38,366 matches
-
cu o a doua bursă, la Jena, unde se specializează în Studii sud-est europene (Etnologia Balcanilor) cu Prof. Dr. Thede Kahl, savant recunoscut, membru plin al Academiei de Științe a Austriei. Etnologul Viorel Rogoz a urmărit mișcarea europeană în domeniul muzeelor, a urmat un stagiu de pregătire, pe etnobotanică, la Ecomuzeul din Treignes, a predat Muzeografie, Muzeologie generală, Muzee românești în aer liber. În plus, a avut ideea realizării unui muzeu în aer liber, a unui muzeu viu, și este inițiatorul
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
Dr. Thede Kahl, savant recunoscut, membru plin al Academiei de Științe a Austriei. Etnologul Viorel Rogoz a urmărit mișcarea europeană în domeniul muzeelor, a urmat un stagiu de pregătire, pe etnobotanică, la Ecomuzeul din Treignes, a predat Muzeografie, Muzeologie generală, Muzee românești în aer liber. În plus, a avut ideea realizării unui muzeu în aer liber, a unui muzeu viu, și este inițiatorul Proiectului „Muzeul Etnografic al Țării Codrului” de la Măriuș, un sat arhaic, atestat documentar din 1424. Proiectul a fost
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
Austriei. Etnologul Viorel Rogoz a urmărit mișcarea europeană în domeniul muzeelor, a urmat un stagiu de pregătire, pe etnobotanică, la Ecomuzeul din Treignes, a predat Muzeografie, Muzeologie generală, Muzee românești în aer liber. În plus, a avut ideea realizării unui muzeu în aer liber, a unui muzeu viu, și este inițiatorul Proiectului „Muzeul Etnografic al Țării Codrului” de la Măriuș, un sat arhaic, atestat documentar din 1424. Proiectul a fost inițiat în 2008 în parteneriat cu Universitatea de Nord Baia Mare. Muzeul trebuia
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
mișcarea europeană în domeniul muzeelor, a urmat un stagiu de pregătire, pe etnobotanică, la Ecomuzeul din Treignes, a predat Muzeografie, Muzeologie generală, Muzee românești în aer liber. În plus, a avut ideea realizării unui muzeu în aer liber, a unui muzeu viu, și este inițiatorul Proiectului „Muzeul Etnografic al Țării Codrului” de la Măriuș, un sat arhaic, atestat documentar din 1424. Proiectul a fost inițiat în 2008 în parteneriat cu Universitatea de Nord Baia Mare. Muzeul trebuia să devină, în concepția sa, un
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
urmat un stagiu de pregătire, pe etnobotanică, la Ecomuzeul din Treignes, a predat Muzeografie, Muzeologie generală, Muzee românești în aer liber. În plus, a avut ideea realizării unui muzeu în aer liber, a unui muzeu viu, și este inițiatorul Proiectului „Muzeul Etnografic al Țării Codrului” de la Măriuș, un sat arhaic, atestat documentar din 1424. Proiectul a fost inițiat în 2008 în parteneriat cu Universitatea de Nord Baia Mare. Muzeul trebuia să devină, în concepția sa, un „Templu Spiritual Codrenesc”. Îl vedea precum
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
unui muzeu în aer liber, a unui muzeu viu, și este inițiatorul Proiectului „Muzeul Etnografic al Țării Codrului” de la Măriuș, un sat arhaic, atestat documentar din 1424. Proiectul a fost inițiat în 2008 în parteneriat cu Universitatea de Nord Baia Mare. Muzeul trebuia să devină, în concepția sa, un „Templu Spiritual Codrenesc”. Îl vedea precum satul său natal la vremea copilăriei: „un sat codrenesc răsfirat-spre-adunat, cu uliți străjuite de garduri împletite, acoperite cu șindrilă sau paie, case vechi cu prispă-ngustă, pe
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
sunt semănate cu cereale: grâu, mei, alac, secară etc; garduri vii și garduri de spini separă proprietățile, gardul de ruje (tulpini de floarea soarelui) delimitează grădina, iar vrajnița cu boc asigură intrarea carului tras de bivoli, boi sau cai. Satul muzeu va avea biserică, școală, cimitir, moară, oloire, vâltoare, potcovărie, stupini, stână, șura danțului, pălincie, arie (cu batoză, dibol, trier, stoguri) și, bineînțeles, o fântână a satului”. Profesorul preconiza ca Muzeul etnografic în aer liber de la Măriuș să devină un "centru
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
asigură intrarea carului tras de bivoli, boi sau cai. Satul muzeu va avea biserică, școală, cimitir, moară, oloire, vâltoare, potcovărie, stupini, stână, șura danțului, pălincie, arie (cu batoză, dibol, trier, stoguri) și, bineînțeles, o fântână a satului”. Profesorul preconiza ca Muzeul etnografic în aer liber de la Măriuș să devină un "centru de studiu al tradițiilor", iar în vecinătatea lui să fie amenajate mai multe obiective turistice, strâns legate de tradițiile locului. „În apropiere, oaspeții vor putea savura un balmoș, caș proaspăt
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
din Măriuș au donat 60 ha din pământul strămoșesc în acest scop. Nume de rezonanță ale muzeologiei romanesti - Ioan Godea, Cornel Bucur, Paula Popoiu, Radu Florescu, Ioan Opris, Cornel Taloș, Tiberiu Graur - au asistat și îndrumat în permanență elaborarea Proiectului „Muzeul Codrului”. Proiectul l-a gândit împreună cu arhitectul Emanuil Vașvari, originar din Orțița. Profesorul Rogoz a obținut finanțare. A achizitionat, din banii statului, zeci de case, șuri, cotețe, hoboroace, unele aflate într-o stare avansată de degradare. O perioadă de câțiva
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
Silene vulgaris"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), gențiana ("Gențiana ciliata"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), rogoz nutant ("Carex pendula"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, muzee, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
(n. 1879 - d. 1961) a fost un pictor francez. Acesta a fost profesor la „Școala de Belle Arte” din Chișinău și primul director al Muzeului Național de Artă. Baillayre s-a născut în 1879 în Franța (Pirineii Orientali), iar copilăria și adolescența a petrecut-o în Georgia (1885-98). A studiat apoi la Amsterdam, St. Petersburg și Grenoble și a devenit o personalitate artistică importantă în
Auguste Baillayre () [Corola-website/Science/334242_a_335571]
-
Franța (Pirineii Orientali), iar copilăria și adolescența a petrecut-o în Georgia (1885-98). A studiat apoi la Amsterdam, St. Petersburg și Grenoble și a devenit o personalitate artistică importantă în Chișinău (1918-43). Mai multe dintre operele sale sunt păstrate la Muzeul Național de Artă al Moldovei, al cărui prim director a fost în 1939.
Auguste Baillayre () [Corola-website/Science/334242_a_335571]
-
(MNAM) este un muzeu din centrul Chișinăului, singura instituție de acest profil din Republica Moldova. Acesta a fost fondat de către Alexandru Plămădeală și Auguste Baillayre în anul 1939. Actualmente, patrimoniul MNAM numără peste 39.000 de opere, care reflectă dezvoltarea artelor plastice din sec. XV-XXI
Muzeul Național de Artă al Moldovei () [Corola-website/Science/334240_a_335569]
-
centrul Chișinăului, singura instituție de acest profil din Republica Moldova. Acesta a fost fondat de către Alexandru Plămădeală și Auguste Baillayre în anul 1939. Actualmente, patrimoniul MNAM numără peste 39.000 de opere, care reflectă dezvoltarea artelor plastice din sec. XV-XXI. În muzeu permanent funcționează expoziții de artă europeană, rusă și orientală. În 1939, sculptorul Alexandru Plămădeală selectează în jur de 160 de lucrări ale artiștilor plastici basarabeni și români, pentru constituirea primei pinacoteci a Chișinăului, custode-șef fiind numit Auguste Baillayre. Inaugurarea
Muzeul Național de Artă al Moldovei () [Corola-website/Science/334240_a_335569]
-
selectează în jur de 160 de lucrări ale artiștilor plastici basarabeni și români, pentru constituirea primei pinacoteci a Chișinăului, custode-șef fiind numit Auguste Baillayre. Inaugurarea Pinacotecii, are loc la 26 noiembrie 1939, acest lucru, de fapt, însemnând deschiderea primului muzeu de artă, al cărui succesor a devenit astăzi MNAM. În primele zile ale celui-al doilea război mondial lucrările Pinacotecii, au fost încărcate în două vagoane și expediate spre Harkov; soarta acestora rămând necunoscută până astăzi. Spre finele lui 1944
Muzeul Național de Artă al Moldovei () [Corola-website/Science/334240_a_335569]
-
ale celui-al doilea război mondial lucrările Pinacotecii, au fost încărcate în două vagoane și expediate spre Harkov; soarta acestora rămând necunoscută până astăzi. Spre finele lui 1944, în baza unor transferuri de fonduri de la Galeria Tretiakov și de la Ermitaj, muzeul își reia activitatea cu inaugurarea expozițiilor per-manente. Muzeul se află în Clădirea fostului gimnaziu pentru fete fondat de principesa N. G. Dadiani. Colecția muzeului s-a completat de-a lungul timului, cu icoane vechi, lucrări ale pictorilor basarabeni și a
Muzeul Național de Artă al Moldovei () [Corola-website/Science/334240_a_335569]
-
au fost încărcate în două vagoane și expediate spre Harkov; soarta acestora rămând necunoscută până astăzi. Spre finele lui 1944, în baza unor transferuri de fonduri de la Galeria Tretiakov și de la Ermitaj, muzeul își reia activitatea cu inaugurarea expozițiilor per-manente. Muzeul se află în Clădirea fostului gimnaziu pentru fete fondat de principesa N. G. Dadiani. Colecția muzeului s-a completat de-a lungul timului, cu icoane vechi, lucrări ale pictorilor basarabeni și a celor din Rusia, Europa Occidentală, Japonia, India, China
Muzeul Național de Artă al Moldovei () [Corola-website/Science/334240_a_335569]
-
Spre finele lui 1944, în baza unor transferuri de fonduri de la Galeria Tretiakov și de la Ermitaj, muzeul își reia activitatea cu inaugurarea expozițiilor per-manente. Muzeul se află în Clădirea fostului gimnaziu pentru fete fondat de principesa N. G. Dadiani. Colecția muzeului s-a completat de-a lungul timului, cu icoane vechi, lucrări ale pictorilor basarabeni și a celor din Rusia, Europa Occidentală, Japonia, India, China. În 1947, prin testamentul profesorului Academiei de Arte Plastice din Sankt-Petersburg, Pavel Șillingovski, MNAM i-a
Muzeul Național de Artă al Moldovei () [Corola-website/Science/334240_a_335569]
-
Europa Occidentală, Japonia, India, China. În 1947, prin testamentul profesorului Academiei de Arte Plastice din Sankt-Petersburg, Pavel Șillingovski, MNAM i-a fost donată o colecție impunătoare de lucrări de grafică ale maeștrilor europeni și ruși din sec. XVII-XIX. În 1962, muzeul a primit în dar colecția fostului profesor de la „Școala de Belle Arte” din Chișinău, pictorul (și custodele-șef la deschiderea din 1939) Auguste Baillayre. Pe lîngă calitatea de fondator, Baillayre a oferit o donație substanțială constituită din 342 de lucrări
Muzeul Național de Artă al Moldovei () [Corola-website/Science/334240_a_335569]
-
sporturi extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete, bărci cu motor ce produc poluare fonică) și urbanizarea zonei. În vecinătatea sitului și în arealul acestuia se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, cetăți, muzee, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
Turism al Orașului Florilor care, la rândul său, o vinde provinciei Imperia în 1973. După mai mulți ani în care a fost închisă pentru importante lucrări de restaurare, Villa Nobel a fost redeschisă pentru vizitatori în 2002. Ea este acum muzeu, oferind o inspirată locație pentru expoziții, conferințe și întâlniri atât pentru oamenii de știință cât și pentru marele public. Mobilier propriu de-al lui Alfred Nobel este expus în unele camere, cum ar fi cea de studiu, de zi și
Vila Nobel () [Corola-website/Science/334290_a_335619]
-
Lord David Trimble, Rigoberta Menchiu Turn și Shirin Ebady. Pe timpul verii, parcul Villa oferă un inspirat teatru pentru literatură și evenimente muzicale. De mai mulți ani, la 10 decembrie, Villa Nobel transmite, prin intermediul televiziunii, ceremonia atribuirii Premiilor Nobel din Stockholm. Muzeul a fost înființat în 1970 de către Fundația Nobel, sub supravegherea ing. Strandt, directorul tehnic al impresionantului Muzeu din Stockholm. Mai târziu a fost complet transformat în baza unui proiect realizat de Woodtli Design Society, Zurich. Expoziția "Descoperă 1800" prezintă lucrările
Vila Nobel () [Corola-website/Science/334290_a_335619]
-
pentru literatură și evenimente muzicale. De mai mulți ani, la 10 decembrie, Villa Nobel transmite, prin intermediul televiziunii, ceremonia atribuirii Premiilor Nobel din Stockholm. Muzeul a fost înființat în 1970 de către Fundația Nobel, sub supravegherea ing. Strandt, directorul tehnic al impresionantului Muzeu din Stockholm. Mai târziu a fost complet transformat în baza unui proiect realizat de Woodtli Design Society, Zurich. Expoziția "Descoperă 1800" prezintă lucrările lui Nobel din punctul de vedere al creșterii economice și productive în a doua jumătate a secolului
Vila Nobel () [Corola-website/Science/334290_a_335619]
-
Informaționale de Stat „Registru” deține principalele resurse informaționale de stat, printre care: CRIS ”Registru” este format dintr-o rețea de 95 de oficii teritoriale amplasate în toată țara. Activitatea întreprinderii este standardizată de două certificate de conformitate: Întreprinderea deține un muzeu, care cuprinde materiale și exponate legate de istoria sistemului de pașapoarte în lume și în regiune, cât și de crearea societății informaționale contemporane. Muzeul a fost inaugurat la 26 iulie 2001. Funcția de director general al întreprinderii o ocupă, din
ÎS CRIS „Registru” () [Corola-website/Science/334331_a_335660]
-
amplasate în toată țara. Activitatea întreprinderii este standardizată de două certificate de conformitate: Întreprinderea deține un muzeu, care cuprinde materiale și exponate legate de istoria sistemului de pașapoarte în lume și în regiune, cât și de crearea societății informaționale contemporane. Muzeul a fost inaugurat la 26 iulie 2001. Funcția de director general al întreprinderii o ocupă, din martie 2011, Sergiu Railean, fost director financiar al SA „Tutun-CTC”. Până în 2011, fotoliul directorului era ocupat de Vladimir Molojen, care a demisionat după numeroase
ÎS CRIS „Registru” () [Corola-website/Science/334331_a_335660]