37,144 matches
-
centrală cu atât durata ei va fi mai mare, construcția ei mai solidă. 2) Centralitatea, generalitatea și integralitatea sunt alte trăsături ce caracterizează atitudinea și o deosebesc de celelalte procese și fenomene psihice. Atitudinile nu pot rămâne izolate. În mod obișnuit ele formează grupe sau subgrupe, sisteme sau subsisteme care Înglobează serii principale de atitudini. Atitudinile sunt legate Între ele În măsura În care posedă valențe asemănătoare. Subsistemele sau constelațiile de atitudini se leagă Între ele pentru a forma sistemul atitudinal total al individului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la Întrebările de mai susțin ideea că adolescenți consideră și doresc să se facă remarcați prin vestimentație, să se exprime prin vestimentație. Ele confimră aprecierile teoretice realizate de Mariana Caluschi În paginile anterioare privind individuarea prin vestimentație. Q30. Dacă da, obișnuiți să vă cumpărați un anumit tip de haine doar pentru imagine? Q31. Vi s-a Întâmplat să nu fiți acceptat Într un grup datorită look-ului (vestimentar) dvs.? Deși puțini dintre subiecți au avut experiența neplăcută de a nu fi
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
S. Chelcea (2006, 133), influența socială este un tip de interacțiune Între două entități sociale (persoane sau grupuri) dintre care una este ținta, iar cealaltă este sursa influenței. Ca urmare a acestei interacțiuni, ținta reacționează altfel decât În modul său obișnuit față de un „obiect”. Citându-i pe D. Abrams și M.A. Hogg (1990, 195), Șt. Boncu (2000, 11) definește influența socială „ca orice schimbare pe care relațiile persoanei cu alții (indivizi, grupuri, instituții, sau societatea În ansamblul ei) o produc
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
determinați să privească mai atent propriul lor comportament, să aleagă cuvintele și acțiunile potrivite pentru a-și transmite emoțiile și pot decide asupra modului de a răspunde sentimentelor celorlalți. Dezvăluirea sentimentelor se realizează prin intermediul comunicării În cadrul conversațiilor și a discuțiilor obișnuite pe care le Întreținem cu ceilalți. Astfel, asertivitatea implică și abilitatea de a iniția, continua și finaliza o conversație utilizând strategii de menținere a cursivității discuției și a interesului partenerului. Mai mult decât atât, asertivitatea presupune și susținerea propriilor opinii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
procesul rezolvării creatoare de probleme (M. Caluschi, 2003) În faza de aboradare a acesteia prin divergență și gândire laterală se include și gândirea contrafactuală, acea abilitate de a vedea faptele, fenomenele, procesele etc. În sens invers mersului factual al derulării obișnuite a acestora, contrar imaginii familiare. De exemplu Într-o imagine frecvent utilizată de noi pentru a explica gândirea contrafactuală apare un om În uniformă, cu pușcă, ce merge cu câinele la vânătoare. La intrarea În pădure este un afiș pe
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de creativitate intitulat „Două mașini” În care o mașină mică tractează un camion. Imaginile și ideile contrafactuale au ca efecte: 1) atenționarea asupra unui fapt problemă pe care dorim să o evidențiem; 2) generarea de imagini, idei, asociații mai puțion obișnuite; 3) flexibilizarea gândirii; 4) creșterea abilității de elaborare; 5) stimularea sensibilității la probleme și a originalității; 6) detectarea unor noi soluții; 7) „deraiază” rutina. În ultimul timp, reclamele promovate de massmedia, mai ales TV, accesează În peste 80% din cazuti
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În general, ca un concept explicativ. După R. S. Peters (1973, p. 37), utilizarea motivului ca noțiune explicativă prezintă trei caracteristici: a) cuvântul este Întrebuințat În contexte În care conduita este pusă În problemă, când există o discrepanță Între așteptările obișnuite; b) motivul este utilizat pentru a se referi la o „rațiune directivă" și implică o dispoziție directivă a individului a cărei conduită este examinată; c) motivul trebuie să dea temei pentru care o persoană acționează: temeiuri, rațiuni care sunt operante
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
transformărilor și Îmbinărilor lor” În multiplele „universuri semantice”, după cum afirmă Tzvetan Todorov. În condițiile În care un critic literar studiază opera unui scriitor, el va descoperi și va pune În evidență, În primul rând, particularitățile universului sau literar. În mod obișnuit, orice comentariu literar Începe cu precizarea universului tematic, pus În lumină de către autor, ilustrat fiind de o multitudine de motive menite să-l particularizeze. Din acest punct de vedere se individualizează oricare din temele luate la modul general. Marile teme
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o viziune nouă asupra iubirii. Eul liric al contemporanului, al epocii moderne, se diferențiază de cel clasic, eminescian, spre exemplu. La Eminescu Îndrăgostiții trăiau sentimentul Într-un decor natural, copleșitor și ocrotitor totodată. Entuziasmul dragostei Împărtășite (imaginar) putea anula traiul obișnuit; de aici, pierderea, integrarea sub florile de tei. Poetul Își imagina Întâlnirea În codru („Dorința”), la marginea satului („Sara pe deal”), pe malul apei („Lacul”), nota apoi momentul pierderii Într-un paradis acvatic ce respinge individul, dar acceptă cuplul. Întâlnirile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pământ”, „o bună bucată de cer”, „o bună bucată de lună”. Toate acestea se Înscriu Într-un ritual al celui mai comun oratoriu. Dragostea nu este acaparatoare, Înrobitoare, spațiul iubirii nu este absolutul, ci doar „o bună bucată de...” din obișnuitul existențial. În viziunea poetului modern, comicul, deși limitat, există ca spațiu necesar și iubirii. Dematerializarea iubirii este necesară pentru a-i da totuși unicitate acestei povești ce spune ceva despre drumul ce va fi parcurs. Pământul, cerul, luna nu se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
basme a cărturarului numit mai sus, dar Încercarea de a descoperi izvorul, a dat greș. Basmul cuprinde povestea unei frumoase fete de Împărat, izolată de tatăl ei Într-un castel, ca să rupă contactul cu lumea, deoarece frumusețea ei era dincolo de obișnuitul universului uman. De fata de Împărat, aflată la fereastra castelului, se Îndrăgostește Însă un zmeu. Ea Îl respinge Însă din pricina nemuririi lui. Zmeul se duce la Demiurg și-i spune că dorește să fie dezlegat de nemurire. Demiurgul refuză dorința
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aceeași trăsură cu el. În acea noapte a Început războiul. În paginile următoare ale romanului, În cartea a doua, Camil Petrescu evocă un război autentic, fără nici o urmă de idealizare, fără nimic romantic În motive, dar și fără grotescul naturalist obișnuit, ci un război crud și inutil, blamat de cei ce Îl duc efectiv, obligați de cei care Îl provoacă. Scenele prezentate sunt de un profund realism; par a fi și sunt notate de la fața locului. Stările sufletești provocate de prima
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
motivul ce va determina Împăcarea ulterioară, dar și motivul care va pecetlui definitiv despărțirea. Și-a cunoscut Stefan Gheorghidiu soția, În esența feminității ei? Desigur, dar a socotit ca o poate aduce În sfera unei purități a iubirii, să Înfrângă obișnuitul, comunul, din relațiile sociale curente. Ela Însă a rămas Înăuntrul acestor relații, adaptându-se perfect. Pe Ștefan Gheorghidiu moștenirea nu l-a integrat În societatea timpului său, ca pe soția sa; a rămas un inadaptat superior, pentru că revolta lui izvorăște
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu a auzit de Lenin decât În discuțiile cu Nicolae, iar numele acestuia este rostit așa cum știe el, din experiență proprie, ca de pildă Călin, dar În discuția cu feciorul său, se descoperă marea capacitate de a vedea dincolo de lucrurile obișnuite. Ilustrativ este În acest sens monologul interior pe seama dialogului cu Nicolae, pe tema contradicției, sat vechi - sat nou. Nici Nicolae nu-i poate ține piept Întro asemene discuție și nici cei din jurul lui nu pot Înțelege pe deplin profunzimea gândirii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
18/1991), precum și noua politică agrară de la începutul anilor ’90. Economia gospodăriilor individuale din perioada comunistă a fost forțată să intre într-o relație de dependență cu economia cooperativelor agricole (vezi Iordachi, Dobrincu, 2004, despre procesul de colectivizare). Pe lângă practici obișnuite cum ar fi „furtul”, subraportarea suprafeței agricole a CAP-urilor, supraraportarea producției și distribuirea informală a unor „resurse manipulabile” de către conducerea CAP-urilor pentru fidelizarea forței de muncă cooperativizate (Humphrey, 1998), economia gospodărească se afla în strânsă interdependență cu organizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
instituționale de a se asigura de continuare a activităților după finalizarea investiției inițiale. Monitorizare și evaluare - fondurile sociale utilizează metode complexe de evaluare și monitorizare a performanțelor în alocarea resurselor și implementarea proiectului, dar și în alte domenii. Cele mai obișnuite forme de evaluare se referă la cele realizate de beneficiarii proiectului și auditul tehnic și financiar. Evaluarea realizată de beneficiari urmărește aspectele calitative ale proiectului (impactul proiectului, inclusiv cu referire la relațiile fond social - comunitate - autorități locale). Într-o analiză
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
faptului că excluziunea socială se petrece la ambele capete ale distribuției veniturilor, cu efecte la fel de nedorite asupra dezvoltării societății. Rezultatul acestor retrageri este erodarea coeziunii sociale. Interesul pentru cei cu venituri mari este de dată mult mai recentă în discursul obișnuit al guvernanților, fiind atras de perpetuarea și, mai ales de creșterea inegalităților. Paralel cu consolidarea statelor bunăstării, relația cu aceștia a fost menținută, în principal, prin sistemele fiscale, menite să furnizeze resurse pentru susținerea sistemelor social-protective. În felul acesta, cei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
migrație și dezvoltare, cu câteva precizări. A pune cele două procese în legătură pentru a evidenția influențele reciproce, ale migrației asupra dezvoltării țării de origine sau de destinație sau ale dezvoltării asupra apariției și evoluției migrației internaționale, este un demers „obișnuit” în studiul migrației internaționale. Dacă am analiza, spre exemplu, teoriile utilizate astăzi în migrația internațională, am constata că fiecare încorporează, în manieră explicită sau implicită, cel puțin referința la decalajul de dezvoltare dintre spațiul de origine și cel de destinație
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de reformare a sistemului de servicii și instituții destinate îngrijirii, protecției și promovării drepturilor tuturor copiilor și la asigurarea funcționării adecvate a acestui sistem”. Finanțarea și controlul utilizării fondurilor sunt asigurate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului. În mod obișnuit, referirea la nivelurile de inegalitate implică raportarea la distribuția veniturilor. Dat fiind faptul că în multe situații problema inegalităților se pune în raport cu nivelul de trai al populației unii metodologi consideră mai potrivită măsurarea nivelului cheltuielilor de consum și a modului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
În Europa Centrală și de Est diferă tipurile și dimensiunea segregării romilor în sistemul de educație. În Cehia, spre exemplu, se estimează că aproximativ 80% dintre elevii romi învață în școli speciale, după un curriculum diferit de cel al școlilor obișnuite (Denied a future?, Save the Children, vol. 2, 2001, p. 37). În Bulgaria, de asemenea, segregarea a fost bazată până în 1992 pe diferențe curriculare între școlile cu romi (denumite în perioada comunistă școli pentru copii cu lower level of life
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
taxa de mai sus, nu mai plătește taxele militare (procentul corespunzător perioadei respective). 4/. Exceptarea evreilor de la munca de interes obștesc. Începând de la 1 Ianuarie 1942, evreii nu se vor mai rechiziționa pentru lucru la întreprinderile unde activează în mod obișnuit, urmând ca cei necesari acestor întreprinderi să fie scutiți de munca de interes obștesc, în schimbul taxei de scutire arătată mai sus. În aceste condițiuni, au dreptul a fi scutiți, pe bază de acte doveditoare: a. Cei prevăzuți la articolul 29
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de chemare, totuși ei nu veneau la repartizare, dacă nu știau, mai dinainte, unde vor fi repartizați adică, dacă le convenea repartiția ce urma a li se face. 12. Neexistența controlului activității detașamentelor, de asemenea face jocul evreilor nărăviți și obișnuiți a fi îngăduiți și favorizați, căci din raportul No. 206.115 din 9 Iunie 1942 către C. 2 T., anexat în copie 1057 se vede că instituții cu detașamente de evrei care, deși au un număr imens, totuși pentru că nu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evreii din Vechiul Regat. Acolo ei au trăit prin întregul an de la 1 Aprilie 1940 până la 1 Aprilie 1941 în general în condițiuni politice și economice, care admițeau muncă individuală și câștigul individual, acolo ei au putut urma, aproape toți, obișnuitele lor activități și obișnuitele lor câștiguri. Au putut exercita profesiunile comerciale și industriale. S'au bucurat, potrivit Decretului Lege No. 903, publicat în Mon. Of. 240/411135, de folosința proprietăților urbane peste exercițiul 1940/41, anume până la 10 Octombrie 1941
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Acolo ei au trăit prin întregul an de la 1 Aprilie 1940 până la 1 Aprilie 1941 în general în condițiuni politice și economice, care admițeau muncă individuală și câștigul individual, acolo ei au putut urma, aproape toți, obișnuitele lor activități și obișnuitele lor câștiguri. Au putut exercita profesiunile comerciale și industriale. S'au bucurat, potrivit Decretului Lege No. 903, publicat în Mon. Of. 240/411135, de folosința proprietăților urbane peste exercițiul 1940/41, anume până la 10 Octombrie 1941. Și, totuși, precum se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1988; Stewart și Shamdasani, 1990). Este recomandat ca acesta să fie aplicat anterior desfășurării propriu-zise a interviului, pentru a putea înregistra și corecta eventualele confuzii generate de exprimare (pretestare). Întrebările trebuie formulate clar și trebuie să stimuleze discuțiile. În mod obișnuit, sînt necesare mai multe revizuiri ale unui asemenea ghid de interviu. Întrebările din ghidul de interviu constituie doar o parte dintre cele ce se adresează în cadrul unui focus-grup. Moderatorul trebuie să planifice riguros și succesiunea celorlalte întrebări și intervenții ale
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]