37,159 matches
-
a fost atacat cu un flux de 600Gb, dublu față de cel mai mare atac de până atunci. De asemenea, persoanele rău intenționate ar putea comanda de la distanță frigidere, mașini de spălat și chiar și întrerupătoare de lumină de la distanță, împotriva voinței proprietarilor acelor lucruri. Securitate
Internetul Tuturor Lucrurilor () [Corola-website/Science/332508_a_333837]
-
bestiei”. Este important să existe o distincție clară între pesimismul filosofic și mizantropie. Immanuel Kant afirmă că ura față de umanitate poate îmbracă două forme: aversiune față de oameni sau ostilitate față de aceștia. Condiția poate să apară fie din dispreț, fie din voința bolnavă, însă unele din expresiile sale sunt greșit legate de conceptul de mizantropie. Un alt exemplu incorect de mizantropie este citatul „Hell is other people” (ro: Iadul sunt ceilalți) scris de Jean Paul Sartre. Formularea acestuia pare să exprime ideea
Mizantropie () [Corola-website/Science/332735_a_334064]
-
umană trebuie să fie o eroare”. Trebuie să menționam însă că, mizantropia nu este echivalentul unui comportament inuman față de umanitate. Schopenhauer a concluzionat că tratamentul etic a celorlalți este cea mai bună soluție, toți fiind suferinzi și sclavi ai aceleiași voințe de a trăi; de asemenea, a discutat și despre sinucidere într-o perioadă în care problema era un subiect tabu. În filosofia târzie și preislamica, anumiți gânditori precum Ibn al-Rawandi, un sceptic al islamului, si Muhammad ibn Zakariya ar-Razi au
Mizantropie () [Corola-website/Science/332735_a_334064]
-
propositio, maxima sententarium". În etica deontologică, maximele sunt principii subiective de a acționa: „exprimă regula practică care determna rațiunea conform condițiilor subiectului”. Diferența dintre maxime și legi este accea că „principiile practice sunt judecăți care cuprind o determinare universală a voinței, căreia îi sunt subordonate mai multe reguli practice. Ele sunt subiective sau maxime, cînd condiția este considerată de către subiect ca valabilă numai pentru voința lui; dar sunt obiective sau legi practice, cînd condiția e recunoscută ca obiectivă, adică valabilă pentru
Maximă (filozofie) () [Corola-website/Science/332750_a_334079]
-
maxime și legi este accea că „principiile practice sunt judecăți care cuprind o determinare universală a voinței, căreia îi sunt subordonate mai multe reguli practice. Ele sunt subiective sau maxime, cînd condiția este considerată de către subiect ca valabilă numai pentru voința lui; dar sunt obiective sau legi practice, cînd condiția e recunoscută ca obiectivă, adică valabilă pentru voința oricărei ființe raționale”. În cazul imperativelor, ele „sunt deci valabile obiectiv și diferă total de maxime, care nu sunt decît principii subiective”. Imperativul
Maximă (filozofie) () [Corola-website/Science/332750_a_334079]
-
căreia îi sunt subordonate mai multe reguli practice. Ele sunt subiective sau maxime, cînd condiția este considerată de către subiect ca valabilă numai pentru voința lui; dar sunt obiective sau legi practice, cînd condiția e recunoscută ca obiectivă, adică valabilă pentru voința oricărei ființe raționale”. În cazul imperativelor, ele „sunt deci valabile obiectiv și diferă total de maxime, care nu sunt decît principii subiective”. Imperativul categoric formulat de Immanuel Kant în lucrarea Întemeierea metafizicii moravurilor este cel mai cunoscut exemplu de poruncă
Maximă (filozofie) () [Corola-website/Science/332750_a_334079]
-
lui [Dick] din anii șaizeci.” Cartea reprezintă o critică a behaviorismului. Orr, un om mediocru, dar puternic și cinstit, este considerat bolnav pentru că se teme de abilitatea sa de a modifica realitatea. El este obligat să urmeze terapia indiferent de voința sa, iar efortul său de a scăpa de Haber - psihiatrul său - este considerat suspect. Pe de altă parte, Haber este fermecător, extrovertit și încrezător, dar el va fi cel care înnebunește în cele din urmă și e pe punctul de
Sfâșierea cerului () [Corola-website/Science/332738_a_334067]
-
filmului are loc în 2017: un polițist este arestat pentru că nu a îndeplinit ordinele de a trage în oameni nevinovați care protestau de foame. După ce iese din închisoare, este remarcat de producătorii unei emisiuni de televiziune care îl angajează (împotriva voinței sale) pentru a participa la acest serial TV în care fiecare concurent trebuie să scape de ucigașii profesioniști care-l urmăresc. Stephen King, care-l descrisese pe protagonist că „sfrijit” și „pre-tuberculos”, a declarat că Richards (din carte) este „...cât
Justiția viitorului () [Corola-website/Science/332781_a_334110]
-
propriu-zis natură în sensul cel mai general al cuvântului (în ceea ce privește forma), adică existența lucrurilor, întrucât este determinată de legi universale, imperativul universal al datoriei ar putea fi exprimat și astfel: "acționează ca și când maxima acțiunii tale ar trebui să devină, prin voința ta, lege universală a naturii". "Explicația kantiană": „Mai întîi, conform conceptului datoriei necesare față de sine datorii însuși, acela care este obsedat de gîndul sinuciderii, se va întreba, dacă acțiunea lui poate coexista cu Ideea de umanitate ca scop în sine
Universalizare () [Corola-website/Science/332807_a_334136]
-
are alt sens decât cel propriu în filozofia lui Nietzsche; o moralitate particulară este intrinsecă unei culturi particulare, adică limbajul, practicile, instituțiile sunt cuprinse între conflictul valoric dintre cele două tipare. Nietzsche a definit moralitatea stăpânilor drept moralitatea celor cu voința puternică. Acest a criticat gândirea, pe care o identifică cu ideologia britanică contemporană lui, că bune sunt lucrurile care ne plac, iar rele cele care ne dezgustă. A criticat în cadrul acestei mișcări ignoranța față de originea valorilor, și numirea lucrului bun
Omul și supraomul () [Corola-website/Science/332806_a_334135]
-
reprezentat de termeni precum slab, laș sau milos. Esența moralității stăpânului este aristocrația. Alte calități cuantificate sunt curajul, adevărul, faptul de a fi deschis la minte, încrederea și o bună stimă de sine. „Omul liber,deținătorul unei vaste și neimblânzite voințe, își găsește în această posesie etalonul său de valoare: bazându-se pe sine însuși pentru a-i judeca pe alții, el venerează sau disprețuiește : și la fel cum fatalmente îi cinstește pe cei care îi seamană, puternicii pe care se
Omul și supraomul () [Corola-website/Science/332806_a_334135]
-
sclavilor în domeniul moralei”. Conflictul dintre morala de turmă și cea a supraomului își are propria sa istorie. Conform scrierilor lui Nietzsche, societățile romane și grecești au fost întemeiate pe morala supraomului. Eroul homeric era un om caracterizat de o voință puternică, iar rădăcinile clasice ale lucrărilor Iliada și Odiseea exemplificau morala nitzscheană. I-a numit pe eroi „oameni ai culturii nobile”. Din punct de vedere istoric, moralitatea supraomului a fost distrusă de moralitatea de turmă a creștinismului care s-a
Omul și supraomul () [Corola-website/Science/332806_a_334135]
-
frați prin care membrii de sânge regal ai regatului, indiferent de vârsta lor, erau nevoiți să obțină acordul suveranului pentru a se căsători iar căsătoriile realizate fără acest consimțământ ar trebui să fie considerate ca fiind nule și neavenite. Sfidând voința fratelui său, la 5 aprilie 1836, Carol s-a căsătorit morganatic cu Penelope Smyth. Cuplul a avut doi copii: Ferdinand al II-lea nu l-a iertat niciodată pe fratele fugar. Prințul de Capua a fost obligat să trăiască pentru
Carlo Ferdinand, Prinț de Capua () [Corola-website/Science/332936_a_334265]
-
propagarea ideii de liber abritru în rândul musulmanilor s-a datorat lui Ghaylăn al-Dimashqi și lui Ma’bad al-Juhanī. Conducătorii omeiazi susțineau ideea de soartă și predestinare, aceste idei erau în concordanță cu interesele politice. Concepția conform căreia totul este “Voința lui Dumnezeu” era folosită de conducătorii omeiazi în scopul justificării modului de conducere opresiv și ilegitim. Problema libertății umane și a destinului au fost discutate de Ghaylăn al-Dimashqi și lui Ma’bad al-Juhanī, dar concepția acestora era contrară ideilor exprimate
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
Conștiința împăcată și limpede) Ce fericit ai fi de ți-ar fi adâncul inimii împăcat ca apa lacului netulburat, care n-are pată în curățire precum oglinda străinei ce-n trib vrea să fie! Ce fericit, de ți-ar fi voința pătrunzătoare asemenea lăncii hattite (Hatt - localitate din Oman celebră pentru făurirea de arme), de te-ai repezi asupra proviziilor de drum precum asupra prăzii dorite! Dar ești ca o mlaștină putrezind, ca hainele femeii bolind. Ești plin de slăbiciune și
Al-Zamaḫšarī () [Corola-website/Science/333600_a_334929]
-
se numea ”Confederația” a găsit o planetă veche cu resurse nelimitate care i-au ajutat să-și dezvolte potențialul tehnic. A durat puțin dar în sfârșit au reușit să creeze intelect artificial care a fost atât de puternic, încât avea voință. Aceste noi creaturi au fost numite Terteți. Timpul trecea, iar acești roboți ajutau Confederația în orice. După ce și-au dat seamă de propriul potențial, Terteții au format o uniune și au ieșit din Confederație. Câțiva dintre ei au rămas ca să
Nemexia (joc) () [Corola-website/Science/333591_a_334920]
-
decât profesoratul, și acela până la școli secundare [ ...] Femeile nu trebuie să dea dovadă de invidie și egoism, cum li se atribuie: când se va ridica o femeie vrednică, să o susțină. Ce spor putea avea mintea femeii și ce acțiune voința ei, când toată ziua nu era ocupată decât să fiarbă bucate, să spele rufele, să vază de copii. La toate acestea adăugată frica care-i încrețea carnea de câte ori nu-i plăcea la câte un satrap, stăpânul ei, un lucru săvârșit
Feminism liberal () [Corola-website/Science/333643_a_334972]
-
abilitățile ei sunt mai puternice în scopul de a salva pe cei la care îi pasă.Din aceasta,Elsa se confruntă cu temerile ei și învață cum să folosească puterile ei pentru totdeauna în loc de dezechilibru și în ceste sens,câștigă voința de a le controla. La 21 de ani,Elsa are o construcție înaltă,subțire,cu păr lung de culoare blond-platinat,ochi albaștri,un nas mic,iar pielea foarte palidă,un praf de pistrui,dar nu foarte vizibilii.Fața ei este
Elsa (Disney) () [Corola-website/Science/333642_a_334971]
-
novice la Săbăoani. Între 1932 și 1938 a studiat filozofia și teologia la "Colegiul Franciscan "Sfântul Bonaventura"" din Luizi-Călugăra, localitate în care fost sfințit ca și preot la 4 aprilie 1937. A obținut licența în teologie la Roma (1938). Urmând voința superiorilor săi a mers din nou la Roma pentru studii de specializare, unde studiat și finalizat arhivistica, diplomatica și paleologia la Arhivele de Stat din Roma în 1942, și-a susținut doctoratul în Dreptul roman (drept civil) și în Utroque iure
Petru Tocănel () [Corola-website/Science/333674_a_335003]
-
în universalitate. În receptarea fenomenului literar, studiul literaturii universale imprimă viziune largă, perspectivă, putere de asociere, discernământ, profunzime, facilitând înțelegerea mesajului larg umanist al creațiilor literare majore. Cunoașterea literaturii universale subliniază conștiința unității de cultură în diversitate, a lumii și voința comună a popoarelor de a conlucra permanent la sporirea valorilor comune ale umanității.
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
provine de la orașul de naștere a lui Hippodamos, Milet. Denumirea de "în tablă de dame" sau "în tablă de șah" face referire la „tabla” jocului de dame sau a jocului de șah, care formează un motiv identic. Acest plan traduce voința fondatorilor orașului de a organiza spațiul în mod rațional. Cu un asemenea plan, în teorie, este posibilă calcularea distanțelor dintre două blocuri oricare ar fi cartierul în care s-ar afla, cu algoritmul „distanței din Manhattan”. Totuși, în ciuda simplității aparente
Plan hippodamic () [Corola-website/Science/333753_a_335082]
-
iulie pe același Enric Furtună: „Îți scrisesem că am prelucrat "Frații Potcoavă". I-am prelucrat; și acum plănuiesc să-i mai prelucrez odată. Înțelege și tu dacă poți.” Ultima variantă a romanului a fost publicată în foileton în ziarul național-liberal "Voința națională" din București, fiind prefațat în numărul din 2/15 decembrie 1903 de istoricul Vasile Pârvan într-un articol în care situa narațiunea sadoveniană între „romanele istorice cu subiecte naționale”, fiind de o valoare comparabilă cu scrierile istorice ale lui
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
Victor Hugo, Alessandro Manzoni și Gustave Flaubert și plasând romanul "Șoimii" pe tradiția internă a romanelor lui Ioan Slavici și Duiliu Zamfirescu. Romanul a apărut zilnic în paginile ziarului (pe ultima pagină) până la data de 25 ianuarie/7 februarie 1904 ("Voința națională", București, ediția 3-a, anul XXI, nr. 5639), numele autorului fiind ortografiat Mihaǐ Sadoveanu. Varianta finală a romanului reproduce fidel prima versiune, schimbând nararea acțiunii de la persoana I la persoana a III-a. Imaginea luminoasă a domnitorului Ion Vodă
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
1707 au fost de fapt două coroane separate așezate pe același cap. Au existat trei încercări, în 1606, 1667 și 1689, de a uni cele două țări prin acte ale Parlamentului, dar abia în secolul al XVIII-lea a fost voința ambelor instituții politice de a se uni, chiar daca aveau diferite motive.
Lista monarhilor englezi () [Corola-website/Science/333036_a_334365]
-
teritorială), cea masculină dominatoare, inițiatoare (de la managementul conversației la managementul în economie, politică, mass-media) și cea feminină reactivă și doar în cazuri excepționale proactivă. La violența simbolică (cf. P. Bourdieu) exercitată de un sex asupra celuilalt contribuie inconștient, împotriva propiei voințe dominații înșiși, care acceptând limitele impuse actualizează “emoții” corporale -rușine, umilință, timiditate, anxietate, culpabilitate- sau pasiuni și sentimente - dragoste, admirație, respect; emoțiile sunt cu atât mai dureroase cu cât se trădează prin manifestări vizibile precum roșeața, neîndemânarea, tremurul vocii, furia
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]