le vent. Je m'efforce d'être et je suiș encore un instant. Dans le champ quelque part est mort mon
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
aș privi șapte ani spre cerul cu miei luzitani, Sept ans chantant je regarderais le ciel aux agneaux portugais. Sept ans j'aimerais y rester Chanter sous le ciel portugais De nu m-ar găsi unde sunt neliniștea morii de vânt. Și l'angoisse du moulin à vent ne me trouvait auparavant. Și l'ombre d'un moulin à vent Ne m'arriverait vers le couchant, De nu as pieri, supt de-un astru văzut-nevăzut, în albastru. (Blaga, 2010 : 214) Și
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1534 créées par le poète surprennent le lecteur par leur côté inédit. À titre d'exemple, nous avons inséré dans le tableau ci-dessous quelques fragments qui contiennent des allitérations, accompagnés par un petit commentaire concernant la signifiance de la figure : De vânturi și isprăvi visate îmi sunt ochii plini. (Biografie) (Blaga, 2010 : 135) De vent et de prouesses rêvées mes yeux se remplissent. (Biographie) (Miclău, 1978 : 313) Mes yeux șont pleins de vents et de hauts faits rêvés. (Biographie) (Stolojan, 1992 : 57
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
fraîcheur ralentie. (L'air emportait des graines) (Miclău, 1978 : 497) La répétition de la consonne [s] du roumain suggère le sifflement du vent dans leș branches des sapins. Le jeu phonique est récupéré partiellement par la traduction littérale. Îndreptățire cât vârtejurilor, vântului. (Prin toate erele) (Blaga, 2010 : 397) Je cherche à justifier leș tourbillons des airs. (Par toutes leș ères) (Miclău, 1978 : 533) Je comprends leș raisons/ Des tourbillons qui errent. (Par toutes leș ères) (Romanescu, 1998 : 88) Leș traducteurs compensent la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
pour s'endormir, aucun lac n'a nulle paupière. (Insomnies) (Miclău, 1978 : 583) La strophe source joue sur l'allitération des consonnes [g] et [l]. Le traducteur récupère partiellement le jeu sonore grace à la parenté des langues (" lunatique " " lac "). Vânt vechi și lung între ziduri/mai scutură luturi și fier. (Oraș vechi) (Blaga, 2010 : 142) Un long vent vieux secoue la terre/et leș fers entre leș demeures. " (Ville ancienne) (Miclău, 1978 : 331) Le jeu sonore est récupéré partiellement en
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
va veni/ Un automne viendra) (Miclău, 1978 : 193) ; " dor " " désir " (Strigat în pustie/Cri dans le désert) (Miclău, 1978 : 233) ; " dor " " désir " (Poeții/Leș poètes) (Miclău, 1978 : 453) ; " doruri el n-are " " îl n'éprouve aucun désir " (Nu crede tu vântului/ Ne crois pas au vent) (Miclău, 1978 : 507) ; " pe poteca mea de dor " " sur le sentier de mon désir " (Cântec în noapte/Chanson dans la nuit) (Miclău, 1978 : 515). La métaphore suprême du " dor ", dans la poétique de Blaga est
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
chip de dor. (Cântecul obârșiei) (Blaga, 2010 : 322) Aucun chemin ne revient Que sous l'image d'un chagrin Que sous le poids d'un amour. (La chanson de la source) (Romanescu, 1998 : 71) doruri el n-are (Nu crede tu vântului) (Blaga, 2010 : 372) îl n'a pas de chagrin (Ne fais pas confiance au vent) (Romanescu, 1998 : 68) Proche du sémantisme du moț " dor " est le terme " alean ", d'origine populaire, qui signifie " souffrance ", " chagrin ", " désir ".1542 Le terme " alean
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
terme " alean ", d'origine populaire, qui signifie " souffrance ", " chagrin ", " désir ".1542 Le terme " alean ", tout comme le verbe " a alină " (" apaiser ", " calmer ") șont à retrouver dans leș poèmes de Blaga d'inspiration folklorique : alean să-și aline (Nu crede tu vântului) (Blaga, 2010 : 372) pour apaiser șes peines (Ne crois pas au vent) (Miclău, 1978 : 507) Pour apaiser șes plus Ardents désirs (Ne fais pas confiance au vent) (Romanescu, 1998 : 68) Nous avons remarqué que, en général, l'interprétation que donnent
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
plie țes genoux " (Le mystère de l'initié) (Pop-Curșeu, 2003 : 77) ; " Vițelul în trupul vacii îngenunchează/ca-ntr-o biserică. " " Dans le corps de la vache le veau s'agenouille/comme dans une église. " (Biblică/Biblique) (Miclău, 1978 : 349) ; " Îngenunchez în vânt. " " Je m'agenouille dans le vent. " (Epilog/Épilogue) (Stolojan, 1992 : 119). Une image qui réunit le rituel chrétien du baptême et le thème récurrent de la terre est la suivante : " Botează-mă cu pământ. " Leș versions en français șont leș suivantes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la navette ? " (Vraja și blestem/Charme et blasphème) (Miclău, 1978 : 385). Le lin (" inul ") est un symbole de la pureté dans la poésie de Blaga. Dans le contexte ci-dessous, le traducteur décide de remplacer cet élément par une image métonymique : " [...] el [vântul] fete preface/pe străzi în statui/[...] sub inuri vădindu-le/când sânii, cănd coapsele,/minunile, sfintele. " " leș filles dans leș rues,/[...] îl [le vent] leș change en statues,/[...] leș robes trahissant alors/leș seins, leș hanches encore,/miracles, saints accords
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
străzi în statui/[...] sub inuri vădindu-le/când sânii, cănd coapsele,/minunile, sfintele. " " leș filles dans leș rues,/[...] îl [le vent] leș change en statues,/[...] leș robes trahissant alors/leș seins, leș hanches encore,/miracles, saints accords. " (Nu crede tu vântului/ Ne crois pas au vent) (Miclău, 1978 : 507). Un autre culturème qui relève du champ lexical des habits est le nom " cojoc ", qui désigne un vêtement fabriqué en peau d'agneau. Dans notre corpus, le terme est traduit par " touloupe
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
La démétaphorisation comprend plusieurs degrés : de la simplification de la figure, jusqu'à la suppression totale. Par exemple, dans la version ci-dessous, Paul Miclău simplifie la métaphore " ruji de sânge " (littéralement : " roses de sang ") et la remplace par le verbe " empourprer " : Un vânt de seară/aprins săruta cerul la apus/și-i scoate ruji de sânge pe obraji. Un vent du soir/embrasse ardemment le ciel au couchant/et empourpre son visage. " (Mugurii/Leș bourgeons) (Miclău, 1978 : 139). Dans l'exemple ci-dessous, la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dans notre corpus quelques changements sémantiques subtils dans la traduction des épithètes : Le syntagme " întunecatele vești " (littéralement : " leș nouvelles sombres ") devient, dans la traduction de Paul Miclău, " leș nouvelles assombries " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (1978 : 333). Le syntagme " în sfintele vânturi " est traduit littéralement par Paul Miclău : " aux vents sacrés " (Lucrătorul/L'ouvrier) (1978 : 301). Par contre, Veturia Drăgănescu-Vericeanu traduit l'épithète par " vents sanctifiés " (L'ouvrier) (1974 : 161), ce qui représente une légère modification sémantique, car " sanctifier " signifie " rendre saint
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ne odihnim în drum. Au hasard des chemins nous prenons du repos. " (De mână cu Marele Orb/Je tiens le grand aveugle par la main) (Stolojan, 1992 : 47) ; Le verbe " a muri " (" mourir ") est traduit par " expirer " : " a murit fratele vânt " " expire mon frère le vent " (Cap aplecat/Tête inclinée) (Stolojan, 1992 : 69) ; Le verbe " a se întuneca " (" s'assombrir ", " s'obscurcir ") est traduit par " s'enténébrer " : " să mi se-ntunece tot cerul " " que s'enténèbre en moi ciel tout entier
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dam în noi,/ne lărgesc și ele în taină patria. " " leș combats qui demeurent en nous, eux aussi, en secret, honorent la patrie. " (Inscripție/Inscription) (Poncet, 1996 : 174). Le verbe " a largi " (" élargir ") est interprété, dans ce contexte, comme " honorer ". " vântul ce vine din luna/și-n țară sună " " un souffle de vent venu de la lune/et qui sur la terre gémit " (Drum prin cimitir/La route du cimetière) (Poncet, 1996 : 182). Le verbe " a sună " (" sonner " ; dans ce contexte : " battre
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
étais pas agitée,/Ô, sainte,/par la volupté secrète du péché ? " (Lumină raiului/La lumière du paradis) (Miclău, 1978 : 161). L'adjectif " agitée " employé dans ce contexte affecte la poéticité du texte cible. Nous proposons plutôt l'adjectif " tourmentée ". Un vânt de seară/aprins săruta cerul la apus/și-i scoate ruji de sânge pe obraji. Un vent du soir/enflammé, embrasse le ciel, au couchant/et lui fait monter le sang au visage. " (Mugurii/Leș bourgeons) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 55) ; " Un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
au contraire : îl soupire, étant touché par la nostalgie ou par la souffrance. La traduction adéquate de l'interjection " o ", là où elle ne vise une autre personne, est " oh ", comme dans l'exemple ci-dessous : " Oh sâmburele negru aruncat în vânt/de dinții albi ai Evei. " " Oh, le noir pépin jeté au vent/par leș dents blanches d'Eve. " (Legendă/Légende) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 79) On peut conclure que leș versions de Veturia Drăgănescu-Vericeanu et de Paul Villard contiennent des erreurs qui
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Romanescu, 1998 : 49) ; " Dar unde-a pierit orbitoarea/lumină de-atunci cine știe ? " " Mais où est-il cet aveuglant éclat/ De la lumière du premier jour ?/Personne ne le sait,/Personne ne le voit. " (Lumină/La lumière) (Romanescu, 1998 : 8) ; " Îngenunchiez în vânt. [...]/Înapoi niciun drum nu mai duce. " " Je m'agenouille sous le vent. [...]/Îl n'y a plus aucun chemin de retour,/Îl n'y a aucune voie. " (Epilog/Épilogue) (Romanescu, 1998 : 22) ; " Nu știi/că numa-n lacuri cu noroi
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
p. 487, În jocul vârstelor (Dans le jeu des âges), p. 493, Legenda noastră (Notre légende), p. 495, Cântecul brumelor, urmelor (La chanson des frimas, des traces), p. 501, Glas în paradis (Voix au paradis), p. 505, Nu crede tu vântului (Ne crois pas au vent), p. 507, Catren (Quatrain), p. 509, Andante (Andante), p. 511, Cântec în noapte (Chanson dans la nuit), p. 515, Toate drumurile duc (Tous leș chemins mènent), p. 517, Portret (Portrait), p. 519, Lângă un fluture
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
nous qui soulignons. 1342 V. Jean-Louis Joubert, La poésie. Formes et fonctions, op. cît., p. 72 : " Soit le calligramme "Îl pleut" : leș vers tombent obliquement sur la page, comme des rayures de pluie. " 1343 V. Lucian Blaga, Nu crede tu vântului (Ne crois pas au vent), în Opera poetica, op. cît., p. 372. 1344 Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 151. " Leș vers constitués par un seul moț, assez fréquents chez Blaga, attirent l'attention du lecteur
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
l'ambition du traducteur de garder le rythme et la mesure des vers source. V. aussi Lucian Blaga, Portret (Portrait), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 521 : leș couples de rimes " veșmânt "/" vânt " et " planetă "/" paletă " șont traduits par " vêtement "/" vent " et, respectivement, " planète "/" palette ". 1518 V. Michèle Aquien, Dictionnaire de poétique, op. cît., p. 242 : " Facilité est banalité șont déconseillées dans le choix des mots à la rime. On évite donc : a
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
este creatorul resurselor organizaționale, cel care transformă „sursele” în „resurse”. Prin resurse înțelegem un mod de valorizare și valorificare a unor surse. Astfel, surse existente de mii de ani devin resurse doar când oamenii au acordat atenție unei surse (maree, vânturi, energia atomică, petrolul, gazele naturale, lemnul etc.), au creat mijloacele folosirii acesteia și au apreciat folosirea acestei resurse ca utilă. Omul este, deci, cel care transformă sursele (de materii și energie) în resurse și nu poate fi tratat ca o
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
în mod real, pare că trebuie să se plieze după exigențele decorative mai mult sau mai puțin secession. [...] Nu persista cumva încă acolo o vagă influență müncheneză? Este dificil să te pronunți, să constatăm totuși că câțiva "chiparoși" îndoiți de vânt te fac să te gândești la înțelegerea în mod particular literară și dragă Germaniei a peisajului evocator care-l satisface pe Bœklin"419. În același timp, pictura lui Loghi pierde din metafizicul picturilor lui Böcklin, din misterul și teatralizarea lor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Iași, 2000; Neguțătorul de drum, Ed. Parnas, Iași, 2002; Apele tăcerii, Ed. Cutia Pandorei, Vaslui, 2002; Dresorul de nori, Ed. Pim, Iași, 2007; Bagaj de prisos, Ed. Pim, Iași, 2007; Târziu În Empireu, Ed. Pim, Iași, 2007; Transcendența mărilor de vânt, Ed. Pim, Iași, 2009; Proprietarul de timp, Ed. Pim, Iași, 2009; Ecouri - elegii, Ed. Timpul, Iași, 2010; Oglinzi Înșelătoare, sonete, Ed. Pim, Iași, 2011. Proză: Dincolo de bine și de rău, proză scurtă, Ed. Cronica, Iași, 2008; O istorie ciudată, proză
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]