38,420 matches
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002. Dispozițiile legale criticate au următoarea redactare: - Art. 12: "(1) Dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ. (2) Dacă sancțiunea prevăzută în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156440_a_157769]
-
legea penală mai favorabilă a fost extinsă și pentru faptele contravenționale, ținând seama că, asemenea infracțiunilor, contravențiile sunt delicte sancționate, însă nu prin pedepse penale, ci prin amenzi contravenționale sau alte sancțiuni specifice. Examinând excepția, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Astfel, printr-o interpretare sistematică, atât prin prisma normelor constituționale, cât și a convențiilor internaționale la care România este parte, Curtea Constituțională a statuat prin numeroase decizii, precum Decizia nr. 197 din 13
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156440_a_157769]
-
din 4 noiembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 21 noiembrie 2003, că prevederile art. 12 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 sunt constituționale. Cu acele prilejuri Curtea a observat că textul de lege criticat, care reglementează răspunderea contravențională, instituie o soluție similară celei existente în dreptul penal cu privire la aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile. Această excepție este consacrată atât în art. 15 alin. (2) din Constituția republicată, cât și în art. 13 din Codul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156440_a_157769]
-
pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Avocatul Poporului invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale și consideră că prevederile legale criticate sunt constituționale, având în vedere marja de apreciere a statului în realizarea și garantarea drepturilor sociale și economice. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240897_a_242226]
-
Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise ale autorului excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240897_a_242226]
-
care din aplicarea prevederilor alin. (1) rezultă o valoare mai mică decât valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, suma care se acordă este de 600 lei." ... Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textul de lege criticat încalcă dispozițiile din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 47 privind nivelul de trai. Totodată, sunt considerate ca fiind încălcate dispozițiile art. 14 privind interzicerea discriminării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240897_a_242226]
-
17 privind interzicerea abuzului de drept din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și cele ale art. 1 privind protecția proprietății cuprinse în Primul Protocol adițional la Convenție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale criticate referitoare la diminuarea cuantumului salariului personalului bugetar au avut o aplicabilitate limitată în timp, până la 31 decembrie 2010, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 . Cu toate acestea, prevederile art. 1 din Legea nr. 118/2010 continuă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240897_a_242226]
-
nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), Curtea urmează a analiza constituționalitatea prevederilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 . În continuare, Curtea reține că soluția legislativă criticată a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare cu cele invocate în prezenta cauză (a se vedea Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 și Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010 , ambele publicate în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240897_a_242226]
-
nr. 118/2010 nu este contrară art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților. Astfel, în lumina principiilor stabilite în jurisprudența sa, instanța de contencios european al drepturilor omului a observat că măsura criticată nu a determinat suportarea unei sarcini disproporționate și excesive, incompatibilă cu dreptul la respectarea bunurilor garantat de articolul 1 din Primul Protocol adițional la Convenție. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat astfel că statul român nu a depășit marja
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240897_a_242226]
-
nominal răspunde autorul excepției, prin avocat Elena Drăgoescu, cu împuternicire la dosar. Lipsește partea Societatea Comercială "Dade Behring Marburg" - G.m.b.H. din Germania, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Având cuvântul, reprezentantul autorului excepției arată că dispozițiile criticate ar trebui să prevadă nu numai obligativitatea plății cauțiunii, ci și motivele pentru care se poate solicita suspendarea provizorie a executării unei hotărâri. Consideră că dispozițiile criticate încalcă art. 1 alin. (3) și art. 16 alin. (1) din Constituție, acest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165762_a_167091]
-
juridice. De asemenea, apreciază că se încalcă și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. Arată că dispozițiile de lege criticate nu favorizează nici una dintre părți, legiuitorul protejând în mod egal drepturile și interesele acestora. Consideră că dispozițiile art. 300 alin. 3 și ale art. 403 alin. 3 și 4 din Codul de procedură civilă nu contravin prevederilor din Constituție și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165762_a_167091]
-
fundamentale, prin raportare la art. 11 alin. (2) din Constituție. Apreciază că art. 6 § 1 din convenție se referă atât la persoanele fizice, cât și la persoanele juridice, neexistând nici o distincție între acestea. În concluzie, consideră că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât nu prevăd motivele pentru care cererea de suspendare provizorie a executării unei hotărâri poate fi înaintată, deci nu este explicată noțiunea de "caz urgent". Curtea de Apel București - Secția a VI-a comercială apreciază că dispozițiile art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165762_a_167091]
-
împotriva hotărârii judecătorești. Ca și instanța de judecată, arată că legea prevede măsura suspendării, în funcție de elemente obiective care definesc, de la caz la caz, urgența, iar nu de persoanele care o solicită. Pentru aceleași considerente, opinează în sensul în care textul criticat nu încalcă nici dreptul la un proces echitabil. În ceea ce privește principiul liberei concurențe, arată că nu există o legătură directă a acestuia cu prevederile a căror neconstituționalitate a fost invocată. În concluzie, Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165762_a_167091]
-
ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului și dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165762_a_167091]
-
fi atacată cu recurs, în mod separat. În cazuri urgente, președintele instanței poate dispune suspendarea provizorie a executării pe cale de ordonanță președințială, până la soluționarea de către instanță a cererii de suspendare prevăzute de prezentul articol. Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile art. 1 alin. (3), art. 11 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) și (2), art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Constituție, care au următorul conținut: - Art. 1 alin. (3): "România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165762_a_167091]
-
prevederilor art. 1 alin. (3), art. 11 alin. (2) și art. 13 alin. (1) și (2) lit. a) din Constituție, precum și ale art. 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, încălcarea acestora, prin normele procesuale criticate, putând interveni imediat, ca urmare a încălcării unor drepturi fundamentale care însă, așa cum s-a arătat, nu a avut loc. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165762_a_167091]
-
activităților societăților comerciale din domeniul distribuției de energie electrică, excepție ridicată de Municipiul Medgidia, prin primar, cu prilejul soluționării unei acțiuni în constatare a dreptului de proprietate. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate contravin dreptului de proprietate protejat de art. 44 și art. 136 alin. (2) și (4) din Constituție. În motivarea acestei susțineri arată că, potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1)-(3) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2003 , sistemele de iluminat public
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172238_a_173567]
-
a adopta hotărâri sau de a emite dispoziții cu privire la gestionarea serviciului public, precum și de a adopta hotărâri de aprobare a Regulamentelor de organizare și funcționare a serviciilor de iluminat public. Aceasta dovedește, în opinia sa, faptul că textul de lege criticat "nesocotește dispozițiile aflate în vigoare la apariția sa, întrucât consiliile locale nu ar putea dispune, prin adoptarea de hotărâri, de bunuri ce nu i-ar aparține, anume serviciul de iluminat public". Tribunalul Constanța - Secția comercială apreciază că excepția ridicată nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172238_a_173567]
-
30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția ridicată. Guvernul apreciază că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate de autorul excepției. Astfel, coroborând prevederile art. 13 din Legea nr. 570/2004 cu cele ale art. 3 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2003 , arată că "bunurile aferente infrastructurii tehnico-edilitare afectate activității de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172238_a_173567]
-
din Legea nr. 570/2004 nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele stabilite de Legea fundamentală. Cât privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 136 alin. (2) și (4) din Constituție, arată că textul de lege criticat nu conține norme contrare acestor dispoziții constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172238_a_173567]
-
acestor dispoziții constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituția României, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172238_a_173567]
-
prin delimitare patrimonial-contabilă, în scopul determinării tarifelor stabilite prin regulamentele Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală, în termenii și în condițiile negociate direct de către operatorul autorizat cu proprietarul acestor bunuri." În opinia autorului excepției dispozițiile legale criticate încalcă prevederile art. 44 și art. 136 alin. (2) și (4) din Constituție, conform cărora: - Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. (2) Proprietatea privată este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172238_a_173567]
-
alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2003 privind organizarea și funcționarea serviciilor de iluminat public, aprobată prin Legea nr. 475/2003 , aparțin proprietății publice a unităților administrativ-teritoriale. Analizând aceste susțineri, Curtea constată că bunurile vizate de textul de lege criticat nu intră în categoria celor nominalizate în art. 136 alin. (3) din Constituție, care "fac obiectul exclusiv al proprietății publice". Prin urmare, statul, prin autoritatea sa legiuitoare, poate dispune în privința încadrării acestora în proprietatea publică sau privată a statului ori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172238_a_173567]
-
art. 3 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2003 privind organizarea și funcționarea serviciilor de iluminat public, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 475/2003 , cu modificările și completările ulterioare". Așa fiind, Curtea constată că prevederile legale criticate nu aduc atingere garanțiilor constituționale ale dreptului de proprietate publică consacrate în art. 136 alin. (2) și (4). În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 44 din Constituție, Curtea observă că aceste dispoziții constituționale nu au incidență în cauză, întrucât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172238_a_173567]
-
Romtelecom" - S.A. din București într-un litigiu de contencios administrativ având ca obiect soluționarea cererii de suspendare a efectelor actului administrativ prin care au fost constatate rezultatele unei licitații. În motivarea excepției se susține, în esență, că textele de lege criticate nu oferă părților posibilitatea de a beneficia de toate garanțiile unui proces echitabil, întrucât condițiile în care se poate solicita suspendarea executării unui act administrativ unilateral nu sunt suficient de bine delimitate. Se arată că folosirea unor "noțiuni relativ largi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210343_a_211672]