37,224 matches
-
este ascuns permanent în cotidian, iar obiecte banale au o valoare simbolică ce poate fi sesizată doar de indivizi inițiați. Potrivit profesorului Nicolae Manolescu, criticii literari au făcut mai multă hermeneutică pe nuvela „Pe strada Mântuleasa...” decât pe orice altă proză scurtă a lui Eliade, cu excepția, poate, a nuvelei „La țigănci”. Nuvela are ca subiect anchetarea abuzivă și irațională a unui bătrân învățător, Zaharia Fărâmă, de către Securitate, acesta fiind bănuit că știe secrete de mare importanță. Ancheta începe fără un motiv
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
cei inițiați pot să le înțeleagă. Prezența personajului mitologic Oana, o femeie voinică, înaltă de 2,42 m, care merge la munte să-și caute ursitul, este nucleul mitic central al narațiunii, în care elementele mitologice din basme pătrund în proza obișnuită. Ca și inginerul Cucoaneș, macrantropul din „Un om mare”, Oana pare a fi urmașa unei rase de uriași care a trăit pe pământ în timpul întâmplărilor biblice, metamorfozată în urma unui blestem. Un alt element mitologic prezent în nuvelă este puterea
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
al nuvelei contribuie la revenirea la o stare fantastică, aducând personajul parcă printr-o buclă temporală într-un cadru asemănător celui de la început (aceeași căldură toridă, aceeași oră, replici similare) pentru a-și reîncepe demersul obositor, fără un final cert. Proza fantastică a lui Mircea Eliade a suferit în decursul timpului o evoluție relaționată în mod direct cu modificarea percepțiilor științifice ale autorului. Scrierile inițiale (precum nuvela „Secretul doctorului Honigberger”, pe care Ioan Petru Culianu o considera una dintre cele mai
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
din cele mai bune nuvele fantastice din literatura universală) urmăreau într-un mod oarecum senzaționalist o serie de fenomene paranormale. Recunoscându-și eșecul căutărilor sale din tinerețe, scriitorul și-a modificat perspectiva asupra lumii, renunțând la iluzii și scriind o proză tot mai criptică. Astfel, comparând „Secretul doctorului Honigberger” și „Pe strada Mântuleasa...”, Culianu constata că cele două nuvele sunt atât de diferite încât pare că le despart „adevărate ere geologice, de parcă Eliade ar fi supraviețuit multor perioade intermediare de glaciațiune
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
Echipa tehnică a fost formată din Mihai Barta (regia de studio), George Marcu (regia muzicală) și ing. Luiza Mateescu (regia tehnică). Filmul "Eu sunt Adam!" (lansat în 1996 și având o durată de 81 de minute) a fost inspirat din proza fantastică a lui Mircea Eliade, mai precis din nuvelele „Pe strada Mântuleasa...”, „La țigănci” și „Uniforme de general”. Cineastul Dan Pița (scenaristul și regizorul acestui film) a plecat de la ideea că toate cele trei nuvele au un personaj comun: profesorul
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
(n. 15 noiembrie 1967, Râmnicu Vâlcea) este un scriitor și inginer român. A absolvit Facultatea de Electrotehnica, Universitatea din Craiova, în 1992. A scris unsprezece cărți tehnice (de informatică aplicată) și cinci cărți beletristice (proza scurtă ficționala; proza eseistica de nuanță filosofica, psihologică și antropologica). De asemenea, a scris peste trei sute de articole tehnico-științifice pentru reviste din România și din Europa (CAD Report, CHIP, ComputerWorld, ENERGIA, GEOconnexion, GEOinformatics, Hello CAD FANS, IT Trends, My Computer
Mircea Băduț () [Corola-website/Science/335769_a_337098]
-
(n. 15 noiembrie 1967, Râmnicu Vâlcea) este un scriitor și inginer român. A absolvit Facultatea de Electrotehnica, Universitatea din Craiova, în 1992. A scris unsprezece cărți tehnice (de informatică aplicată) și cinci cărți beletristice (proza scurtă ficționala; proza eseistica de nuanță filosofica, psihologică și antropologica). De asemenea, a scris peste trei sute de articole tehnico-științifice pentru reviste din România și din Europa (CAD Report, CHIP, ComputerWorld, ENERGIA, GEOconnexion, GEOinformatics, Hello CAD FANS, IT Trends, My Computer, NET REPORT, PC
Mircea Băduț () [Corola-website/Science/335769_a_337098]
-
cititorul își poate alege singur nivelul potrivit pentru autoinstruire. Două dintre cărțile sale au fost create astfel ("Calculatorul în trei timpi", "AutoCAD-ul în trei timpi"), și ambele au fost editate de câte patru ori (Editură Polirom, 2001-2014). Câteva dintre prozele sale scurte au apărut și în alte publicații: Almanahul Anticipația (1997); Almanahul Science-Fiction (2007, 2008); revista Helion, Timișoara; Dilemă veche (2007, 2013, 2015). A participat cu lucrări la câteva zeci de conferințe/simpozioane tehnico-științifice din România și din Europa. A
Mircea Băduț () [Corola-website/Science/335769_a_337098]
-
Unele dintre aceste versiuni au implicat restructurarea în întregime a narațiunii, inclusiv schimbări aduse personajului și reducerea ponderii temelor creștine. În 2016, stră-strănepoata lui Lew, Dr. Carol Wallace, urmează să lanseze o nouă versiune romanțată a lui "Ben-Hur", cu o proză actualizată în stilul secolului al XXI-lea, care să însoțească noua versiune cinematografică a poveștii. Succesul lui "Ben-Hur" a condus, de asemenea, la popularitatea sa ca instrument de promovare și prototip în cultura populară. Deși nu a fost singurul roman
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
mondial UNESCO (51) decât orice altă țară din lume, și are bogate colecții de artă, cultură și literatură din multe perioade diferite. Genurile literare care au înflorit în Italia, așa cum sunt poezia lui Petrarca, Tasso și a lui Ariosto, respectiv proza lui Dante, Boccaccio, Machiavelli și a lui Castiglione, au exercitat o influență durabilă în dezvoltarea culturii vestice, la fel ca și pictura, sculptura și arhitectura, la care au contribuit artiști extraordinari ca Leonardo da Vinci, Raffaello, Botticelli, Fra Angelico și
Cultura Italiei () [Corola-website/Science/335834_a_337163]
-
religiei și al filozofiei neopragmatiste. În perioada studiilor universitare a fost redactor al revistei Forum Studențesc din Timișoara, membru al cenaclului literar „Pavel Dan” al Casei de Cultură a Studenților și prezența activă în mediile culturale studențești. A colaborat cu proza, poezie și reportaje la mai multe reviste de cultură din țară, primind mai multe premii culturale naționale și locale de prestigiu ale vremii. Între anii 2000-20012 a fost redactor și membru în colegiul de redacție al revistei de cultură Mozaicul
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
un grupaj de poeme, devenind, pe parcursul studiilor universitare, redactor activ al acestei reviste. De asemenea, a fost membru al cenaclului și grupării literare Pavel Dan, precum și prezența culturală activă în mediile literare ale vremii. A debutat editorial cu volumul de proze scurte intitulat „Femeia lui Ghidirmic”, apărut la Editură Ramuri din Craiova în anul 1994 cu sprijinul unei burse de finanțare a Fundației Soros pentru o Societate Deschisă. A colaborat cu poezie, proza, reportaje, eseuri, la revistele de cultură: Orizont, Forum
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
ale vremii. A debutat editorial cu volumul de proze scurte intitulat „Femeia lui Ghidirmic”, apărut la Editură Ramuri din Craiova în anul 1994 cu sprijinul unei burse de finanțare a Fundației Soros pentru o Societate Deschisă. A colaborat cu poezie, proza, reportaje, eseuri, la revistele de cultură: Orizont, Forum Studențesc, (Timișoara) Viața Studențeasca, Observator Cultural, (București), Echinox (Cluj), Mozaicul, Ramuri, Scrisul Românesc, Convorbiri Literare (Iași), Familia (Oradea), SpectActor (revista a teatrului Național din Craiova), Autograf, (Craiova), Argeș, Cafeneaua Literară , Calende (Pitești
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
a fost o prezență culturală activă în mediile timișorene între anii 1984-1989, edituri precum Facla (Timișoara) sau Scrisul Românesc (Craiova) i-au refuzat la vremea respectivă ofertele editoriale. Debutul editorial s-a petrecut abia în anul 1994, cu volumul de proze "Femeia lui Ghidirmic", apărut la editură Ramuri din Craiova, cu sprijinul unei burse a Fundația Soros. În pofida circulației restrânse, volumul a fost bine primit de critică și mediile culturale naționale. Prin bunăvoință scriitorului Viorel Marineasa, fostul îndrumător al casei Studenților
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
și Cultelor. Volumul a primit premiul "Tiberiu Iliescu" al fundației Gheorghe Țiteica și al revistei Mozaicul. Tot în anul 2005, a publicat la editură clujeana Grinta, volumul de eseuri "Revanșe ale alterității”. După o pauză de circa un deceniu în proza, a publicat în anul 2009, la editură Scrisul Românesc din Craiova, volumul de proze "Efect Doppler", carte care a primit premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Craiova în anul 2010. Au urmat volumele de eseuri „Feluri de posibil”, apărut la
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
revistei Mozaicul. Tot în anul 2005, a publicat la editură clujeana Grinta, volumul de eseuri "Revanșe ale alterității”. După o pauză de circa un deceniu în proza, a publicat în anul 2009, la editură Scrisul Românesc din Craiova, volumul de proze "Efect Doppler", carte care a primit premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Craiova în anul 2010. Au urmat volumele de eseuri „Feluri de posibil”, apărut la editură Dacia xxi din Cluj Napoca în anul 2011, precum și "Față și cortina", apărut în
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
timișoreni", apărut la Editură Marineasa din Timișoara, în anul 1997, precum și în "Dicționarul bio-bibliografic al scriitorilor români din anii 80-90", apărut în anul 2000 la Editură Paralelă 45, coordonat de Ioan Bogdan Lefter. Este prezent în Antologia „Cele mai frumoase proze” apărută în anul 2014 la editură Adenium, Iași. În perioada studiilor universitare, a obținut numeroase premii la concursurile literare studențești, ca de exemplu: premiul revistei Ramuri a Uniunii Scriitorilor din Craiova la concursul de proza "Zilele Liviu Rebreanu" desfășurat la
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
în Antologia „Cele mai frumoase proze” apărută în anul 2014 la editură Adenium, Iași. În perioada studiilor universitare, a obținut numeroase premii la concursurile literare studențești, ca de exemplu: premiul revistei Ramuri a Uniunii Scriitorilor din Craiova la concursul de proza "Zilele Liviu Rebreanu" desfășurat la Bistrița în anul 1984, premiul pentru proza la faza națională a Festivalului Artei și Creației Studențești din anul 1983, ș.a. În anul 1992 a primit premiul pentru publicistica culturală al revistei Ramuri a Uniunii Scriitorilor
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
Adenium, Iași. În perioada studiilor universitare, a obținut numeroase premii la concursurile literare studențești, ca de exemplu: premiul revistei Ramuri a Uniunii Scriitorilor din Craiova la concursul de proza "Zilele Liviu Rebreanu" desfășurat la Bistrița în anul 1984, premiul pentru proza la faza națională a Festivalului Artei și Creației Studențești din anul 1983, ș.a. În anul 1992 a primit premiul pentru publicistica culturală al revistei Ramuri a Uniunii Scriitorilor din Craiova. Între anii 1998 și 2014, a fost redactor, respectiv membru
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
Aius" din Craiova. De asemenea, în anul 2007 a primit premiul pentru eseu al revistei și Fundației Scrisul Românesc din Craiova. După editarea volumului "Efect Doppler", apărut la editură Scrisul românesc din Craiova în anul 2008, a primit premiul pentru proza al Uniunii Scriitorilor filiala Craiova. "Horia Dulvac ne dăruiește în Efect Doppler (Editură Scrisul Românesc, Craiova), două ample poeme, pentru că scriitura prozastica nu e decât un instrument stilistic. Un poet admirabil, cu o bogată înzestrare sufletească și cu o rafinată
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
Romcon-ul din anul următor premiul pentru cel mai bun roman. Tot în 2014 a extins povestirea "Întâlnirea", premiată la Festivalul Vladimir Colin din 1995 și a publicat-o sub titlul "Iubire și moarte pentru totdeauna". În anul următor a reunit prozele scurte scrise în perioada 1994-1995 și 2013-2015 în volumul "Rămășițele viselor", publicat la editura Tracus Arte în colecția Bendis.
Liviu Surugiu () [Corola-website/Science/332539_a_333868]
-
, (n. 02 februarie 1951, Fetești, Ialomița) pe numele său adevărat Enache Druncea, este un scriitor român. A debutat în 1982 în revista Arcadia. Activitatea sa acoperă atat zona de proză, proză biografică, poezie, povesti și basme dar și apariții in volume colective de poezie și povestiri. În egală masură activitatea sa publicistică se regasește și în articolele din ziarele și revistele vremii. În anul 2009 a fost inclus în dicționarul
Emil Druncea () [Corola-website/Science/332554_a_333883]
-
, (n. 02 februarie 1951, Fetești, Ialomița) pe numele său adevărat Enache Druncea, este un scriitor român. A debutat în 1982 în revista Arcadia. Activitatea sa acoperă atat zona de proză, proză biografică, poezie, povesti și basme dar și apariții in volume colective de poezie și povestiri. În egală masură activitatea sa publicistică se regasește și în articolele din ziarele și revistele vremii. În anul 2009 a fost inclus în dicționarul ”Scriitorimea
Emil Druncea () [Corola-website/Science/332554_a_333883]
-
este o operă în patru acte de Amilcare Ponchielli pe un libret al italianului Arrigo Boito, bazată pe piesă de teatru în proza a lui Victor Hugo "Angelo, Tiranul din Padova", datând din 1835. (Aceasta este aceeași sursă că a lui Gaetano Rossi care a folosit-o pentru libretul lui la Îl giuramento Mercadante din 1837). Premiera operei a avut loc la 8
La Gioconda () [Corola-website/Science/332565_a_333894]
-
Badea-Gheracostea atrage atenția asupra temei atacurilor tahionice, despre care crede că „par artificii textualiste la începutul romanului - pînă la revelarea naturii lor la sfîrșitul său”. La rândul său, Voicu Bugariu observă că autorul „face abstracție de codurile cunoscute ale genului; prozele sale, născute parcă sub imperiul unei prea ridicate presiuni a inspirației, țâșnesc precum jeturile de abur scoase de o locomotivă «Pacific» aflată în staționare”.
Phreeria () [Corola-website/Science/332572_a_333901]