38,420 matches
-
de a fi considerat că un pericol pentru securitatea țării unde se gaseste sau care, fiind condamnat definitiv pentru o crimă sau un delict deosebit de grav, constituie o amenințare pentru comunitatea țării respective." Examinând excepția, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului Curții Constituționale, care, prin numeroase decizii, a constatat că sunt constituționale. Astfel Curtea a constatat că modificările aduse art. 20 alin. (5) și art. 21 alin. (6) din Ordonanță Guvernului nr. 102/2000 , prin pct.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146459_a_147788]
-
parte. În această lumină nici una dintre criticile de neconstituționalitate nu poate fi reținută. Art. 49 din Constituție reglementează restrângerea prin lege a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, proporțional cu situația care determină această restrângere. Prevederile legale din ordonanță, criticate ca fiind neconstituționale, nu conțin restrângeri speciale ale exercițiului unor drepturi pentru străinii care urmeaza procedura de acordare a unei forme de protecție din partea statului român. De asemenea, autorul excepției critică textele de lege menționate și cu referire la prevederile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146459_a_147788]
-
Se arată că textul art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocat în susținerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 din Legea nr. 137/2002 nu are legătură directă cu textul legal criticat. Totodată, se arată că, prin Decizia Curții Constituționale nr. 317 din 14 septembrie 2004 , s-a constatat constituționalitatea dispozițiilor art. 12 alin. (5), (6), (7) și (8) din Legea nr. 137/2002 . Cu privire la excepția de neconstituționalitate a art. 29 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179162_a_180491]
-
Constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 și 29 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179162_a_180491]
-
a libertăților fundamentale. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , Curtea observă că acest text de lege a mai format obiect al controlului de constituționalitate, prin numeroase decizii, Curtea stabilind că textul criticat este constituțional. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 607 din 15 noiembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 25 ianuarie 2006, Curtea a statuat că prevederile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179162_a_180491]
-
materie. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201649_a_202978]
-
sau de la data comunicării încheierii. Cererea se soluționează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanța de judecată ori de președintele instanței de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea." În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 referitoare la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și art. 24 referitoare la dreptul la apărare. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că s-a mai pronunțat în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201649_a_202978]
-
art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 îngrădesc accesul liber la justiție pentru "persoanele cu venituri între 300 și 950 lei - salariul minim pe economie". 6. Judecătoria Târgoviște consideră că prevederile legale criticate, prin scopul urmărit, nu sunt contrare dispozițiilor art. 21 din Constituție, ci, dimpotrivă, au ca scop sprijinirea persoanelor implicate în proceduri judiciare, în cazul în care întreținerea lor sau a familiilor lor ar fi primejduită de costurile acestor proceduri. În ceea ce privește
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271210_a_272539]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271210_a_272539]
-
de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%." ... 11. În opinia autoarei excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție 12. Examinând criticile de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 au mai format
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271210_a_272539]
-
în acest sens, este Decizia nr. 713 din 27 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 23 decembrie 2015, prin care Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, reținând că prevederile legale criticate conțin elementele necesare identificării practice a situațiilor în care se poate acorda ajutorul public judiciar în materie civilă. Astfel, dispozițiile art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 reglementează criteriile în funcție de care beneficiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271210_a_272539]
-
corectitudinea procesului electoral, inclusiv numărarea voturilor. Prin faptul că acei candidați care provin de la partidele neparlamentare nu au reprezentanți în secțiile de votare, drepturile lor electorale sunt afectate odată cu întregul proces electoral, asupra căruia pot plana suspiciuni. Textele de lege criticate aduc o gravă atingere egalității partidelor și avantajează în mod arbitrar și nedemocratic partidele parlamentare. În acest sens, arată că scrutinul pentru alegerea reprezentanților în administrația locală este de un alt tip decât cel pentru alegerile parlamentare și vizează o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232021_a_233350]
-
caracter discriminatoriu pe motiv de opinii politice. Totodată, această prevedere anulează principiul organizării unor alegeri libere și îngrădește posibilitatea cetățenilor cu drept de vot de a-și exprima voința cu privire la alegerea corpului legislativ. În fine, susține că textele de lege criticate nesocotesc și dreptul de a fi ales, deoarece nu se mai poate garanta corectitudinea procesului electoral și numărarea corectă a voturilor dacă nu există reprezentanți în secțiile de votare. Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal consideră
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232021_a_233350]
-
poate garanta corectitudinea procesului electoral și numărarea corectă a voturilor dacă nu există reprezentanți în secțiile de votare. Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Apreciază că textele de lege criticate nu afectează procesul electoral, dreptul de a alege și de a fi ales și nici nu reprezintă o discriminare, neafectând egalitatea în drepturi a partidelor politice. Acestea au dreptul să propună fiecare candidatul său cu prilejul alegerilor locale parțiale pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232021_a_233350]
-
1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale. Arată că stabilirea condițiilor de reprezentativitate pentru exercitarea anumitor activități, în condițiile legii, nu înseamnă o încălcare a egalității în drepturi, fiecare cetățean având vocația și șansa de a exercita aceste activități, fără discriminări sau privilegii, dacă îndeplinește
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232021_a_233350]
-
se blocheze. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232021_a_233350]
-
alegerea autorităților administrației publice locale și pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, publicat�� în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 21 martie 2008. Textul de lege criticat are următorul conținut: - Art. 34 alin. (2) și (4): "(2) Birourile electorale de circumscripție se completează cu reprezentanți propuși de organizațiile județene, respectiv de organizația municipiului București, ale partidelor politice parlamentare, care depun candidat la funcția de primar, primar general
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232021_a_233350]
-
votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestuia, în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de senatori și deputați ai fiecărui partid. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător." ... În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziții din Legea fundamentală: art. 16 - "Egalitatea în drepturi", art. 37 - "Dreptul de a fi ales" și art. 115 alin. (6) care prevede că prin ordonanțe de urgență nu pot fi afectate drepturile electorale. Invocă, de asemenea, și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232021_a_233350]
-
circumscripție și în cele ale secțiilor de votare a reprezentanților partidelor care nu sunt reprezentate în Parlament, în cazul referendumului național, sau în consiliul local ori județean, în cazul referendumului local. Cu acel prilej, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate, care reglementează componența Biroului Electoral Central, a birourilor electorale de circumscripție și a birourilor electorale ale secțiilor de votare, stabilind că numai partidele care au reprezentare parlamentară, în cazul referendumului național, sau care sunt reprezentate în consiliul local sau județean
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232021_a_233350]
-
a afecta", sub diferite nuanțe, cum ar fi: "a suprima", "a aduce atingere", "a prejudicia", "a vătăma", "a leza", "a antrena consecințe negative". În lumina celor statuate prin decizia menționată, Curtea constată că, în cauza de față, dispozițiile de lege criticate nu sunt de natură a afecta, a aduce prejudicii exercitării drepturilor electorale, întrucât acestea conțin doar norme tehnice privind completarea birourilor electorale de circumscripție. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232021_a_233350]
-
aplicarea principiului proporționalității, reglementat atât prin art. 53 din Constituție, cât și prin legislația specială a achizițiilor publice, respectiv prin art. 2 alin. (2) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 . Or, prin textele de lege criticate, dreptul persoanei vătămate de a contesta actele nelegale ale autorităților contractante, a fost restrâns fără respectarea acestui principiu. 9. Curtea de Apel București - Secția a VII-a contencios administrativ și fiscal își exprimă opinia în sensul netemeiniciei excepției, având în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263764_a_265093]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263764_a_265093]
-
de judecată și aceasta admite cererea introdusă, prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător. ... (6) Sumele încasate de autoritatea contractantă din executarea garanției de bună conduită reprezintă venituri ale autorității contractante." ... 15. În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi art. 21 alin. (1), (2) și (4) referitor la accesul liber la justiție, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263764_a_265093]
-
care consideră că drepturile, libertățile sau interesele sale legitime au fost încălcate, iar nu faptul că acest acces nu poate fi supus niciunei condiționări. Competența de a stabili regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești îi revine legiuitorului, prevederile criticate fiind o aplicare a dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 126 alin. (2), potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege". 23. În acest context, Curtea a reținut faptul că, astfel cum reiese din preambulul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263764_a_265093]
-
achiziții publice, și care să protejeze autoritățile contractante împotriva depunerii unor contestații abuzive care tind să modifice scopul pentru care au fost instituite căile de atac în domeniul achizițiilor publice, a instituit garanția de bună conduită. Așadar, prevederile de lege criticate, prin instituirea garanției de bună conduită, astfel cum aceasta a fost introdusă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2014 , reglementează reguli procedurale specifice, cu privire la judecarea contestației în materia achizițiilor publice, fără a putea fi calificate ca fiind o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263764_a_265093]