38,420 matches
-
apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, considerând că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor din Constituție invocate de autorul excepției. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 24 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 8.214/2/2007, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221328_a_222657]
-
Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, invocă Decizia nr. 323/2004 , prin care Curtea Constituțională a reținut că dispozițiile de lege criticate nu încalcă principiul egalității cetățenilor în fața legii, dreptul la apărare și nici dreptul de a beneficia de un proces echitabil. Având în vedere faptul că procedura contestată oferă garanțiile necesare desfășurării unui proces echitabil, nu se poate admite că prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221328_a_222657]
-
lor. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221328_a_222657]
-
Constituție, care consacră caracterul unic și egal al justiției. Astfel, semnificația unicității justiției este aceea că aceasta se înfăptuiește de același sistem de organe, al instanțelor judecătorești, indiferent de natura litigiului, aspect ce nu este înfrânt de dispozițiile de lege criticate. În ceea ce privește egalitatea înfăptuirii justiției, aceasta, asemănător principiului egalității în drepturi a cetățenilor, nu presupune uniformitate, astfel că existența unor dispoziții legale cu caracter special, justificate de situațiile deosebite avute în vedere de legiuitor, nu înseamnă nesocotirea acestei cerințe constituționale. Cât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221328_a_222657]
-
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției. Se face referire și la jurisprudența Curții Constituționale în materie. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221314_a_222643]
-
în materie. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221314_a_222643]
-
de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. (2) Partea vătămată poate face plângere numai în ceea ce privește despăgubirea, iar cel căruia îi aparțin bunurile confiscate, altul decât contravenientul, numai în ceea ce privește măsura confiscării." ... Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 - Accesul liber la justiție, ale art. 24 - Dreptul la apărare și ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, cu raportare la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221314_a_222643]
-
sau al unor libertăți, cu raportare la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că textul de lege criticat a mai format obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași prevederi constituționale și convenționale, și față de critici similare. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 906 din 5 decembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221314_a_222643]
-
inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. Așa fiind, termenul instituit prin textul de lege criticat are în vedere soluționarea unui eventual litigiu cu celeritate, în absența acestuia plângerea putând fi formulată oricând, fapt ce ar fi de natură a genera o stare de perpetuă incertitudine în ceea ce privește raporturile juridice stabilite printr-un proces-verbal de constatare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221314_a_222643]
-
2005, ce au următorul cuprins: Moțiunile simple adoptate de Senat se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și sunt obligatorii pentru Guvern și membrii săi, precum și pentru celelalte persoane vizate." Dispozițiile constituționale considerate ca fiind încălcate prin textele criticate sunt cele ale art. 1 alin. (4) și ale art. 106 din Constituție, al căror cuprins este următorul: - Art. 1 alin. (4): "Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale."; - Art. 106
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185656_a_186985]
-
art. 96 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție invocată de Marius Petcu în dosarul menționat. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că interpretarea corectă a textelor de lege criticate este în sensul că nu se poate dispune aplicarea unei sancțiuni complementare în situația în care sancțiunea principală este avertismentul. În opinia autorului excepției, această interpretare este determinată de faptul că art. 95 alin. (3) din Ordonanța de urgență a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196635_a_197964]
-
legii a fost posibilă și datorită modului defectuos sub care au fost redactate art. 95 și 96 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 . Judecătoria Roșiori de Vede apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate nu contravin în niciun fel dispozițiilor Legii fundamentale sau ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196635_a_197964]
-
asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că, prin abrogarea art. 95 alin. (3) al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , s-a înlăturat eventuala contradicție dintre textele de lege criticate. În plus, se mai arată că, "chiar și în lipsa unei astfel de abrogări, contradicția între două texte nu constituie în sine o problemă de neconstituționalitate, Curtea Constituțională neavând competența de a soluționa neconcordanțele legislative. Acestea se puteau soluționa pe cale legislativă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196635_a_197964]
-
a întâmplat în speță. În lipsa intervenției legiuitorului, instanța judecătorească este datoare să facă interpretarea normelor juridice, în sensul că acestea să producă efecte juridice, neputându-se invoca neclaritatea sau neconcordanța între textele legale". Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, deoarece nu încalcă normele din Legea fundamentală și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate de autorul excepției. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196635_a_197964]
-
autorul excepției. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196635_a_197964]
-
modul de interpretare și aplicare a legii de către organul constatator, care a aplicat contravenientului atât sancțiunea principală, constând în avertisment, cât și pe cea complementară, constând în puncte de penalizare. În opinia autorului excepției, interpretarea corectă a textelor de lege criticate este în sensul că nu se poate dispune aplicarea unei sancțiuni complementare în situația în care sancțiunea principală este avertismentul. Aceasta, întrucât art. 95 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 (text abrogat însă la data
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196635_a_197964]
-
Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 464D/2005 și nr. 488D/2005 la Dosarul nr. 343D/2005, care este primul înregistrat. Pe fond, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, apreciind că dispozițiile legale criticate nu instituie discriminări de natură a contraveni principiului egalității în fața legii. Totodată, consideră că faptul că legiuitorul a stabilit ca în anumite materii să existe o singură cale de atac nu are semnificația unei îngrădiri a accesului liber la justiție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140979_a_142308]
-
cei care au pretenții peste această valoare și care, automat, au dreptul de a formula apel. Totodată, arată că atâta vreme cât recursul este o cale de atac extraordinară, restrictivă din punct de vedere al condițiilor necesare pentru sesizarea instanței, dispozițiile legale criticate, prin faptul că restrâng, în anumite situații, exercitarea căilor de atac numai la recurs, sunt neconstituționale. De asemenea, consideră că apelul este o cale de atac ordinară, comună, de reformare, devolutivă și suspensivă de executare, prin care partea care justifică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140979_a_142308]
-
că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, potrivit art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție, legiuitorul are dreptul exclusiv de a reglementa procedura de judecată și condițiile de exercitare a căilor de atac, precum și limitările acestora. Dispozițiile legale criticate nu contravin principiului egalității cetățenilor în fața legii și nici nu îngrădesc accesul la justiție, întrucât se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută de ipoteza normei legale, fără discriminări pe considerente arbitrare. Dreptului de a exercita o cale de atac
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140979_a_142308]
-
că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, potrivit art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție, legiuitorul are dreptul exclusiv de a reglementa procedura de judecată și condițiile de exercitare a căilor de atac, precum și limitările acestora. Dispozițiile legale criticate nu contravin principiului egalității cetățenilor în fața legii și nici nu îngrădesc accesul la justiție, întrucât se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută de ipoteza normei legale, fără discriminări pe considerente arbitrare. Dreptului de a exercita o cale de atac
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140979_a_142308]
-
ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, cu următoarea motivare: Principiul accesului liber la justiție nu este încălcat de dispozițiile legale criticate, ci, dimpotrivă, acestea reprezintă o expresie a realizării drepturilor în justiție. Instituirea regulilor privind competența și procedura de judecată este în deplină concordanță cu art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție. Așa cum a statuat în mod constant Curtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140979_a_142308]
-
justiție nu înseamnă accesul la toate instanțele judecătorești și la toate căile de atac, iar legiuitorul poate constitui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Referitor la pretinsa încălcare a art. 16 din Constituție, consideră că dispozițiile legale criticate nu creează discriminări între cetățeni în funcție de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială, criterii ale egalității în drepturi prevăzute atât în art. 4 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140979_a_142308]
-
este întemeiată. În final, invocă Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1994 și deciziile nr. 135/1996, nr. 20/2000 și nr. 226/2004. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că dispozițiile legale criticate nu încalcă principiul egalității cetățenilor în fața legii, întrucât art. 282^1 din Codul de procedură civilă nu conține nici o dispoziție discriminatorie, regimul juridic diferit fiind determinat de deosebirea de situații care impune soluții legislative diferite în vederea asigurării celerității soluționării cauzelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140979_a_142308]
-
particulare de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate instanțele judecătorești și la toate căile de atac. În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 226/2004 . În final, apreciază că dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură și reprezintă opțiuni ale legiuitorului, în deplină conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140979_a_142308]
-
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140979_a_142308]