38,095 matches
-
eradica terorismul de tip Al Qaeda. În acest context, conceptul de "transformare"943 în Orientul Mijlociu a figurat printre obiectivele americane declarate ale războiului împotriva Irakului (alături de înlăturarea lui Saddam Hussein și a armatelor sale de distrugere în masă, precum și scoaterea trupelor americane din Arabia Saudita), fundamentate pe interpretarea istorică oferită de Bernard Lewis, potrivit căruia lumea arabă a încetat să mai progreseze.944 Rapoartele 945 Programului Națiunilor Unite de Dezvoltare au confirmat faptul că regiunea Orientului Mijlociu rămâne în urma celor mai multe țări ale
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
fiind forțați să-și părăsească țara. 291 La 6 noiembrie 1956, ONU sub impulsul Statelor Unite și URSS pun capăt ostilităților; Israelul a ocupat Gază și Peninsula Sinai, din care s-a retras (n martie 1957, datorită ultimatumului ruso-american, (n locul trupelor israeliene fiind instalate forțe ONU de menținere a păcii. 292 Israelul declanșează, în iunie 1967, războiul cunoscut drept Războiul de șase zile (mpotriva Egiptului, Siriei și Iordaniei, (n urma căruia ocupă Gază, Cisiordania, Ierusalimul de Est, Peninsula Sinai (retrocedata Egiptului
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Next President ...", op. cît. 919 În urmă Războiului din octombrie (de Yom Kippur). 920 Pe 2 august 1990, Irakul (sub conducerea lui Saddam Hussein) a invadat Kuweitul; ca urmare, administrația Bush a ripostat ferm și, cu acordul ONU, a trimis trupe în Golf, convingând Arabia Saudita să găzduiască forțele americane de apărare; a urmat embargoul economic total asupra Irak-ului și operațiunea Furtună în Deșert, pentru a preveni ocuparea Arabiei Saudite. Pentru mai multe detalii a se vedea Ivănescu Lucia, "Dinastia Bush
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și Securitate, Editura Universității Naționale de Apărare "Carol I", București, 2008, p. 50. Accesat: 20 iunie 2007. 947 Cf. Justin Vaisse, op. cît., atunci când președintele Bush a anunțat acest plan multe guverne europene și-au exprimat sprijinul (unele chiar trimițând trupe în Irak), altele însă (de exemplu: Franța, Germania) au avut obiecții, considerând că stabilizarea și democratizarea Irakului va fi extrem de dificilă și tocmai de aceea atrăgeau atenția că situația ar putea favoriza instabilitatea, contribuind la recrutarea teroriștilor și în niciun
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
buzelor, bărbia cu o ușoară adâncitură, maxilarele puternice, acum proaspăt rase, care În vechea imagine aveau o barbă de două zile. Îi cunoștea chipul doar fiindcă privise fotografia făcută Într-o zi de toamnă la Vukovar, În fosta Iugoslavie, când trupele croate, lovite de artileria și ambarcațiunile sârbești care bombardau de pe Dunăre, abia se mențineau În micul perimetru defensiv din orașul Încercuit. Lupta era Îndârjită În suburbii, și, pe drumul spre Petrovic, Faulques și Olvido Ferrara - intraseră cu o săptămână Înainte
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
mișcându-se și Încordând arcul ucigaș (și el o combinație letală de curbe, unghiuri și drepte, ca de obicei), era aidoma nopții. Supus urzelii inevitabile a Parcelor. Înțeleg acum ce cauți, comentase Olvido cândva. Erau În Kuweitul abia părăsit de trupele irakiene. Intraseră În ajun, Însoțind o unitate americană de mecanizate, și se aflau la etajul cinci al unui Hilton fără electricitate, fără geamuri la ferestre (luaseră o cheie la Întâmplare din spatele tejghelei recepției pustii), cu apa din țevile sparte șiroind
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
tăind capete de porci Într-o măcelărie), inclusiv cele șaisprezece femei - studente și gospodine - pe care, ca și tovarășii lui pe alte o sută dintre ele, le violase și omorâse după ce le scosese din hotelul-Închisoare Sanjak, devenit bordel al trupelor sârbești. Și când, În fața tribunalului și jurnaliștilor, Herak istorisise, cu o mimică adecvată, asasinarea unei tinere de douăzeci de ani („i-am ordonat să se despoaie și a țipat, dar am mai lovit-o o dată și și-a scos hainele
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
mai mari. Ridicat pe o terasă alovionară a rîului Motru el nu a putut avea șanțuri prea adînci, de aceea pe culmea aggerului există un gard cu palisadă din bîrne mari de lemn. Mărimea castrului indică ridicarea pentru adăpostirea unei trupe cu efectiv Însemnat. Acest castru s-a construit În perioada luptei pentru o unitate ce opera prin trecătoarea Lainici. Odată cu transformarea regatului lui Decebal În provincie romană, În castrul de la Cătunele a rămas pentru paza regiunii o garnizoană. De la această
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
În studiul său, Machiavelli se îndepărtează de conceptele teocratice medievale asupra istoriei, atribuind evenimentele politice, într-o mai mare măsură, capriciilor omenești și elementului neprevăzutului. Printre celelalte lucrări ale sale se numără Arta războiului (1521), care descrie avantajele recrutării asupra trupelor mercenare. Istorii Florentine (1525) interpretează cronicile orașului, din punct de vedere al cauzalității istorice. Machiavelli a fost, de asemenea, autorul biografiei Viața lui Castruccio Castracani (1520), precum și al cătorva poeme și o serie de piese de teatru, dintre care cea
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]
-
bune auspicii. Este primit să studieze, fiind curând și angajat la Théâtre de l’ Atélier al lui Charles Dullin, apoi la Théâtre Porte Saint Martin; a mai jucat mici roluri, sub direcția lui Louis Jouvet, și la Théâtre Maturins, în trupa lui Georges Pitoëff. Dar, întors în țară, pe B. nu-l așteaptă decât o carieră mai curând modestă de interpret, îndeosebi în comedie, la Teatrul Național din București, Teatrul Nostru, Teatrul Municipal, Teatrul de Comedie, Teatrul Modern, ca și la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285556_a_286885]
-
fie sigur că nu vor fi păcăliți și aliații în același timp. Un exemplu este propaganda înșelătoare difuzată în 1944 de către britanici pentru armata germană pe posturi de radio cum ar fi Soldatensender Calais; deoarece emisiunile erau în limba germană, trupele anglofone din zonă nu aveau motive să le asculte și cu atît mai puțin să le creadă. În conflictele civile e posibil ca ambele părți implicate să vorbească aceeași limbă, și deosebirea între prieten și dușman să fie astfel mai
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de înțeles nu este neapărat motivată de intenția de a induce în eroare, chiar dacă o persoană care privește din afară ar avea această impresie. Albert (1972:96) oferă un exemplu interesant al modului în care Burundi a perceput conflictul între trupele engleze și germane în Africa de Est pe timpul primului război mondial și transferul ulterior prin care Burundi a devenit, din colonie germană, colonie belgiană. Aceste evenimente sînt văzute ca o ceartă cu consecințe fatale între un bărbat și socrul său
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
unei politici de securitate realiste, mai ales când este coroborată cu neînțelegerea mediului geostrategic de către decidenți. Astfel, În 2000, când România era deja angajată În Planul Național de Aderare la NATO, un general al Armatei Române, șef al Statului-Major al Trupelor de Uscat (și viitor șef al Statului-Major General), estima, Într-o revistă de specialitate a MApN, că „...prin mecanismele de ordin financiar-bancar avute la dispoziție de către Marile Puteri, aceasta (Alianța Nord-Atlantică - n.n.) se prezintă ca o formă principală de agresiune
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
atac frontal la adresa statului și atrag atenția asupra necesității de a reconceptualiza securitatea Într-o multidimensionalitate care să accentueze faptul că noțiunea de securitate tradițională impune anumite constrângeri asupra femeilor, punându-le Într-un rol subaltern. Studiind de exemplu situația trupelor americane În Filipine, Cynthia Enloe, analistă feministă, remarca impactul pe care acest instrument al securității Îl are asupra femeilor filipineze, care devin În același timp vehicule de legitimizare a prezenței americane, cât și simboluri ale dominației (Enloe, 1989). Alte abordări
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
arbitru al balanței de putere În Europa Centrală și de Sud-Est, se considera că România putea să facă acest lucru - sau măcar ar fi sprijinit, prin deschiderea unui nou front care i-ar fi forțat pe opozanți să-și disperseze trupele, ofensiva aliaților asupra pozițiilor ocupate de aceștia. Sfârșitul primului război mondial a dovedit că decizia strategică a Bucureștiului fusese corectă, iar unificarea națională a devenit la scurt timp o realitate. Nu numai că unificarea națională a consolidat statul român, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
celorlalte state, ca și datorită iredentismului ei În chestiunea Basarabiei. În plus, din cauza distanței considerabile dintre aliați, era foarte greu - și de aceea și foarte puțin probabil - ca aceasta să poată să ofere ajutor militar real României, ceea ce Însemna că trupele naziste trebuiau Înfruntate fără aliați, posibilitate mai degrabă suicidară având În vedere capabilitățile și pregătirea armatei române. Prin urmare, nu existau opțiuni de alianță ale României În 1940, iar singura decizie coerentă În ansamblul mai larg al unui subsistem hegemonic
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
valori și ca absență a temerii că aceste valori vor fi atacate (Wolfers, 1962, p. 150). Totuși, există diferențe istorice În ceea ce privește obiectul amenințării și valorile implicate. Inițial, conceptul de securitate se referea exclusiv la protejarea interesului național prin menținerea de trupe și limitarea potențialelor amenințări la adresa securității naționale (Waltz, 1979; Walt, 1991; Krause și Williams, 1997). În special după sfârșitul Războiului Rece și datorită interdependențelor tot mai strânse Între problemele de securitate și Între actorii internaționali, conceptul clasic de securitate a
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cinci instrumente pentru a o pune În practică. Acestea sunt: 1) măsuri pentru crearea unui climat de Încredere; 2) crearea și dezvoltarea de rețele de informare și prognoză; 3) Înființarea de misiuni pentru stabilire a faptelor; 4) desfășurări preventive de trupe; și 5) crearea de zone demilitarizate. Înainte de a decide ce acțiuni specifice trebuie Întreprinse, sunt necesare identificarea contextului În care se desfășoară respectivul conflict, precum și natura, cauzele și dinamica ce Îl caracterizează. De asemenea, trebuie create mecanisme de monitorizare a
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
dintr-un conflict (Burgess și Burgess, 2003). Obiectivul major este deci Împiedicarea unor noi violențe. De regulă, aceasta se realizează cu acordul părților implicate și este atributul unor forțe militare sau de poliție. În mod tradițional, ONU trimite astfel de trupe de menținere a păcii (Căștile albastre). Înainte de sfârșitul Războiului Rece, literatura de specialitate era dedicată studiilor de caz și istoricului misiunilor ONU, În general la persoana I, ca narațiuni ale persoanelor participante la procesul de pace. În anii ’90, odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cazurile de autoapărare, dar și orice alte situații considerate de Consiliul de Securitate al ONU ca fiind amenințări la adresa păcii și securității internaționale 1. Pe baza acestui argument, Consiliul de Securitate al ONU permite trimiterea În zone de conflict de trupe pentru menținerea păcii, deși Carta nu are prevederi specifice În acest sens. Aceste excepții de la principiul limitării utilizării forței se bazează pe doctrina „războiului just”, potrivit căreia recurgerea la mijloace violente ar putea fi justificată de un scop superior. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
intervenție cu acordul părților aflate În conflict, imparțialitate și neutilizarea forței, cu excepția cazurilor de autoapărare (Bellamy et al., 2004). De asemenea, la aceste operațiuni au participat frecvent contingente din state neutre și de putere mică ce au contribuit voluntar cu trupe, iar secretarul general al ONU a fost responsabil pentru controlul tututor activităților de gestionare a crizelor (Hansen et al., 2004). În principal, rolul acestor misiuni, În majoritate de gestionare a unor conflicte interstatale, a fost de a monitoriza teritoriile de
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
stabil. Complexitatea tot mai mare a operațiunilor ONU a dus la necesitatea reformării sectorului, proces care a demarat prin adoptarea așa-numitului raport Brahimi (ONU, 2000). Acesta prezintă o serie de recomandări, printre care desfășurarea mai rapidă și eficientă de trupe, acordarea unei importanțe mai mari procesului de consolidare a păcii și adoptarea unui set de norme consistente pentru a asigura menținerea efectivă a păcii În cazurile În care aceasta este amenințată. Promovarea procesului de consolidare a păcii În prezent, se
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de la negocieri, iar eforturile de pace ale Comunității s-au năruit (Kintis, 1997; Silber și Little, 1995). La scurtă vreme, În 1992, În Bosnia a izbucnit un conflict militar deschis. CE a recunoscut independența țării, Însă a refuzat să trimită trupe de menținere a păcii, cum ceruse președintele bosniac Alija Izetbegoviæ. În schimb, CE și ONU au găzduit o altă rundă de negocieri de pace (Vance-Owen) care a fost din nou respinsă de către delegația sârbă. Mai mult, Serbia și Muntenegru au fost supuse
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
delegația sârbă. Mai mult, Serbia și Muntenegru au fost supuse unor noi sancțiuni, iar embargourile privind comerțul și armele au rămas În vigoare. La presiunile CE, ONU a trimis forțe de protecție În Croațiaxe "Croația", Bosnia și Macedonia, intenționând ca prin prezența trupelor internaționale să fie diminuate agresiunile de natură naționalistă. În plus, scopul umanitar al operațiunilor urma să sporească respectul pentru misiunile ONU. Totuși, mandatul Îngăduia trupelor să folosească forța exclusiv pentru „auto-apărare”, ceea ce făcea ca aceste misiuni să fie incapababile să
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a trimis forțe de protecție În Croațiaxe "Croația", Bosnia și Macedonia, intenționând ca prin prezența trupelor internaționale să fie diminuate agresiunile de natură naționalistă. În plus, scopul umanitar al operațiunilor urma să sporească respectul pentru misiunile ONU. Totuși, mandatul Îngăduia trupelor să folosească forța exclusiv pentru „auto-apărare”, ceea ce făcea ca aceste misiuni să fie incapababile să ofere protecție reală, cu atât mai puțin putând „crea condițiile pentru pace și securitate cerute de negocierea unei rezoluții generale a crizei iugoslave”, așa cum era
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]