37,224 matches
-
prin jocul de planuri și proporția judicioasă între aventură și dialog. Ionuț Caragea a scris și proză scurtă științifico-fantastică, fiind printre laureați la trei ediții consecutive (2007, 2008, 2009) ale concursului Helion din Timișoara, la prima ediție a Concursului de Proză Umoristică SF, organizat de același club în 2016, și la ediția din 2016 a concursului național "România peste 100 de ani", organizat în cadrul ROMCON-ului de ARCASF. Povestirile sale SF au fost publicate de-a lungul anilor în revista Helion
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
ani", organizat în cadrul ROMCON-ului de ARCASF. Povestirile sale SF au fost publicate de-a lungul anilor în revista Helion, în "Almanah Science Fiction 2008" (România), în almanahul SCI-FI Freedom (S.U.A.), cât și în antologia care cuprinde autori reprezentativi de proză scurtă din România, intitulată „Alertă de grad zero în proza scurtă românească actuală”, lucrare publicată de editura Herg Benet . Ionuț Caragea a publicat în volumul „Esențe lirice. Cronici literare 2007-2011”, editura Fides, 2011, eseuri critice despre cărțile unor autori români
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
au fost publicate de-a lungul anilor în revista Helion, în "Almanah Science Fiction 2008" (România), în almanahul SCI-FI Freedom (S.U.A.), cât și în antologia care cuprinde autori reprezentativi de proză scurtă din România, intitulată „Alertă de grad zero în proza scurtă românească actuală”, lucrare publicată de editura Herg Benet . Ionuț Caragea a publicat în volumul „Esențe lirice. Cronici literare 2007-2011”, editura Fides, 2011, eseuri critice despre cărțile unor autori români contemporani. Totodată, publică recenzii și în numeroase reviste din România
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
a actorului” și Regie teatru până în 1993, atât la Bacău cât și în Municipiul Onești, înființând în acest municipiu o “Secție de Teatru” a Școlii Populare de Artă Bacău. A depus în paralel o activitate literară intensă, a publicat poezii, proza sau piese de teatru. Multe dintre acestea au fost puse în scenă de teatre profesioniste și de amatori din țară sau străinătate: Comoara, Dragostea Nevestelor, Fata tatii cea Frumoasă, Cearta în familie, Depărtarea, sau o piesă în versuri despre Păcala
Ion Ghelu Destelnica () [Corola-website/Science/334146_a_335475]
-
caracterizat prin ironie, satiră, caricatură, sarcasm, violență verbală, sunt diverse, reprezentând toate nivelele limbii: epitete, personificări, comparații, metafore, interogații și exclamații retorice, trimiteri la înțelepciunea paremiologică sau la citate livrești, cu precădere din latină sau franceză, ritm sacadat, uneori nervos, proza rimată etc. „Am primit „Acolada” și am citit „Etnologul...”, spune Dr. Mircea Moț, nu din motive extraestetice (...), ci pentru rafinamentul narațiunii, trădând prozatorul Rogoz, pentru eul spectaculos care se simte în spatele rostirii, al cărui portret se poate contura de către cititor
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
Neamul Românesc" a lui Iorga, apoi într-un volum tipărit la Vălenii de Munte. Iorga l-a menționat mai târziu pe Stahl, alături de Ion Agârbiceanu, Romulus Cioflec și Dumitru C. Moruzi, ca pe unul dintre cei mai valoroși scriitori de proză ai revistei "Neamul Românesc". Potrivit unui obicei secular evocat, autorul a dedicat romanul „memoriei unui nerăsplătit muncitor tenace, memoriei lui Victor Anestin, care, prin grai și prin scris, în viața lui scurtă de om sărac și trudit, a făcut pe
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
apelul la prefabricate narative de tipul manuscrisului găsit, dezechilibrul provocat de lungile pasaje de știință popularizată, agreabile în sine, dar intercalate fără o minimă justificare în firul epic, împrumuturile fățișe din Poe, Verne, Wells”; autorul este considerat „inferior” în ceea ce privește structurarea prozei în comparație cu modelele sale occidentale, de la Edgar Allan Poe la Jules Verne. În opinia filologului Petru Iamandi, „pozitivismul destul de evident” al cărții este compensat de „entuziasm” și „observații amuzante”, dar „lipsa unui conflict autentic [este] neajunsul principal al cărții lui Stahl
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
Ferrer, cunoscut și ca "" (n. 28 iulie 1879 - d. 24 mai 1930), a fost un scriitor modernist spaniol. A fost unul dintre cei mai rafinați stiliști ai literaturii spaniole. A scris o proză poematică, de atitudine lirico-contemplativă, în care scenele romanești se ivesc dintr-o memorie îndepărtată, senzorială, impregnată de sentimentul unei naturi umanizate, învăluind întreaga viață a personajelor, ale căror destine dramatice se consumă în atmosfera liniștită a provinciei.
Gabriel Miró () [Corola-website/Science/334428_a_335757]
-
este împărțit în 18 capitole, numerotate cu cifre romane (de la I la XVIII) și fără titluri. Integrarea Hortensiei Papadat-Bengescu în cenaclul literar „Sburătorul” organizat de criticul Eugen Lovinescu în primii ani de după Primul Război Mondial a determinat o evoluție a prozei sale de la nuvelele cu substrat psihologic scrise într-un mod stângaci la romanele cu specific citadin, mult mai obiective. Acestui cenaclu i se datorează într-o mare măsură înflorirea romanului românesc citadin prin promovarea scrierilor lui Camil Petrescu și Hortensia
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
Bach" și " Drumul ascuns" au o „rigoare expresivă în compoziție” și o „echilibrare a diferitelor elemente” ca rezultat al unei perioade mai lungi de elaborare. Mihai Zamfir afirmă că romanul "Concert din muzică de Bach" atinge nivelul calitativ maxim al prozei Hortensiei Papadat-Bengescu, în timp ce „"Drumul ascuns" reia, în ton minor, "Concertul...", fără a-i coborî prea mult nivelul”. George Călinescu îl considera cel mai bun roman al autoarei, apropiat prin respectul pentru convenționalism de romanele lui Marcel Proust, în care viețile
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
de a-și mirosi propria transpirație) și o exprimare neglijentă plină de greșeli gramaticale. Succesul redus la public al romanului " Concert din muzică de Bach" s-a datorat, în opinia lui Nicolae Manolescu, faptului că majoritatea cititorilor îl considerau o „proză lentă și greoaie, cu multe greșeli de exprimare”, această percepție negativă influențând inițiativa de introducere a romanului în programele școlare. Criticul sus-menționat afirmă că impresia cititorilor este falsă, datorându-se dificultăților de acomodare cu textul literar. Chiar dacă stilul scriitoarei „abundă
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
romane (de la I la XXVII) și nu țin cont de împărțirea romanului în cele cinci părți. Integrarea Hortensiei Papadat-Bengescu în cenaclul literar „Sburătorul” organizat de criticul Eugen Lovinescu în primii ani de după Primul Război Mondial a determinat o evoluție a prozei sale de la nuvelele cu substrat psihologic scrise într-un mod stângaci la romanele cu specific citadin, mult mai obiective. Acestui cenaclu i se datorează într-o mare măsură înflorirea romanului românesc citadin prin promovarea scrierilor lui Camil Petrescu și Hortensia
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
Bach" și " Drumul ascuns" au o „rigoare expresivă în compoziție” și o „echilibrare a diferitelor elemente” ca rezultat al unei perioade mai lungi de elaborare. Mihai Zamfir afirmă că romanul "Concert din muzică de Bach" atinge nivelul calitativ maxim al prozei Hortensiei Papadat-Bengescu, în timp ce „"Drumul ascuns" reia, în ton minor, "Concertul...", fără a-i coborî prea mult nivelul”. Într-un studiu vast din perioada interbelică cu privire la romanul românesc, Șerban Cioculescu considera că " Drumul ascuns" este „un foarte important roman”. Unii critici
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
de Mihail Dragomirescu. A fost corector la "Chemarea" și "Facla"și secretar de redacție la "Ilustrațiunea română". A debutat editorial cu romanul "Piatra neagră" în 1930, prefațat de Liviu Rebreanu. În deceniul al patrulea a publicat mai multe volume de proză. A dus o viață agitată, cu practicarea unor meserii nu o dată antipodice: ucenic tinichigiu, tipograf, învățător, bibliotecar, redactor la "Țara noastră", secretar literar la Radiodifuziune, servitor la o cârciumă din Călărași, atașat de presă, iar după 1944, văcar, referent tehnic
George Acsinteanu () [Corola-website/Science/335176_a_336505]
-
autorul unei cărți de aforisme și al unei cărți de cântece pentru copii. În 1991 a devenit președinte al Asociației de Creație TOCONO și a fondat Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu”, primul liceu particular din Moldova. A debutat cu proze scurte în ziarul „Tinerimea Moldovei”. A publicat articole și eseuri în diverse ziare și reviste. A tradus monografii și manuale de psihologie din limba rusă. Ulterior publică manualele de psihologie: „Cunoaște-te pe tine însuți” (1983), „Vârsta barierelor” (1987); iar
Aurelian Silvestru () [Corola-website/Science/335221_a_336550]
-
de la Marea Vie, Majadahonda, 1996; Haos, temniță și exil la Eminescu, Cotruș, Gyr și Stamatu, Majadahonda, 1995; Articles on Education, Biblioteca Pedagogică Națională/Consiliul Europei, 1995 Indoeminescology , AIME, 1994<br> Poezie:<br> Invocații,1968, Dodii, 2002, Finish Romania, 2006<br> Proză:<br> Eres, 1970, La Gioia, 2003, Zăpezi hawaiiene, 2006<br> Traduceri:<br> Din Kalidasa, Jayadeva, Milarepa, Tagore, Gianni Rodari<br> A fost intervievat, în afară de presa română, de "TV Montecarlo" (28 ianuarie 1990), "TV Națională indiană Doordarshan" (1978) și de ziarele
George Anca () [Corola-website/Science/335245_a_336574]
-
Dayan asupra comportamentului sau ca lider, de asemenea „Războiul de Yom Kipur”, „Lupta pentru Sf Simion” care descrie luptele de la mănăstirea Sf.Simion, carte care a fost folosită ulterior în academia militară. Hashavia a tradus în ebraică circa 350 cărți - proza - polițista și de aventuri și non-ficțiune - istorie etc , de autori că Ian Fleming, Alistair MacLean,Agatha Christie, Jack London, Jules Verne, Emile Zola, Anthony Beevor, etc Hashavia a locuit la Petah Tikva. El a murit în 2015 după o boală
Arie Hashavia () [Corola-website/Science/335289_a_336618]
-
interpretul de limba rusă al lui Mihail Sadoveanu în timpul vizitelor acestuia în Uniunea Sovietică. Teza sa de disertație despre Mihail Sadoveanu pentru obținerea titlului de candidat în științe filologice îi este respinsă în 1953 pe motiv că nu examinase și proza realist-socialistă a scriitorului. Cu toate acestea, lucrarea fără modificări îi este acceptată în 1959, iar Fridman primește titlul de candidat în științe filologice. În anul 1972 devine cercetător științific la Institutul de Slavistică și Balcanistică din cadrul Academiei de Științe a
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
mulți răzvrătiți împotriva ordinii sociale capitaliste. Autorul adaptează povestirile pescărești ideologiei realist-socialiste, vrând să evidențieze susținerea populară de care s-ar fi bucurat mișcarea revoluționară de sorginte comunistă la sfârșitul secolului al XIX-lea. Romanul a fost ecranizat, alături de alte proze sadoveniene, în filmul "Vacanță tragică" (1979), regizat de Constantin Vaeni după un scenariu scris de Constantin Mitru. Iliuță, fiul inginerului Manole Dumitraș, trăiește în orașul Fălticeni, împreună cu tatăl său, cu mătușa sa și cu bătrâna sa dădacă, Anghelina. Mama băiatului
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
pe Zaharia Stancu. Între timp, Sadoveanu publică mai multe volume realist-socialiste, printre care și "Mitrea Cocor", prin care se apreciau și încurajau politicile de colectivizare. Romanul este publicat în 1949 și îi aduce lui Sadoveanu primul Premiu de Stat pentru proză. Scriitorul reia din volumul "Împărăția apelor" descrierea primei sale amintiri pescărești și cele șase povestiri despre experiența pescărească de la Nada Florilor, rescriindu-le potrivit ideologiei realist-socialiste. După mărturia fiicei sale, Profira, el visa de multă vreme scrierea acestei cărți „în
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
cineastul Constantin Vaeni și lansat la 21 mai 1979 a fost inspirat din romanul "Nada Florilor" și din alte povestiri sadoveniene. Scenariul a fost scris de Constantin Mitru, cel care mai colaborase la scrierea scenariilor a trei filme inspirate din prozele lui Sadoveanu și regizate de Mircea Drăgan: "Neamul Șoimăreștilor" (1965, împreună cu Alexandru Struțeanu), "Frații Jderi" (1974, împreună cu Profira Sadoveanu și Mircea Drăgan) și "Ștefan cel Mare - Vaslui 1475" (1975, împreună cu Valeria Sadoveanu și Mircea Drăgan). Acțiunea filmului se petrece într-
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
Europa etc.) realizând în calitate de autor total (scenarist, operator și regizor) filme TV despre locurile vizitate. A fost tradus în numeroase țări ale lumii. Laureat al mai multor premii literare naționale și internaționale. Autor a circa 40 de volume de poeme, proză, filosofie și publicistică, Toma George Maiorescu este binecunoscut cititorilor de peste hotare prin traducerile datorate unor scriitori ca David Samoilov, Kirill Kovaldji, Evgheni Evtușenko în rusă,George Anca în engleză, Geir Campos în portugheză, Per Olof Ekström în suedeză, Menelaos Ludemis
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]
-
5000 de personalități ale lumii), "International Who's Who of Intelectuals, The International Directors of Distinguished Leaderships, Man of Achievement "și altele. LESPEZI PE UN VEAC APUS, versuri - (Reșița), 1947; ÎNTOARCEREA ÎN PATRIE, poem - (Editura Tineretului), 1955; CĂLĂTORIE PRIN VREME, proză - (Editura Tineretului), 1956; RITMURI CONTEMPORANE, poeme - (E.S.P.L.A.), 1960; UNDE SE ÎNTORC COSMONAUȚII, proză - (Editura pentru literatură), 1962; OCHII DANIELEI, poeme - (Editura Tineretului), 1963; PAȘI PESTE APE, poeme - (Editura pentru literatură), 1965; ZEII DESCULȚI, proză - (Editura Tineretului), 1966; DIALOG CU SECOLUL
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]
-
Directors of Distinguished Leaderships, Man of Achievement "și altele. LESPEZI PE UN VEAC APUS, versuri - (Reșița), 1947; ÎNTOARCEREA ÎN PATRIE, poem - (Editura Tineretului), 1955; CĂLĂTORIE PRIN VREME, proză - (Editura Tineretului), 1956; RITMURI CONTEMPORANE, poeme - (E.S.P.L.A.), 1960; UNDE SE ÎNTORC COSMONAUȚII, proză - (Editura pentru literatură), 1962; OCHII DANIELEI, poeme - (Editura Tineretului), 1963; PAȘI PESTE APE, poeme - (Editura pentru literatură), 1965; ZEII DESCULȚI, proză - (Editura Tineretului), 1966; DIALOG CU SECOLUL ȘI OAMENII LUI Cartea I, interviuri - (Editura pentru literatură), 1967; TIMP RĂSTIGNIT, poeme
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]
-
Editura Tineretului), 1955; CĂLĂTORIE PRIN VREME, proză - (Editura Tineretului), 1956; RITMURI CONTEMPORANE, poeme - (E.S.P.L.A.), 1960; UNDE SE ÎNTORC COSMONAUȚII, proză - (Editura pentru literatură), 1962; OCHII DANIELEI, poeme - (Editura Tineretului), 1963; PAȘI PESTE APE, poeme - (Editura pentru literatură), 1965; ZEII DESCULȚI, proză - (Editura Tineretului), 1966; DIALOG CU SECOLUL ȘI OAMENII LUI Cartea I, interviuri - (Editura pentru literatură), 1967; TIMP RĂSTIGNIT, poeme - (Editura pentru literatură), 1969; UCIGAȘUL ȘI FLOAREA, antiroman - (Editura Eminescu), 1970; DIALOG CU SECOLUL ȘI OAMENII LUI - Cartea a II-a
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]