37,224 matches
-
Johann Georg Adam Forster (n. 27 noiembrie 1754 - d. 10 ianuarie 1794) a fost un naturalist, etnolog, scriitor de proză de călătorie, ziarist și revoluționar. La o vârstă fragedă, și-a însoțit tatăl, pe , în mai multe expediții științifice, inclusiv în a doua călătorie a lui James Cook în Pacific. Relatarea acestei călătorii, intitulață, "O călătorie în jurul lumii", a contribuit
Georg Forster () [Corola-website/Science/334949_a_336278]
-
rămâne una dintre cele mai importante descrieri de călătorie scrise vreodată. Cartea a avut un impact important asupra literaturii, culturii și științei germane, influențând oameni de știință ca Alexander von Humboldt și inspirând numeroși etnologi ulteriori. Forster a scris o proză germană bine îngrijită, nu doar corectă științific și obiectivă, ci și interesantă și ușor de citit. Aceasta era diferită de literatura convențională de călătorie din acea vreme, prin aceea că prezenta mai mult decât o simplă colecție de date - ea
Georg Forster () [Corola-website/Science/334949_a_336278]
-
numeroase publicații și periodice de gen: Jurnalul SF, Anticipația CPSF, cotidianul “Libertatea”, fanzinele “Sfera” (Brăila), Satelit-STRING (București ) cotidianul “Telegraful” (Piatră Neamț), suplimentul "Themis Art Magazin" și “Super Nova” (Iași) almanahul Anticipația. A debutat editorial în anul 1998, cu volumul de proza science-fiction Technoficțiuni, la editură Tritonic.
Aurelius Belei () [Corola-website/Science/335008_a_336337]
-
(2015) este un volum de povestiri al scriitorului român Liviu Surugiu. Acesta este structurat în două părți, prima dintre ele conținând proze publicate în perioada 1994-1995, iar cea de-a doua texte scrise și/sau publicate între 2013-2015. Multe dintre aceste povestiri, mai ales din prima perioadă, au fost finaliste sau câștigătoare a diverse premii literare. În anul 2016, cartea a primit
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
viață o serie de ființe care au trăit în urmă cu zeci de mii de ani pe teritoriul actual al României. "Literatura pe tocuri" este de părere că „fanii genului SF, dar nu numia, vor fi încântați să descopere aceste proze scurte, pline de originalitate, cu un ritm deosebit de alert”. Exprimându-și aprecierea cu privire la volum, scriitoarea Teodora Matei spune în ââGazeta SF": „E un fir roșu de-a lungul întregului volum: moartea nu mai e privită ca o certitudine, ea poate
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
Zamrak, erau expuse pe pereții palatelor, tocmai pentru a-i elogia pe cei care au dispus construirea lor. Un edificiu care a beneficiat din plin de poezia ornamentală a fost Alhambra. Textul epistolar - "risălat", alături de genul literar cunoscut drept "maqăma" - proză rimată, cu inserții poetice, au fost două forme de așa-numită „proză ornată”, originare din Orient și preluate ulterior și în peninsula Iberică. La mijlocul secolului IX, Abū al-Ğusr al-Riyăḍī a introdus stilul epistolar în al-Andalus, iar trei veacuri mai târziu
Literatura hispano-arabă () [Corola-website/Science/335397_a_336726]
-
cei care au dispus construirea lor. Un edificiu care a beneficiat din plin de poezia ornamentală a fost Alhambra. Textul epistolar - "risălat", alături de genul literar cunoscut drept "maqăma" - proză rimată, cu inserții poetice, au fost două forme de așa-numită „proză ornată”, originare din Orient și preluate ulterior și în peninsula Iberică. La mijlocul secolului IX, Abū al-Ğusr al-Riyăḍī a introdus stilul epistolar în al-Andalus, iar trei veacuri mai târziu "maqăma" era abordată în același spațiu de Abū al-Ḥağğăğ al-Quda‘ī. Referitor
Literatura hispano-arabă () [Corola-website/Science/335397_a_336726]
-
al- Muqaffa‘, a pătruns în peninsula Iberică sub diverse forme. Ibn Ḥazm, de pildă, a compus un tratat de morală intitulat " Caracterele și purtările în lecuirea sufletelor" ("Al-aḫlăq wa-l-siyăr fī mudăwat al-nufūs"), dar și o carte de "adab" care combina proza și poezia - "Colierul porumbiței". Cu privire la poveștile orientale, spațiul andaluz a făcut cunoștință cu acestea prin intermediul lui Pedro Alfonso, a cărui "Disciplina clericalis" a fost inspirată din Kalila și Dimna și Povestea lui Sindbad. În egală măsură, paremiologia a fost un
Literatura hispano-arabă () [Corola-website/Science/335397_a_336726]
-
cinci ori pe zi pentru a simboliza invitația la islam. Construcția acestui minaret a fost terminată în 1916 și a devenit un simbol și semn distinctiv al mișcării ahmadiyya. Ghulam Ahmad a lăsat în urmă numeroase volume ce conțin atât proză cât și poezie, în trei limbi: urdu, arabă și persană. Scrierile sale, în care utiliza Coranul pentru a elabora diverse idei, contin expunerea și explicarea învățăturilor islamice, de cele mai multe ori reinterpretate. Printre subiectele sale se numără problemele teologiei islamice și
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
Balázs (oferită și lui Kodály Zoltán, ca să scrie muzica pentru ea), Barbă-Albastră apare ca un erou al unei balade populare maghiare, fapt care este accentuat în operă datorită interesului lui Bartók pentru muzica populară maghiară, printr-o parte introductivă în proză. Opera a fost compusă în 1911, dar premiera a fost refuzată, din cauza dificultății de interpretare. Numai după șapte ani, în 1918, a fost prezentată în prima audiție la Opera din Budapesta. A fost primită cu o oarecare reținere, succesul venind
Castelul Prințului Barbă-Albastră () [Corola-website/Science/332027_a_333356]
-
Budapesta. Regizorul a fost Dezső Zádor, iar decorul a fost realizat de Miklós Bánffy. La premieră în rolul lui Barbă-Albastră a fost Oszkár Kálmán, cel a lui Judit fiind interpretată de către Olga Haselbeck, la pupitrul dirijorul aflându-se Egisto Tango, proza introductivă a fost recitată de către Imre Pallo. După pauză a fost prezentat baletul „Prințul cioplit din lemn”. Criticii au lăudat muzica lui Bartók, dar nu au fost mulțumiți de libretul simbolist al lui Balázs. Kodály a luat apărarea ambelor, în
Castelul Prințului Barbă-Albastră () [Corola-website/Science/332027_a_333356]
-
în rolurile principale pe Mihály Székely și Ella Némethy, a fost un succes extraordinar. În străinătate a fost interpretată pentru prima dată la Frankfurt, în 1922. Opera are două personaje, soțiile anterioare al Prințului fiind personaje mute, iar prologul în proză a povestitorului deseori este exclus din reprezentări. Rolul lui Barbă-Albastră este interpretat de bași sau bas-baritoni (nefiind excluși nici baritoni). Judit, în original, este mezzosoprană sau soprană (rareori soprană dramatică). Amintirea soțiilor moarte ale Prințului sunt reprezentate de un cor
Castelul Prințului Barbă-Albastră () [Corola-website/Science/332027_a_333356]
-
evidență marile motive care frământă și interesează scriitorii israelieni moderni: Holocaustul,viața și interacția în Israelul frământat de războaie sau de conflictul israelo-arab, dar mai ales arta și cultura care înfloresc în țara noastră cea nouă. Se scrie masiv poezie, proză, ziaristică, se fac traduceri din ebraică în limba română și invers. Media nouă, tehnologia și netul, facilitează producerea unor publicații electronice care circulă abundent pe net actualizând contactul ASILR cu alte comunități din România sau Diaspora. ASILR participă la târguri
Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română () [Corola-website/Science/331500_a_332829]
-
Neacșu. 2. În umbra lui Sisif- versuri, 2009, prefață Theodor Răpan, publicat și la Editura online Semănătorul. 3. Andante- poezii, 2009, poezii- recenzie Liviu Apetroaie. 4. Cazier incomplet- poezii, editura Rovimed Publisher 2011, consilier literar Calistrat Costin 5. Dimineața altfel- proză, Ed Rovimed Publisher 2011, consilier literar Calistrat Costin 6. Calendar 2011, poezie din Lira21, 24 de autori lirici 7. Broșura, “Aud materia plângând”- aniversare George Bacovia, ArtBook, 2012 8. Ylmira- Iulia Oniță- Un sculptor liric, versuri și monografie, ArtBook, 2012
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
2016 Antologii: Lira în patru puncte cardinale- selecție , 2010 Poetic@- selecție Cristina Ștefan.- 2011 55 de poeți contemporani- selecție Valentina Bisog. 2009 VirtualiaXII, selecție Alina Manole, Iași, 2011 A treia carte. Poezii. selecție Cristina Ștefan, 2012 Antologie de versuri și proză, Lira21, 2013, ArtBook. Antologiile Revistei Singur și ale Cenaclului Virtualia din Iași Antologia Cenaclului Lira21, 2015, lansarea cu apariție la TVR cu Tudor Călin Zarojanu Publicări Editura on-line Semănătorul- volumele: - În umbra lui Sisif- versuri, 2009 Șapte povestiri rurale- proză
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
proză, Lira21, 2013, ArtBook. Antologiile Revistei Singur și ale Cenaclului Virtualia din Iași Antologia Cenaclului Lira21, 2015, lansarea cu apariție la TVR cu Tudor Călin Zarojanu Publicări Editura on-line Semănătorul- volumele: - În umbra lui Sisif- versuri, 2009 Șapte povestiri rurale- proză scurtă, 2010 Caz clasat- nuvelă, 2010 Cele mai frumoase 100 de poezii din Lira21, 2010 Articole din Jurnal de lectură- Recenzii, 2009, 2010 Iulia Oniță- Un sculptor liric, versuri și monografie Articole recenzii, publicate online, și reviste ( Ateneu, Plumb, Algoritm
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
edituri. Premii:Premiul USR, pentru debut în critica literară, 2014, USR, FIL BACĂU Premiul pentru Poezie, la Festivalul George Bacovia, Revista Plumb, 2013 Premiul concursului revistei Dunărea de jos Galați, Premiul juriului la concursuri organizate de Cenaclul Lira21, poezie și proză. Premiul Alexantru Moșescu, Festivalul Titel Constantinescu, 2015, Editura Rafet, Ramnicu Săra Premiul USR, Fil Bacău, pentru volumele Culegătorii de flori și Buletin cu illustrate, 2016. „Călătorie pe un ciob de stea ( Editura Fundaței Culturale Cancicov, 2010, Bacău) de Cristina Ștefan
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
să o felicit pe autoare înainte de a o fi cunoscut și dumneavoastră. „Autoare a mai multor plachete lirice( În umbra lui Sisif, 2009, Andante, 2009, Călătorie pe un ciob de stea, 2010, Cazier incomplet, 2011, dar și a culegerii de proză, Dimineața altfel, 20 Il, Cristina Ștefan trăiește în orașul lui Bacovia. Prezentă pe site-uri literare și colaboratoare la reviste(unele online), a creat ea însăși un site pentru Cenaclul literar interactiv Lira2I., frecventat de peste 260 de membri. Scrie o
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
publicate în ziarul "Făclia" din Cluj. Publică în perioada studenției în paginile revistelor "Steaua" și "Tribuna" din Cluj. În anul 1964 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează editorial cu volumul de povestiri SF "Nepăsătoarele stele" (1968), publicând apoi proză științifico-fantastică în volumele "Iarba cerului" (1974; Premiul de proză al Uniunii Scriitorilor), "Paradoxala întoarcere" (1978), "Suflete mecanice" (1992) și "Galaxia termitelor" (1993). Publică, de asemenea, nuvele din viața militară ("Aproape de curcubeu", 1972), romanele "Licheni" (1974), "Un gotic târziu" (1975), ciclul
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
studenției în paginile revistelor "Steaua" și "Tribuna" din Cluj. În anul 1964 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează editorial cu volumul de povestiri SF "Nepăsătoarele stele" (1968), publicând apoi proză științifico-fantastică în volumele "Iarba cerului" (1974; Premiul de proză al Uniunii Scriitorilor), "Paradoxala întoarcere" (1978), "Suflete mecanice" (1992) și "Galaxia termitelor" (1993). Publică, de asemenea, nuvele din viața militară ("Aproape de curcubeu", 1972), romanele "Licheni" (1974), "Un gotic târziu" (1975), ciclul "Un anotimp pentru fiecare" (I Sezonul crinilor roșii, 1985
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
Serviciului de presă al Ministerului Construcțiilor (1951-1961), funcționar la Centrul de Documentare pentru Construcții și Arhitectură (1961-1969) și redactor la revista "Magazin istoric" (1969-1973). A debutat editorial cu fantezia pentru copii "Călătorie în Univers" (1953), apoi a publicat volume de proză de aventuri, fantastică sau SF, printre care "Drum printre aștri" (1954) și "Robinsoni pe planeta oceanelor" (1958), ambele în colaborare cu Radu Nor, "O întâmplare în împărăția zăpezilor" (1959), "Ultimul alb" (1962), "Lumina purpurie" (1964), "Cântecul Cibenei" (1966), " Omul cu
I. M. Ștefan () [Corola-website/Science/336985_a_338314]
-
cu Radu Nor, este considerat primul roman științifico-fantastic românesc care a apărut după cel de-al Doilea Război Mondial, în timp ce „O întâmplare în împărăția zăpezilor” (1959) este prima povestire științifico-fantastică pentru copii. Cărțile lui I.M. Ștefan sunt o combinație de proză de aventuri și SF, contribuind la popularizarea științifică, dar și la inseminarea ideologică a ideilor materialiste comuniste. Literatura de aventuri științifico-fantastică a lui I.M. Ștefan este, în opinia criticului Mihai Iovănel, modestă și aservită ideologiei realismului socialist. Autorul descrie în
I. M. Ștefan () [Corola-website/Science/336985_a_338314]
-
emigrat în 1972 în Israel, unde a lucrat ca funcționar la Societatea de Telefoane din Tel Aviv. A desfășurat o activitatea publicistică și literară. A scris romane ("Contratimp", 1968; "Faruri de ceață", 1970; "Moartea a doua", 1971; "Portul pustiu", 1997), proză scurtă ("Lișița", 1965; "Fotografii mișcate", 1967; "Soarta altuia", 1970; "Alături de foc", 1982) și piese de teatru ("Pereții albi", 1971). De asemenea, a tradus două cărți. Publicistica sa a apărut în revistele "Luceafărul", "Convorbiri literare" și "Gazeta literară", fiind distins în
Iosif Petran () [Corola-website/Science/336994_a_338323]
-
lucrări din tradiția poetică, inclusiv introducerea sa în cântul religios. Deși calitatea de autor a regelui Alfonso este discutabilă, influența lui nu este. În vreme ce restul lucrărilor majore care au rezultat în urma atelierelor lui Alfonso, incluzând istorii și alte texte în proză, erau în castiliană, "Cantigas" sunt în portugheza veche și reflectă popularitatea la curtea Castiliei a altor corpusuri poetice, precum "cantigas d'amigo" și "cantigas d'amor". Metrica este extraordinar de diversă: 280 de formate diferte pentru cele 420 de cântări
Cantigas de Santa Maria () [Corola-website/Science/337012_a_338341]
-
sunt scrise într-un stil modernist. A publicat poezii, traduceri și memorii de călătorie în ziarele și revistele "Opinia", "Convorbiri critice", "Gândul nostru", "Însemnări ieșene", "Umanitatea", "Adevărul literar și artistic", "Lumea evree", "Lumea-bazar", "Curierul israelit", "Mântuirea", "Egalitatea", "Adam", "Versuri și proză", "Vitrina literară", "Cultura", "Pagini libere", "Floare albastră", "Hatikvah", "Absolutio", "Hasmonaea", "Facla literară", "Israelitul", "Almanahul ziarului «Tribuna evreiască»" etc. a emigrat în Israel în 1944, dar s-a întors în România după doi ani. A părăsit România pentru a doua oară
Enric Furtună () [Corola-website/Science/337001_a_338330]