38,420 matches
-
din sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, aprobată prin Legea nr. 45/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 9 martie 2007. Textul de lege criticat are următoarea redactare: - Art. 16: "(1) Asistenții judiciari numiți în condițiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările ulterioare, sunt salarizați cu o indemnizație de încadrare brută lunară potrivit coeficienților de multiplicare prevăzuți, după caz, la lit.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225054_a_226383]
-
art. 41, 5, 7, 18, 24 și 25. ... (3) Indemnizațiile de încadrare brute lunare și celelalte drepturi ale asistenților judiciari se acordă prin ordin al ministrului justiției." ... Curtea constată că, ulterior sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate, textele de lege criticate au fost abrogate prin dispozițiile art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009. Dispozițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225054_a_226383]
-
se stabilesc prin ordin al ministrului justiției și libertăților cetățenești." ... Prin urmare, obiect al excepției de neconstituționalitate urmează a-l constitui dispozițiile art. 19 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 330/2009 . Autorii excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare art. 16 alin. (1) și art. 53 din Constituție, referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor și la restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale, precum și dispozițiilor art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 157 alin. (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225054_a_226383]
-
dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , eventuala contradicție existentă între dispozițiile unor legi în vigoare nu intră sub incidența controlului de constituționalitate. Așadar, instanța de contencios constituțional nu poate examina pretinsa contradicție dintre textele de lege criticate și prevederile Codului muncii, invocate de autorii excepției. Prin urmare, rămâne Curții să examineze conformitatea dintre dispozițiile legale actuale privind salarizarea și celelalte drepturi salariale ale asistenților judiciari cu dispozițiile art. 16 alin. (1) și art. 53 din Constituție. Examinând
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225054_a_226383]
-
și art. 53 din Constituție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în esență, critica de neconstituționalitate vizează diferența de tratament juridic dintre salarizarea magistraților și cea a asistenților judiciari. Față de aceste susțineri, Curtea reține că diferența de tratament juridic criticată ca fiind neconstituțională este justificată de faptul că asistenții judiciari, deși participă la constituirea completului de judecată, îndeplinesc doar un rol consultativ în înfăptuirea actului de justiție, neputându-se pune un semn de egalitate între activitatea desfășurată de aceștia și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225054_a_226383]
-
nivelului instanțelor sau parchetelor, reglementarea referitoare la salarizarea asistenților judiciari nu face trimitere la acest criteriu. În sfârșit, cu privire la susținerile autorilor excepției privitoare la acordarea sporului pentru solicitare neuropsihică, Curtea reține că Legea nr. 330/2009 a acoperit omisiunea legislativă criticată. Astfel, art. 4 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 330/2009 acordă asistenților judiciari, în mod egal cu judecătorii și procurorii, sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și sporul de confidențialitate. Astfel că, sub acest aspect, excepția de neconstituționalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225054_a_226383]
-
ale art. 1 alin. (5) și art. 21 alin. (1)-(3), precum și dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Se arată că dispozițiile legale criticate reglementează o contravenție în materia pieței de capital, iar pentru identificarea conduitei interzise sau prescrise este necesară coroborarea cu art. 195 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 , normă de trimitere. Se menționează că dispozițiile criticate sunt de maximă generalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277706_a_279035]
-
arată că dispozițiile legale criticate reglementează o contravenție în materia pieței de capital, iar pentru identificarea conduitei interzise sau prescrise este necesară coroborarea cu art. 195 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 , normă de trimitere. Se menționează că dispozițiile criticate sunt de maximă generalitate, nu conțin o descriere a faptelor considerate contravenții, precum și a elementelor constitutive ale contravenției, nu permit identificarea conduitei ilicite, nu sunt explicite, inteligibile, nu sunt în mod rezonabil previzibile, sunt deficitare și insuficiente. Astfel, acestea conduc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277706_a_279035]
-
-l definească sau să permită conturarea întinderii acestuia și delimitarea conținutului și sferei de aplicare, respectiv condițiile care asigură respectarea acestuia. 9. În acest context precizează situația de fapt a cauzelor aflate pe rolul instanțelor ordinare și susține că prevederile criticate nu îndeplinesc cerințele prevăzute de dispozițiile art. 8 alin. (4) teza întâi și ale art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și nici cele cuprinse în art. 3 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277706_a_279035]
-
condițiile de calitate pe care trebuie să le îndeplinească un act normativ, respectiv claritate, precizie, previzibilitate. 11. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile criticate nu sunt în contradicție cu prevederile art. 1 alin. (5) și art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție, cu principiile de drept naționale sau europene. Astfel, dispozițiile art. 272 alin. (1) lit. g) pct. 1 din Legea nr. 297/2004
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277706_a_279035]
-
investitorilor, acesta fiind un principiu fundamental care definește funcționarea pieței de capital, regăsit și în diferite acte adoptate la nivel european [ Directiva 2004/25/CE privind ofertele publice de cumpărare - art. 3 pct. 1 lit. a)]. În același timp, dispozițiile criticate îndeplinesc cerințele privind respectarea Constituției, a supremației sale, precum și asigurarea accesului liber la justiție, având în vedere faptul că instanței de contencios administrativ i-a fost conferită competența de a verifica legalitatea actelor Autorității de Supraveghere Financiară, în cadrul unei proceduri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277706_a_279035]
-
din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 13. Guvernul, având în vedere conținutul normelor legale criticate, în esență, arată că, la fel ca și în materie penală, o cerință esențială a normei contravenționale este cea a previzibilității. Previzibilitatea unei norme contravenționale, subordonată principiului legalității legii contravenționale, reglementat de art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277706_a_279035]
-
de sarcina sa constituțională de a redacta norme legale contravenționale care să îndeplinească o cerință esențială de calitate, respectiv să cuprindă fapta în concret ce constituie comportamentul pe care destinatarii legii trebuie să îl aibă prefigurat ca fiind interzis, dispozițiile criticate nereglementând în detaliu acțiunile sau inacțiunile ce sunt sancționate, ci deleagă reglementarea acestor aspecte Autorității de Supraveghere Financiară, delegare de atribuții pentru a stabili norme prin emiterea unor acte cu caracter administrativ infralegale care determină o stare de incertitudine juridică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277706_a_279035]
-
de acte având, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp. Desigur, destinatarii legii trebuie să respecte aceste reglementări, însă acest principiu nu poate fi utilizat de către legiuitor pentru a omite reglementarea faptelor ce constituie contravenție în cadrul legii criticate. Dacă s-ar admite că pot fi stabilite contravenții fără ca faptele să fie clar descrise în normele de incriminare, garanțiile stabilite prin art. 1 alin. (5) din Constituție sunt golite de conținut. În acest context apreciază că normele criticate nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277706_a_279035]
-
legii criticate. Dacă s-ar admite că pot fi stabilite contravenții fără ca faptele să fie clar descrise în normele de incriminare, garanțiile stabilite prin art. 1 alin. (5) din Constituție sunt golite de conținut. În acest context apreciază că normele criticate nu au un caracter accesibil și predictibil, aspecte ce pot duce la abuzuri în aplicare. 15. De asemenea opinează că nu pot fi sancționate, în temeiul unei legi, încălcări ale unor reglementări ale Autorității de Supraveghere Financiară, emise pe baza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277706_a_279035]
-
celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 17. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277706_a_279035]
-
dintr-un act determinat. Pe scurt, legea trebuie să fie, în același timp, accesibilă și previzibilă. (Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunțată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit, paragraful 49). În lumina acestor precizări, Curtea a constatat că textele criticate îndeplinesc cerințele de claritate, precizie și predictibilitate. Față de acestea, Curtea constată că aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză, astfel că nu se poate reține pretinsa încălcare a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. De altfel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277706_a_279035]
-
claritate, precizie și predictibilitate. Față de acestea, Curtea constată că aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză, astfel că nu se poate reține pretinsa încălcare a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. De altfel, din examinarea prevederilor criticate, corelate cu întreg cadrul legislativ în materia pieței de capital, Curtea observă că acestea sunt clare, previzibile, nefiind contrare art. 1 alin. (5) din Constituție și nici privite prin prisma unei pretinse nerespectări a prevederilor ce reglementează materia redactării actelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277706_a_279035]
-
pieței de capital, Curtea observă că acestea sunt clare, previzibile, nefiind contrare art. 1 alin. (5) din Constituție și nici privite prin prisma unei pretinse nerespectări a prevederilor ce reglementează materia redactării actelor normative. 63. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia dispozițiile criticate sunt neconstituționale și prin raportare la prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, se reține că examinarea constituționalității unui text de lege
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277706_a_279035]
-
a Valorilor Mobiliare, iar potrivit art. 275 alin. (1) din aceeași lege, la individualizarea sancțiunii se va ține seama de circumstanțele personale și reale ale săvârșirii faptei și de conduita făptuitorului. Iar, în măsura în care, astfel cum susțin autorii, că normele legale criticate "conduc la acțiuni arbitrare și discreționare ale organelor constatatoare", aceștia pot contesta legalitatea actelor C.N.V.M. Astfel, cum a reținut și Curtea Constituțională în jurisprudența sa, verificarea legalității actelor C.N.V.M., care sunt acte administrative unilaterale, se face de către o instanță judecătorească
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277706_a_279035]
-
195 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital nu trebuie interpretate și aplicate în mod disparat, ci trebuie avut în vedere întreg cadrul legislativ cu privire la piața de capital, astfel că, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate, aceasta urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. 67. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277706_a_279035]
-
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile art. 12 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) și ale art. 16 alin. (1). Astfel, consideră că textul de lege criticat instituie un caz de retroactivitate a dispozițiilor legale referitoare la constatarea și sancționarea contravențiilor, deși aceste dispoziții nu sunt, potrivit sistemului de drept românesc, norme de drept penal. În acest sens invocă faptul că art. 47 din Ordonanța Guvernului nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156440_a_157769]
-
aceiași agenți economici care au fost sancționați în aceeași perioadă, însă asupra cărora instanța de judecată s-a pronunțat anterior soluționării cauzei, au rămas cu amenzile aplicate". Tribunalul Mureș apreciază că excepția de neconstituționalitate este nefondată, întrucât prin prevederile legale criticate sunt reglementate situațiile tranzitorii ce privesc aplicarea în timp a legilor care stabilesc și sancționează contravenții. Această reglementare este considerată a fi absolut necesară prin raportare la principiul legalității stabilirii și sancționării contravențiilor, statuat în art. 1 din Ordonanța Guvernului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156440_a_157769]
-
că lipsa unor asemenea dispoziții ar avea ca rezultat încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (1) referitoare la universalitatea legii, precum și a celor referitoare la egalitatea în drepturi, consacrate de art. 16. În continuare, consideră că textul de lege criticat are meritul de a contribui la menținerea certitudinii în cadrul relațiilor sociale, deoarece îndepărtează situațiile în care actul normativ ar produce efecte după data abrogării sale. Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierile de sesizare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156440_a_157769]
-
mai poate fi invocată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite în cauze de judecătorul-raportor, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției republicate, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituția republicată, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156440_a_157769]