38,363 matches
-
apărut ulterior la Odessa în gazeta „Voshod”. În perioada șederii la Berna, totuși nu s-a lăsat antrenat Jabotinski în polemici cu studenții socialiști. Deoarece îi displăcea atmosfera orașului și nici nu s-a concentrat in studiu, a primit cu bucurie propunerea gazetei sale de a fi corespondentul ei la Roma, având pentru aceasta recomandarea unuia din conferențiarii de la universitate. Nici la Roma Jabotinski nu se simțea foarte pasionat de studiile de drept la Universitatea „Sapienza”, și își dedica o parte
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
Românesc la Expoziția Internațională de la Paris cu compoziția "Petru Cercel și curtea sa". În afară de compoziții murale, Cuțescu-Storck a creat compoziții de factură simbolistă și peisaje pe pânză, în ulei și în pastel. Un exemplu important este tripticul "Țigăncile", intitulat si "Bucuria vieții". Pictat în 1911, însă din păcate distrus în timpul războiului, tripticul măsura aproape 3 x 7 metri și înfățișa personaje feminine înconjurate de o natură luxuriantă. După cum remarca Petru Comarnescu, deși "chipurile sunt frământate de neliniște, încercări, suferinți, sugerându-ne
Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/308694_a_310023]
-
poliție, inspector pe probleme de minori și moravuri al sectorului Buiucani . De asemenea, Sfinția Sa face tot posibilul ca să-i mângâie pe copilașii rămași, din diferite motive, fără căldura părintească. Astfel, în ziua de Paști le-a adus copilașilor o altă bucurie: în această zi orfanii au fost vizitați de membrii mai multor cluburi de bikeri din Republica Modova care le-au adus diferite cadouri și daruri . În anul 2008, în Duminica Femeilor Mironosițe, la Mănăstirea Hâncu sub patronajul Prea Sfințitului Petru
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
apreciere. Ea știa să exprime emoțiile sale asociindu-le cu Natura și Întregul Univers, cele trei lucruri părând inseparabile pentru Sappho. Apa, focul, fluviile, soarele, stelele sunt mereu evocate în versurile lui Sappho și sunt amestecate mereu cu tulburările sau bucuriile inimii ei prin corespondente subtile și secrete, care conferă poeziei sale un accent modern.Catul și Horațiu i-au adaptat și imitat unele poeme, încetățenind strofa safică la Roma. În lirica universală, au fost poeți care au încercat să scrie
Sappho () [Corola-website/Science/308762_a_310091]
-
dintre poeții români importanți de astăzi." - Nicolae Prelipceanu, "România Liberă", 22 octombrie 2001 Cu mâna pe umărul colegului "Leo Butnaru este un luptător. L-am cunoscut rostindu-se că un fin intelectual, l-am văzut dansând, dezlănțuindu-se frenetic, trăind bucuria dansului. Un anume savoir-vivre îi luminează chipul și versul. Patimă cu care descifrează taină poeziei este egală cu aceea a descoperirii misterului feminin. Constituția să fizică și spirituală exprimă tandrețe și forță. Intransigent cu sine, intransigent cu ceilalți, iubitor de
Leo Butnaru () [Corola-website/Science/308001_a_309330]
-
și sub titlul "La Marea Neagră" (Ion Cristinoiu), "Cine stie" (Horia Moculescu) și câte și mai câte, difuzate și în prezent la radio. Astfel Margareta Pâslaru își creează un repertoriu vast, la care se adaugă șlagăre internaționale: „Trandafirii tăi”, „În grădina bucuriilor”, „Harap Alb”, „Spuneam că nu-mi pasă” (Bui, Bui, Bui - Bensonhurst Blues), „Poate vreți să dansați” (Prego), „Gelosul”, „Acesta e cântecul meu” etc. Din repertoriul vast - peste 1000 de titluri - au fost înregistrate aproximativ 800 de melodii la Radio, pe
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
-urile menționate sunt: “Margareta Best of ...” 22 titluri 1996, “Margareta, 40 de ani de la primul disc” 25 titluri 2000, “Margareta forever” 26 titluri 2006 și “Margareta, 50 de ani de la primul disc” disc de autor 25 titluri 2010. Au urmat “Bucuria de a cânta” 26 titluri 2008 și “Margareta 70” 16 piese + 7 în montajul radiofonic 2013 editate de Fundația Radio România; albume de autor “Actorii cântă” - produs de UNITER 20 titluri 2014, “Stelele filmului cântă” - produs de UCIN 21 titluri
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
Bunicii mei (muzică și text); Țigară (muzică și text); Nu! (versuri Virgil Carianopol); Ce bine ar fi (muzică și text), Soldățelul (muzică și text); Alergători de cursă lungă (muzică și text); Balada focului (muzică și text); Pasiunea (muzică și text); Bucuria de a cânta (muzică și text); Ghimpii (versuri Lucian Blaga); Spune tu care știi atât de multe (muzică și text); Eu și timpul (versuri Virgil Carianopol); Nu vreau să moară florile de măr (versuri Agatha Bacovia); Mai bine soarta lui
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
pentru armoniile și bogatele daruri descoperite în natură, ca motiv inspirator, le opera artiștilor că și el să poată vedea în văzul tuturor capacitatea de înțelegere a tuturor factorilor în parte care fac dintr-un tablou un spațiu sigur al bucuriei și satisfacției pentru privitor.
Julio Ducuron () [Corola-website/Science/308065_a_309394]
-
baza țintei și în fine blochează respirația. Arătătorul începe să apese imperceptibil pe trăgaci, milimetru cu milimetru. Și plumbul pornește, purtat de un fir spre inima țintei. Se uită după aceea prin lunetă vede rezultatul dar își înfrânează foarte greu bucuria omenească. Se uită curios la acele ceasornicului constatând că toată tragerea a durat 70 de minute, în acest scurt timp a fost posibilă realizarea perfecțiunii probei de tir. Iosif a aflat vestea victoriei atunci când trăgea seria din poziția „din genunchi
Iosif Sîrbu () [Corola-website/Science/308097_a_309426]
-
devenise „decanul de vârstă” al băieților din echipaj. În fiecare dupa-miază, antrenamentele se sfârșeau după un dus-întors la Străulești, ceea ce înseamnă cam 15 km, iar când înserarea se lăsa deasupra lacului, toți se întorceau uzi și frânți de oboseală, având bucuria de a găsi la bază două trei polonice cu mâncare caldă date de către seniori. Așa o țineau toată săptămâna, iar duminicile participau la concursuri, fiind astfel cunoscuți în București. Preferau să participe la toate probele, chiar și la canoe, mai
Leon Rotman () [Corola-website/Science/308107_a_309436]
-
a fost inspirată de întoarcerea bateristului inițial Jack Irons, care a adus "un element atât de important și diferit chimiei noastre". Slovak l-a ajutat pe Kiedis cu înregistrarea vocii sale pe album. Între înregistrări Slovak fugea prin studio de bucurie spunând " Ăsta e cel mai frumos lucru pe care l-am făcut vreodată". Pe 29 septembrie 1987, "The Uplift Mofo Party Plan" a fost lansat, devenind primul lor album ce apare în vreun clasament. Deși a ajuns numai pe poziția
Red Hot Chili Peppers () [Corola-website/Science/308147_a_309476]
-
la mormintele strămoșilor lor în timpul echinoxului de primăvară, în jurul datei de 21 martie, precum și în timpul celui de toamnă, în jurul datei de 23 septembrie. Japonia are o veche tradiție de a organiza festivaluri cu scopul de a invita și primi cu bucurie zeii, de a-i sărbători și de a se reuni spiritual cu ei. Multe dintre aceste evenimente, precum festivalul Gion din Kyoto și Festivalul Okunchi din Nagasaki, găzduiesc parade cu care de procesiune splendid împodobite. Deseori, în timpul acestor festivaluri, raioanele
Festivaluri japoneze () [Corola-website/Science/308201_a_309530]
-
memoriu semnat de 22 coriști, foști membri ai corului Sfintei Patriarhii, „mulți dintre ei încă de la înființarea lui de N. Oancea, din 1932”. Aceștia mărturisesc că, pe lângă „necazurile pe care le-au întâmpinat în acești ani” au avut și „multe bucurii”, printre care aceea că numărul credincioșilor s-a mărit în Catedrală și datorită bunei lor prestații „sub imboldul continuu al conducătorului, prof. N. Oancea, Catredala devenind neîncăpătoare”. Surprinderea lor a fost că „în preajma sfintelor sărbători ale Paștelui, fără nici un fel
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
Elisabeta, regina Angliei” (1815), înainte de a ajunge la celebritatea universala cu „Il Barbiere di Siviglia” (Bărbierul din Sevilla), în 1816. Mai mult, poate crea uimire ascultarea a doua personaje atât de diferite ca regina Elisabeta si tânara Rosina exprimând, una, bucuria triumfătoare, alta, răutatea sa amoroasă, în aceeași cavatină („Una voce poco fa”, din Bărbierul din Sevilla). De fapt, este fapt recunoscut ca descrierea caracterelor nu este punctul forte al talentului lui Rossini. Fie drame lirice, fie opere comice, lucrările sunt
Gioachino Rossini () [Corola-website/Science/307522_a_308851]
-
toată lumea pare întotdeauna că aleargă în aceste lucrări, compuse în pripă, cam neglijent. Spectatorul nu are timp să se plictisească, ariile sunt vii si pasajele de umplutură respiră veselie si tinerețe. Oricum ar fi natura libretului, lucrările lui Rossini emană bucuria de a trăi. Viziunea lui Rossini asupra noii opere italiene este în consonanță cu întregul său comportament din prima jumătate a vieții sale. Muzician tânar și fecund, el nu este un exponent al facilității și rutinei. Dimpotrivă, el arată foarte
Gioachino Rossini () [Corola-website/Science/307522_a_308851]
-
cu frumoasa Norina, în schimbul despărțirii de îngrozitoarea lui soție. Este momentul ca farsa să ia sfârșit. Norina își dezvăluie adevărata identitate. Don Pasquale află cu satisfacție că, de fapt, căsătoria lui nu este valabilă. Și mulțumit, Malatesta ia parte la bucuria tinerilor.
Don Pasquale () [Corola-website/Science/307544_a_308873]
-
oricine ar fi ei. Castelul îi va da adăpost de taină și nădejde. În scurtul răgaz de singurătate, Ernani îi reproșează Elvirei trădarea iubirii lor. Dar fata nu-l trădase: se hotărâse să-și ia viața în timpul cununiei. Lacrimile de bucurie iau locul lacrimilor de durere. De Silva îi surprinde îmbrățișați. Onoarea îi e amenințată și bătrânul duce trebuie să se răzbune. Duelul e împiedicat de sosirea regelui. De teamă că de Silva l-ar putea preda pe Ernani, Elvira ia
Ernani () [Corola-website/Science/307553_a_308882]
-
Naumescu Gheorghe. Aici își lasă un camarad grav rănit (plutonierul Chițan)în grija unei sătence, ca mai târziu, acesta, după multe peripeții (printre care și o evadare spectaculoasă din prizonieratul german) ajunge la regimentul său, dincolo de linia de demarcație, spre bucuria tuturor, dar mai ales a prietenului său bun, lt. Hristea. În anul 1917 a fost avansat la gradul de locotenent, iar în 1920 a devenit căpitan. A participat la toate acțiunile Regimentului 2 Roșiori din campaniile anilor 1917, 1918 (Basarabia
Ioan Hristea () [Corola-website/Science/307575_a_308904]
-
primăvară!... Ce multe flori !". Mireasă cântă: "Pe mare și pe pământ, eu sunt cea mai fericită față din Japonia. Ba nu ! A întregii lumi ! Prieteni, eu am răspuns chemării iubirii. Mă aflu în pragul iubirii, acolo unde se adună toate bucuriile celor vii și celor morți". Are loc ceremonia de nuntă. Apoi, petrecerea de nuntă este întreruptă de către unchiul miresei, un preot japonez. El a aflat că Cio-Cio-San a vizitat Misiunea Creștină pentru că dorește să devină creștină. Unchiul o blestema: "Cio-Cio-San
Madama Butterfly () [Corola-website/Science/307582_a_308911]
-
oferta de căsătorie a Prințului Yamadori. Cio-Cio-San este îngrozită de o asemenea sugestie; ea îl aduce în camera pe micul ei fiu. Cio-Cio-San spune că numele copilului este Durere, dar când tatăl lui se va întoarce el se va numi Bucurie. Mr.Sharpless promite să-i spună lui Pinkerton că este tatăl unui copil. După plecarea consulului, se aude o bubuitura de tun în port, Cio-Cio-San se uită prin telescop și vede vaporul american "Abraham Lincoln", vaporul lui Pinkerton. Ea este
Madama Butterfly () [Corola-website/Science/307582_a_308911]
-
în "Der Leiermann" (D. 911, No. 24) la finalul ciclului "Winterreise" - deși compozitorul a reușit să atingă tihna și comuniunea cu infinitul într-un reflux aproape atemporal, iar fluxul cvintetului de coarte și ultimele sale sonate pentru pian trec prin bucurie, poezie vibrantă și instrospecție singuratică. Chiar și în lucrările sale de mari dimensiuni, folosea uneori texturi împrăștiate. În Simfonia în Re Major (D. 936A) el aniticipează folosirea lui Mahler a armoniilor și influențe din muzica folclorică. Schubert și-a exprimat
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
care aceasta le-o poartă ascultătorilor, dăruindu-le pacea sufletească. Ascultătorii, la rândul lor o iubesc, manifestându-și sentimentele de admirație în diverse rânduri: „Florica Ungur (...), această fantastică pasere a cântecului, a înviorat plaiurile Ardealului, punînd pe colnice rouă și bucurie, relicte dintr-un ultim secret al țăranului în dorința lui de a lovi cerul cu bățul... Venind cu graiul de acasă al părinților și al strămoșilor, beneficiind și de buna conservare a muzicii și a tradițiilor în această zonă a
Florica Ungur () [Corola-website/Science/307616_a_308945]
-
și s-a înălțat pe prispa casei cu ele, apoi a adormit în tărâmurile lor legănată de o mamă bătrână, cu brâul de lână. Cântecul ei se frânge în lumină și-n duh de sărbătoare, cheamă la viață și-n bucuria îndurerată, aproape de istov, ne spune povestea neamului.” (Vasile Vetișeanu , "Floare din Bihor - Florica Ungur," Crișana, 1974) „Ascultând-o cântând pe Florica Ungur, sufletul se desprinde din banalul cotidian și se apropie de divinitate, misterios, dar sigur. Căci, în cântecele ei
Florica Ungur () [Corola-website/Science/307616_a_308945]
-
adormea în iesle visând la o bucată de pâine albă. "Măicuța mea a fost o femeie frumoasă cu un glas care ar stârni admirația multora. Cântecele ei o însoțeau la lucrul câmpului, în casă și ogradă sau în vie, la bucurii, dar mai ales la necazuri..." mărturisește Nicolae Sabău cu nostalgie. De pe ulița satului, în colbul căreia se juca cu pruncii, de pe Valea Negruții, din lunca Someșului ori de pe dealurile pline cu vii ale Cicârlăului s-au înfiripat horile care l-
Nicolae Sabău (muzician) () [Corola-website/Science/307622_a_308951]