36,994 matches
-
explicație a acestui fenomen se găsește În domeniul neurolingvisticii. Diferența dintre copil și adult se situează la nivelul procesului de achiziție de cunoștințe. Copilul Învață una, două sau chiar trei limbi străine mai rapid, mai ușor și mai „natural” decât adultul. Cu cât Înaintăm În vârstă, acest proces de achiziție devine tot mai mult un exercițiu cognitiv și cere un efort tot mai mare. Motivul este plasticitatea creierului. Cercetările În domeniul imagisticii neuronale confirmă cu tot mai multă certitudine existența unei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și nu este inhibat de nimic În dorința sa de comunicare. Lui nu-i este teamă că greșește, În măsura În care știe ce este o greșeală. Trebuie notat și că el este mult mai des Întrerupt și corectat În intervențiile sale decât adulții. În sfârșit, copilul este favorizat În contactele sale sociale, mai numeroase și cu mai puține constrângeri, beneficiind În felul acesta de o ofertă lingvistică (numită input) superioară atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. În cazul bilingvismului precoce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai mari, de exemplu, decât În cazul Învățării consecutive a celor două limbi. Pe lângă vârstă, intervin aici și alți factori, care pot avea un impact semnificativ asupra „rezultatului final”: inteligența, frecvența și calitatea contactelor, precum și contextul Învățării. Inteligența Pentru un adult monolingv, Învățarea unei limbi străine reprezintă un efort de natură preponderent cerebrală. Adultul, mai mult decât copilul, are nevoie de reguli pentru a „Înțelege” cum funcționează o altă limbă. Inteligența poate juca aici un rol la fel de important ca acela pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Pe lângă vârstă, intervin aici și alți factori, care pot avea un impact semnificativ asupra „rezultatului final”: inteligența, frecvența și calitatea contactelor, precum și contextul Învățării. Inteligența Pentru un adult monolingv, Învățarea unei limbi străine reprezintă un efort de natură preponderent cerebrală. Adultul, mai mult decât copilul, are nevoie de reguli pentru a „Înțelege” cum funcționează o altă limbă. Inteligența poate juca aici un rol la fel de important ca acela pe care Îl joacă În studierea oricărui alt domeniu. Pentru generația tânără Însă, situația
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
importanți. Fără un contact prelungit cu cea de-a doua limbă, nu se poate realiza Învățarea. Însă nu tot ce aude copilul constituie În mod necesar o ofertă lingvistică (input) de bună calitate, utilizabilă ca atare. Astfel, o conversație Între adulți, desfășurată În prezența sa, dar al cărei Înțeles Îi scapă cu totul, nu prezintă decât prea puțin interes. Dimpotrivă, cuvintele care Îi sunt adresate lui, adaptate lumii sale, și referințelor sale reprezintă un aport de necontestat. Contactul pe care persoana
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comună, În combinație cu crearea de rețele publicitare și cu difuzarea de „noi” valori, centrate pe eliberarea de constrângerile asupra corpului și pe transgresiune. La vremea respectivă (1920-1930), concepția a fost destul de revoluționară, În măsura În care disciplina socială și controlul strict al adulților asupra educației sexuale și corporale a copiilor predominau. Trebuie mai ales să interpretăm acest discurs ca anticipând evoluția lumii occidentale, din anii ’60 până astăzi, și ca o sinteză a esențialului filosofiei sale. Cinematograful, radioul și televiziunea vor permite difuzarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
economiei coloniilor evreiești. Congresul de la Basel se va erija În organ de control, care se va reuni la Început anual, apoi din doi În doi ani (Începând cu 1903) și, În sfârșit, o dată la cinci ani, În zilele noastre. Orice adult care are optsprezece ani Împliniți, este de acord cu programul sionismului și contribuie cu un shekel (numele vechi al monedei) poate să adere la această mișcare și să participe la desemnarea delegaților pentru congres. Acesta alege un comitet de acțiune
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dificil, de a-și confrunta trecutul de represiune prin intermediul unei comisii de adevăr. Importanța reputațională a acestui proces nu poate fi subestimată, deoarece ea demonstrează voința politică pentru transparență și reconciliere. Mai mult, România acum are o întreagă generație de adulți ale căror experiențe politice sunt democrate. În medie, românii sunt foarte bine educați, tinerii sunt dinamici, îmbrătișând rapid noile descoperiri tehnologice și fiind gata să susțină progresul, țara este frumoasă și excepțional de bine plasată între Europa de Vest și Asia, în timp ce
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
alimente în magazine și de căldură în apartamente. Așa au început să se înfiripe multe întrebări în mintea unei adolescente care căuta să înțeleagă diferența dintre adevăr și minciună. Îmi amintesc că, la vremea respectivă, asistam și la conversații între adulți care-și împărtășeau informațiile culese de la Vocea Americii și Europa Liberă. De asemenea, am aflat de mișcarea sindicală Solidaritatea din Polonia și de economia secundară de piață din Ungaria. Încetul cu încetul am început să realizez că trăiesc într-o
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
predam în New Orleans. Încă nu vizitasem România la vremea aceea și nici nu aveam planuri s-o fac. Tocmai aveam doi studenți din Germania la doctorat și, împreună cu întreaga mea familie, am urmărit căderea Zidului Berlinului. Copiii mei, acum adulți, încă își mai amintesc cum stătea Alexandra pe canapea în fața televizorului și plângea de bucurie. Evenimentele din 1989 au fost descrise de presa din lumea întreagă. Am urmărit protestele din China din Piața Tienanmen din aprilie și până în iunie, atunci când
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
-se pentru diferite perioade de timp în diferite țări și doar pentru perioade restrânse într-o aceeași locație. Cum majoritatea migranților sunt tineri, copiii lor se găsesc în prezența a numai unuia dintre părinți sau singuri acasă cu un alt adult sau își petrec uneori marea parte a copilăriei lor în acest nou spațiu întins peste mai multe seturi de țări, case, părinți, rude, școli, limbi și prieteni de joacă. Dacă asta este numai o problemă, sau este și ocazia dezvoltării
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
218 Pași către formularea unei perspective eugeniste asupra reformei educației 220 Criterii eugenice de selecție: inteligență vs. etnie, clasă și identitate de gen 221 Metode de selecție 225 Programe de reformă și Marea Criză 228 Astra și educația eugenică a adulților 229 Școlile țărănești: mobilizarea și controlul capitalului biologic 231 Școlile țărănești pentru femei 233 Programa școlară eugenică În domeniul asistenței sociale 238 Rolul biologiei În noua programă 240 Învățământul medical și viitoarea conducere eugenică 245 Educație fizică și vigoare eugenică
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
218 Pași către formularea unei perspective eugeniste asupra reformei educației 220 Criterii eugenice de selecție: inteligență vs. etnie, clasă și identitate de gen 221 Metode de selecție 225 Programe de reformă și Marea Criză 228 Astra și educația eugenică a adulților 229 Școlile țărănești: mobilizarea și controlul capitalului biologic 231 Școlile țărănești pentru femei 233 Programa școlară eugenică În domeniul asistenței sociale 238 Rolul biologiei În noua programă 240 Învățământul medical și viitoarea conducere eugenică 245 Educație fizică și vigoare eugenică
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
semnificația noțiunii de educație, pentru a desemna nu doar o activitate care are loc În cadrul sălii de clasă, ci un proces mai larg de Învățare socială și au Încercat să pună În aplicare o anumită idee de educație continuă a adulților, cu scopul de a transforma indivizii În „verigi” responsabile și bine adaptate ale lanțului intergenerațional. Analiza de față Își propune, de asemenea, să prezinte unele dintre implicațiile culturale și politice ale acestui aspect al mișcării eugeniste din România. Așa cum voi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ale populației cu șanse mari de a da naștere unor copii cu dotări intelectuale inferioare 36. În astfel de situații, selecția urma să fie realizată nu la nivelul copiilor, ci deja la nivelul părinților. Eugeniștii s-au adresat În principal adulților și au folosit o retorică a rușinii, În speranța de a trezi un sentiment mai puternic al responsabilității față de generațiile viitoare, În termeni cu care publicul larg era deja familiarizat: „Ce trist e să știi că copilul tău, În loc să moștenească
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a responsabilităților statului În domeniul educației, dar la nivel practic s-au Îndreptat din ce În ce mai mult către obținerea unor fonduri private pentru crearea instituțiilor de educație la care aspirau teoretic. Astra și educația eugenică a adulțilortc "Astra și educația eugenică a adulților" Organizația cea mai importantă care a ajutat eforturile mișcării eugeniste a fost Astra. Încă de la Înființarea sa, Astra și-a propus ca scop educarea populației de etnie română din Transilvania În spirit naționalist, cu un interes specific pentru limbă, istorie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
inițial al Secției Biopolitice și În lucrările teoretice ale lui Moldovan și ale altor adepți ai eugeniei din cadrul Astrei 58. Școlile țărănești: mobilizarea și controlul capitalului biologictc "Școlile Țărănești \: mobilizarea și controlul capitalului biologic" Pe lângă oportunitățile ocazionale de educare a adulților, eugeniștii au Încercat să creeze și un program de educație permanent, În cadrul Astrei. Cel mai semnificativ efort În acest sens l-au constituit școlile țărănești. Inițiativa de pionierat a aparținut regiunii Reghin, un teritoriu În care comunitățile maghiare se Învecinau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
relație un "corporatism democratic", în care mișcările sociale se implică în gestiunea unor politici publice, asumându-și funcții de subsidiaritate în oferirea de servicii sociale. Dincolo de această implicare socială, suedezii sunt unii dintre cei mai participativi din lume, nivelul participării adulților fiind de peste 90 %. Chiar dacă s-au petrecut mutații în structura participării, aceasta a rămas semnificativă, ba chiar a crescut din anii '50 încoace. Chiar dacă asociațiile de femei, cele pentru promovarea abstinenței alcoolice și "bisericile libere" au pierdut membrii, asociațiile dedicate
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
al valorii imateriale a mărcilor. Fetișismul mărcilor, luxul și individualismultc "Fetișismul mărcilor, luxul și individualismul" Odată ajunși aici, nu putem eluda o întrebare: cum să conciliem avântul consumului emoțional cu gustul pentru marcă, remarcat atât la tineri, cât și la adulții din noile clase înstărite 7? Merită să ne oprim asupra acestei chestiuni nu doar pentru că lumea cumpără din ce în ce mai mult o marcă, și nu un produs, ci și pentru că fenomenul poate părea a fi în contradicție cu un consum eliberat de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ce trece. Pe de o parte, Arcadia mărfurilor îl împinge pe om să-și asume răspunderea pentru sine, să se informeze, să devină gestionarul adult al vieții sale. Pe de altă parte, ea funcționează ca un agent de „infantilizare” a adulților. Una dintre tendințele hiperconsumatorului nu este atât să se dea „mare” în fața altuia, cât să redevină „mic”. Astfel, vedem adulți cumpărându-și ursuleți de pluș, purtând tricouri Barbie, plimbându-se cu patine cu rotile sau cu trotineta, participând la serate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
informeze, să devină gestionarul adult al vieții sale. Pe de altă parte, ea funcționează ca un agent de „infantilizare” a adulților. Una dintre tendințele hiperconsumatorului nu este atât să se dea „mare” în fața altuia, cât să redevină „mic”. Astfel, vedem adulți cumpărându-și ursuleți de pluș, purtând tricouri Barbie, plimbându-se cu patine cu rotile sau cu trotineta, participând la serate la care se cântă melodii de la emisiunile de televiziune din copilăria lor. A apărut o nouă piață în care unele
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
televiziune din copilăria lor. A apărut o nouă piață în care unele parfumuri integrează mirosuri specifice lipiciului pentru școlari, unele geluri de duș au miros de ciocolată, iar plăcinta „Jurassic cu Nutella” se bucură de succes. În parcurile de distracții, adulții joacă jocuri din copilărie. Dacă bătrânii vor să semene cu tinerii, tinerii adulți „refuză” să crească, în timp ce piața „consumului regresiv” se dezvoltă din ce în ce mai mult, refuzul de a se maturiza începe să se manifeste tot mai de timpuriu, iar tinerii adulți
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
variată și mai exotică, meniurile, orele și locul meselor nu mai țin de reguli colective, ci de o alegere mult mai personală: a venit și momentul destabilizării sistemului meselor, al alimentației destructurate 21. Chiar și raporturile cu moda se subiectivizează: adulții cumpără ceea ce le place, ceea ce „le stă bine”, nemairespectând moda de dragul modei - asta, ce-i drept, cu excepția notabilă a adolescenților. Ceea ce definește faza III este diminuarea forței directive a regulilor colective, personalizarea crescândă a practicilor cotidiene, o mai mare libertate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
angajați seniori, considerând că această clientelă care a trecut de 50 de ani preferă să fie în contact cu vânzători de aceeași vârstă. Tot așa cum pe piața „tânără” se dezvoltă o puternică subdivizare în categorii (bebeluș, copil, preadolescent, adolescent, tânăr adult), senior-marketingul își împarte clienții în „masters”, „eliberați”, „liniștiți”, „vârsta înaintată”: e vorba de un marketing hipersegmentat care pune bazele noilor piețe pentru vârstele a treia și a patra, desăvârșind astfel ordinea turbo-consumeristă. În faza III, nicio vârstă nu are voie
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
trata problemele importante și de a relata obiectiv faptele. Este dezolat de frivolitatea presei people, de mulțimea de cărți lipsite de valoare, de calitatea dezbaterilor intelectuale, devenite atone. Muzica tânără (rap, tehno) provoacă plictiseală sau reacții de respingere în rândul adulților. Simultan, asistăm la violente polemici relative la arta contemporană prezentată ca triumf al imposturii, al vidului, al genericului „orice”9. În faza III, produsele purtătoare de sens hrănesc infinit mai mult decepția consumatorilor decât produsele utilitare. Să ne întoarcem la
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]