38,420 matches
-
inclusiv, atât în materie civilă, cât și în materie comercială, acțiunile posesorii, precum și cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asigurătorii și în alte cazuri prevăzute de lege." Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) și art. 21 din Constituție, care au următorul conținut: - Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."; - Art. 21: "(1) Orice persoană se poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140979_a_142308]
-
nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. ... (3) Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. ... (4) Jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite." ... Analizând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține că dispozițiile legale criticate constituie norme de procedură, care stabilesc categoriile de hotărâri judecătorești care nu pot fi supuse apelului în cadrul procesului civil. Conform prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege" și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140979_a_142308]
-
l-a recunoscut fără să-l definească în sensul restrâns al cuvântului, există posibilitatea limitărilor implicit admise chiar în afara limitelor care circumscriu conținutul oricărui drept (Cauza "Golder împotriva Regatului Unit", 1975). Curtea Constituțională s-a mai pronunțat cu privire la dispozițiile legale criticate, însă înainte de modificarea acestora prin Legea nr. 219/2005 , prin Decizia nr. 226/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 7 iunie 2004, constatând că acestea sunt constituționale. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140979_a_142308]
-
mod efectiv; de asemenea, se arată că prin stabilirea unei taxe judiciare de timbru exagerate se instituie o indiviziune forțată asupra bunurilor ce fac obiectul masei succesorale. Judecătoria Târgu Mureș consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale la care se face referire. Instanța mai arată că taxele de timbru constituie cheltuielile necesare desfășurării actului de justiție, cuantumul acestora neconstituind o piedică în calea liberului acces la instanță, atât timp cât Ordonanța de urgență a Guvernului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246588_a_247917]
-
fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere anterior exprimat în sensul neconstituționalității dispozițiilor legale criticate, reținut de Curtea Constituțională în Decizia nr. 648 din 19 iunie 2012 . În acest sens, Avocatul Poporului a considerat că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, deoarece stabilesc reguli privind plata taxelor judiciare de timbru în materie succesorală de natură să îngrădească
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246588_a_247917]
-
neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere anterior exprimat în sensul neconstituționalității dispozițiilor legale criticate, reținut de Curtea Constituțională în Decizia nr. 648 din 19 iunie 2012 . În acest sens, Avocatul Poporului a considerat că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, deoarece stabilesc reguli privind plata taxelor judiciare de timbru în materie succesorală de natură să îngrădească dreptul părților de a se adresa instanțelor judecătorești pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime, statul nepăstrând un echilibru just între interesul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246588_a_247917]
-
de proprietate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246588_a_247917]
-
împărțit, valoarea acestora sau drepturile ori mărimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciară de timbru se datorează de titularul cererii la valoarea contestată în condițiile art. 2 alin. (1)." În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 alin. (1) și (2) privind garantarea și ocrotirea proprietății private, art. 46 privind dreptul la moștenire, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246588_a_247917]
-
la egalitatea în fața tribunalelor și a curților de justiție și examinarea în mod echitabil și public a litigiului de către un tribunal competent, independent și imparțial. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând constituționalitatea acestora. Astfel, prin Decizia nr. 648 din 19 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 8 august 2012, Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor constituționale, accesul liber
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246588_a_247917]
-
1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Teodora Cătăniciu și Nicolae Cătăniciu. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că textul de lege criticat contravine prevederilor art. 16, 21, 29, 44, 51, 53 și 57 din Constituție, deoarece nu prevede distincții cu privire la plata cauțiunii ori de câte ori se formulează cereri de suspendare. De asemenea, se susține că textul de lege criticat, prevăzând posibilitatea suspendării cauzei fără
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193064_a_194393]
-
susțin că textul de lege criticat contravine prevederilor art. 16, 21, 29, 44, 51, 53 și 57 din Constituție, deoarece nu prevede distincții cu privire la plata cauțiunii ori de câte ori se formulează cereri de suspendare. De asemenea, se susține că textul de lege criticat, prevăzând posibilitatea suspendării cauzei fără citarea părților și fără ca încheierea prin care s-a dispus suspendarea să poată fi supusă unei căi de atac contravine prevederilor art. 20, 21 și 24 din Constituție. Judecătoria Târgu Jiu arată că excepția de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193064_a_194393]
-
Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Guvernul arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reglementarea criticată trebuie analizată în raport cu întregul sistem de garanții procedurale instituite de lege pentru asigurarea posibilității debitorului de a se apăra prin mijloace judiciare, iar încheierea de soluționare a cererii de suspendare poate fi atacată cu recurs și de debitor și de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193064_a_194393]
-
2004. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193064_a_194393]
-
arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiată. De asemenea, prin Decizia nr. 365 din 17 aprilie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 22 mai 2007, Curtea a statuat că textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 21 din Constituție. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 24 din Legea fundamentală, Curtea a reținut prin Decizia nr. 8 din 10 ianuarie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193064_a_194393]
-
cauțiuni de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile în bani, cauțiune menită să acopere eventualele daune cauzate acestuia prin suspendarea provizorie a executării silite. Față de cele arătate, se constată că dispozițiile de lege criticate sunt în concordanță cu prevederile constituționale invocate, inclusiv cele ale art. 53, deoarece acestea sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, restrângere care, astfel cum s-a arătat anterior
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193064_a_194393]
-
Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 1.409D/2011 al Curții Constituționale, cauză în care apreciază că dispozițiile de lege criticate constituie o restrângere a exercițiului dreptului constituțional de proprietate ce afectează dreptul la salariu, în sensul de "bun", cu respectarea însă a prevederilor art. 53 din Constituție, astfel încât excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242599_a_243928]
-
Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242599_a_243928]
-
la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cele ale art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 , prevederile legale criticate au avut o aplicabilitate limitată în timp, până la 31 decembrie 2010. Cu toate acestea, dispozițiile art. 1 din Legea nr. 118/2010 continuă să își producă efectele juridice în prezenta cauză, astfel încât, în lumina jurisprudenței sale recente, și anume Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242599_a_243928]
-
sale recente, și anume Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, urmează a se analiza constituționalitatea prevederilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 . Soluțiile legislative criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare cu cele invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 872 și nr. 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242599_a_243928]
-
salariului/indemnizației/soldei) și scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat) și că există un echilibru între cerințele de interes general ale colectivității și protecția drepturilor fundamentale ale individului. De asemenea, Curtea a statuat că măsura legislativă criticată este aplicată în mod nediscriminatoriu, în sensul că reducerea de 25% se aplică tuturor categoriilor de personal bugetar în același cuantum și mod. Curtea a observat, totodată, că măsura criticată prezintă un caracter temporar, având o durată limitată în timp
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242599_a_243928]
-
ale individului. De asemenea, Curtea a statuat că măsura legislativă criticată este aplicată în mod nediscriminatoriu, în sensul că reducerea de 25% se aplică tuturor categoriilor de personal bugetar în același cuantum și mod. Curtea a observat, totodată, că măsura criticată prezintă un caracter temporar, având o durată limitată în timp, și anume până la data de 31 decembrie 2010, tocmai pentru a nu se afecta substanța dreptului constituțional protejat. În același timp, prin Decizia nr. 939 din 7 iulie 2011 , publicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242599_a_243928]
-
sensul revenirii cel puțin la cuantumul salariilor/indemnizațiilor și soldelor de dinainte de adoptarea Legii nr. 118/2010 . Referitor la pretinsa neconstituționalitate extrinsecă a Legii nr. 118/2010 , prin Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010 , Curtea a statuat că legea criticată este constituțională, arătând că: "în procedura reexaminării reglementată de art. 147 alin. (2) din Constituție, Parlamentul nu are competența constituțională de a modifica prevederile legale constatate ca fiind constituționale, ci va putea numai să pună de acord prevederile neconstituționale cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242599_a_243928]
-
pună de acord prevederile neconstituționale cu decizia Curții Constituționale; desigur, [...] Parlamentul poate modifica și alte prevederi legale numai dacă acestea se găsesc într-o legătură indisolubilă cu dispozițiile declarate ca fiind neconstituționale. Prin urmare, "alte îmbunătățiri" ce ar viza legea criticată se pot face numai prin alte legi sau ordonanțe de modificare și completare. Astfel, în condițiile în care critica autorului obiecției de neconstituționalitate vizează un text de lege care nu a făcut obiectul reexaminării în sensul art. 147 alin. (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242599_a_243928]
-
de 50% pentru solicitare neuropsihică, la fel ca magistrații, categorie cu care sunt asimilați. Tribunalul Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ fiscal complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale consideră că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate de autorul excepției. Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale consideră că dispozițiile invocate nu încalcă prevederile art. 53 din Constituție. Conferirea unor drepturi salariale expres determinate pentru asistenții judiciari nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225054_a_226383]
-
diferit în ceea ce privește drepturile și salarizarea. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctul de vedere solicitat. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225054_a_226383]