37,224 matches
-
a absolvit Colegiul Național "Mihai Viteazul" și s-a înscris la Facultatea de Drept din cadrul Universității din București. Și-a început activitatea literară pe forumurile de creație. În continuare, a publicat în revista școlii și pe platforma literară "Cititor de proză". La vârsta de 16 ani începe să lucreze la manuscrisul primului ei roman. După ce este refuzată de mai multe edituri, o cunoaște pe scriitoarea Monica Ramirez, căreia îi înmânează manuscrisul. Aceasta o recomandă editorului Bogdan Hrib. În 2012, acesta publică
Adina Speteanu () [Corola-website/Science/332588_a_333917]
-
domeniul traducerilor din literatura bulgară, dovedindu-se un profund cunoscător al limbii, ceea ce îi câștigă o bine meritată autoritate printe colegii de breaslă. Are meritul de a fi printre cei care au făcut literatura bulgară cunoscută în România. A tradus proză, romane și eseuri; poezii; piese de teatru; și a co-editat un volum de literatură științifico-fantastică bulgară. Mihail Magiari a popularizat în România, opera multor scriitori bulgari, printre alții numărându-se Dora Gabe, Bogumil Rainov, Anton Doncev, Iordan Radicikov, I. Argentiski
Mihail Magiari () [Corola-website/Science/332830_a_334159]
-
muzicalitate rafinată, sunt scrise în stil și metru popular, cu versuri în majoritatea lor scurte. Motivele folosite trădează însă și influențe ale poeziei culte. De le el au rămas 30 (40 după altă sursă) de volume de poezii și de proză. Cu o tematică predominant biblică (transpuneri ale evenimentelor din Vechiul și Noul Testament, precum și din scrierile hagiografice sau sărbătorile creștine cele mai importante), "viersurile" sale au fost închinate principalelor praznice ale bisericii. Cea mai cunoscută lucrare a sa și care însumează
Procopie (Picu) Pătruț () [Corola-website/Science/332864_a_334193]
-
persani. , poetul filozof, este autorul a două vaste culegeri de un pronunțat caracter moralizator: Golestan (Gradina florilor) și Bustan (Livada / Gradina Fructelor), pe lângă producții pur lirice, însumând sute de gazeluri si catrene. Golestan este considerata cea mai influentă culegere de proză a literaturii persane. Mausoleul lui se află în Șiraz (Iran). Ziua Națională Saadi este celebrată în Iran pe 21 Aprilie (persana: ١ اردیبهشت) Multe aspecte ale vieții lui Saadi sunt incerte. Cercetătorii au identificat elemente autobiografice în principalele sale lucrări
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
marelui poet dezbat o multitudine de subiecte și celebrează cu preponderență dragostea, solidaritatea socială, prietenia, erosul și devotamentul religios. Capodoperele lui Saadi sunt Golestan (Grădina florilor), lucrare definitivată în 1258 și Bustan (Livada), finalizată în 1257. Golestan este scris în proză ritmată și adeseori rimată, conținând pe alocuri și versuri. Volumul conține opt capitole, primul despre regi, al doilea despre derviși, al treilea despre cumpătare, al patrulea despre foloasele tăcerii, al cincilea despre dragoste si tinerețe, al șaselea despre bătrânețe, al
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
(n. 21 noiembrie 1910, Brăila - d. 29 august 1975, București) a fost un prozator român. El a scris poezii, nuvele, proză fantastică, scenarii de film, piese de teatru, memorii de călătorie și cărți pentru copii, fiind însă cunoscut ca autor de romane polițiste și mai ales a celor nouă romane de spionaj, care prezintă activitatea trustului internațional "Nebel". A rămas orfan
Theodor Constantin () [Corola-website/Science/333625_a_334954]
-
scriitorului norvegian Sigbjørn Obstfelder și a nuvelei lui Jakob Wassermann, „Evreii din Zirndorf", care povestește despre epoca ereziei lui Sabetay Tzvi. Gnessin a fost înmormântat în cimitirul evreiesc de lângă strada Okopowa din Varșovia. Gnessin este considerat drept marele înnoitor al prozei ebraice în perioada renașterii naționale de la finele secolului al 19-lea și începutul secolului al 20-lea. Inovațiile sale, manifeste în limba și structura narațiunii și în descrierea personajelor nu au fost acceptate cu ușurință de către cititori de ebraică din
Uri Nissan Gnessin () [Corola-website/Science/333656_a_334985]
-
Cruce", nominalizare la Gala Uniter pentru cea mai bună piesă a anului 2010 - "Cinci rendez-vous-uri mortale", texte care au stat la baza spectacolului cu același nume, mențiune la Festivalul de Comedie, concursul de comedie 2006 - "Povestiri despre celălalt", volum de proză, editura Curtea Veche, București 2007 - premiul anual pentru literatură al Revistei facultății de filozofie "Luni" Diverse studii de specialitate în reviste de profil. Formație Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică, secția Actorie, promoția 1994, clasa profesor Ion Cojar Experiență
Liviu Lucaci () [Corola-website/Science/333677_a_335006]
-
simplitate și naturalețe care i-au asigurat poetului o popularitate imensă.” , "Golestan", care s-a bucurat de o mai mare popularitate în Europa, începând să fie tradus încă din secolul al XVII-lea, e alcătuit din versuri, dar și din proză ritmată și adeseori rimată. Volumul e compus din opt capitole, primul despre regi, al doilea despre derviși, al treilea despre cumpătare, al patrulea despre foloasele tăcerii, al cincilea despre dragoste și tinerețe, al șaselea despre bătrânețe, al șaptelea despre educație
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
despre derviși, al treilea despre cumpătare, al patrulea despre foloasele tăcerii, al cincilea despre dragoste și tinerețe, al șaselea despre bătrânețe, al șaptelea despre educație și al optulea despre comportarea în societate. ” , "Grădina florilor" este o suită de povestiri în proză, întrerupte din loc în loc de părți în versuri, în care poetul notează aforisme, sfaturi practice sau precepte morale, precum și considerații critice asupra oamenilor și stărilor de lucruri din timpul său: "Unul huzurește, celălalt grijă poartă;" Unul e ferice, altu-i frânt de
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
de rezistență națională și spirituală în fața încercărilor sovietice de subminare a culturii și tradițiilor naționale românești din RSS Moldovenească. Scriitorul a impus o „formulă narativă lirico-simbolică”, potrivit acad. Mihai Cimpoi, cultivând o narațiune baladescă cu vădite aspecte polemice în spiritul prozei lirice ce se impunea tot mai mult în literaturile rusă, ucraineană sau kirghiză. Literatura sa se înscrie pe linia tradiției prozei moldovenești cultivate de Ion Creangă și Mihail Sadoveanu, cu o curgere domoală a întâmplărilor și cu o oralitate evidentă
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
impus o „formulă narativă lirico-simbolică”, potrivit acad. Mihai Cimpoi, cultivând o narațiune baladescă cu vădite aspecte polemice în spiritul prozei lirice ce se impunea tot mai mult în literaturile rusă, ucraineană sau kirghiză. Literatura sa se înscrie pe linia tradiției prozei moldovenești cultivate de Ion Creangă și Mihail Sadoveanu, cu o curgere domoală a întâmplărilor și cu o oralitate evidentă. Autorul este un susținător al valorilor morale existente în mediul rural, această abordare fiind un refuz al tendințelor înnoitoare manifestate în
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
moldovenești cultivate de Ion Creangă și Mihail Sadoveanu, cu o curgere domoală a întâmplărilor și cu o oralitate evidentă. Autorul este un susținător al valorilor morale existente în mediul rural, această abordare fiind un refuz al tendințelor înnoitoare manifestate în proza secolului al XX-lea. Satul Ciutura (ca și satele Horodiștea și Ocolina din alte scrieri ale sale) apare ca un spațiu sacru, un organism viu care înfruntă vicisitudinile istoriei. Invazia civilizației alterează frumusețea și moralitatea universului rural, iar țăranul lui
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
alte analogii stilistice. Astfel, elogiul satului arhaic și sentimentalismul liric al naturii ar putea asemăna romanul druțian cu narațiunile epice "Desculț" al lui Zaharia Stancu și "Cartea Oltului" al lui Geo Bogza, dar critica basarabeană acceptă cel mai adesea că proza lui Ion Druță seamănă cu cea sadoveniană prin „cultul tradiției, ritualismul gesturilor, mistica anotimpurilor, perspectiva paseistă, filosofia sceptică și fatalistă”. Fiorul liric profund al romanului îi conferă un caracter mai mult baladesc-rapsodic decât realist și romanesc. Personajul principal al romanului
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
proprietatea lui. Acolo se gândește mereu la iubita pierdută și stă mereu în alertă în fața forțelor răului, despre care știe că se pot întoarce oricând. Considerat primul roman gotic românesc de la "Golia" (1933) lui Ionel Teodoreanu, "" a fost asemănat cu proza fantastică a lui Edgar Allan Poe. "Be Where the City Is!" consideră că romanul prezintă „un decupaj cinematografic și un suspans bine strunit”, lucru susținut și de George Sauciuc care observă că „are o acțiune bine închegată, ecranizabilă și ușor
...Și la sfârșit a mai rămas coșmarul () [Corola-website/Science/333797_a_335126]
-
Cultural unde a realizat emisiunile „Memoria Radioului” și „Cap-Compas”. A ieșit la pensie în 2006. În ultimii ani ai vieții a lucrat la cîteva dicționare rebusistice și de scrabble, un volum de versuri intitulat "Sustrageri de la asemănare", un volum de proză umoristică numit "Comedia salvează România" și o enciclopedie cu tema " Cîinele în istoria civilizației". Printre celelalte pasiuni ale sale se numărau șahul, filatelia și rebusul. Vorbea limbile franceză și italiană. Dan Ursuleanu a decedat după o boală lungă și grea
Dan Ursuleanu () [Corola-website/Science/333861_a_335190]
-
natură cu "La Marseillaise". În 1825 el a publicat "Chants français" („Cântece franceze”), în care a pus pe muzică cincizeci de poezii ale unor diverși autori. A mai publicat "Essais en vers et en prose" („Eseuri în versuri și în proză”), o povestire intitulată "Adelaide et Monville" și câteva poeme ocazionale. În timpul Restaurației a compus un imn regal, intitulat "Vive le Roi!" („Trăiască Regele!”), dar acesta nu a fost pe placul regelui Ludovic al XVIII-lea. Spre sfârșitul vieții, Rouget de
Rouget de Lisle () [Corola-website/Science/333062_a_334391]
-
Marin Preda și Mircea Scarlat, Stan V. Cristea îl numește pe Pena: Un scriitor „fantazian” nedreptățit . Profesorul, ziaristul și prozatorul Victor Marin Basarab afirma în 2001: „Moneda fantazienilor” ar trebui pusă în circulație și așezată într-o exactă comparație cu proza urmuziană, într-o corectă înțelegere a vizionarismului sud-est european și, de ce nu, la baza teatrului absurdului ionescian. Acum, în 2014, citind și cumpănind, putem afirma că el a fost un vizionar. Între 1928 - 1944, Ion C Pena a publicat poezii
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
o corectă înțelegere a vizionarismului sud-est european și, de ce nu, la baza teatrului absurdului ionescian. Acum, în 2014, citind și cumpănind, putem afirma că el a fost un vizionar. Între 1928 - 1944, Ion C Pena a publicat poezii, epigrame si proză în următoarele publicații: Profesional, ca finanțist (perceptor), a funcționat timp de 4 ani și 10 luni în Sichevița - județul Caraș Severin (1936 - 16 iulie 1941), ca delegat de agenție. Aici înființează Căminul cultural - "Lumina", cu sediul în incinta Primăriei, donează
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
anul 2011, când se împlineau 100 de ani de la nașterea sa. Multe manuscrise s-au pierdut din cauza unora dintre prietenii săi. Volumul postum „Scrieri” - Ion Pena, aparut la 67 de ani de la plecarea sa în neființă, include poezii, epigrame, precum și proză, dovedind talentul multilateral al autorului. Acest volum cuprinde următoarele secțiuni: - Epigrame publicate în volumul „Furcile caudine”<br> - Epigrame refuzate în 1939, la publicarea volumului „Furcile caudine”<br> - Epigrame din volumul„Flori veninoase"<br> - Alte epigrame, publicate în diverse ziare și
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
patriotice militante, fie de dragoste încărcate de convenționalism, fie încercări alegorice sau filozofice, grevate însă de un iz didacticist. Publicate în periodice, aceste încercări nu s-au ridicat la nivelul acelor cărora au încercat să le semene. A scris și proză, demnă de a fi reținută fiind mai ales cea legată de relatările de călătorie ("Călătorie în Moldova de Sus", "De la Iași la Roman"), marcate de comparații livrești și, prin care autorul și-a pus în aplicare opțiunea de a pune
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
a eliberat de Kurt Wann de orice acuzație. Romanul este împărțit în nouă capitole nenumerotate, împărțite fiecare în mai multe subcapitole. Capitolele și subcapitolele au următoarele titluri (potrivit traducerii realizate de Ovidiu Constantinescu și Ada Steinberg): Primele încercări literare (în proză și versuri) ale lui Fedin datează din perioada antebelică și se înscriu în linia căutărilor unui mod de exprimare original. Plecarea sa în Germania în primăvara anului 1914 cu scopul de a se perfecționa în studiul limbii germane și șederea
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
căutărilor unui mod de exprimare original. Plecarea sa în Germania în primăvara anului 1914 cu scopul de a se perfecționa în studiul limbii germane și șederea îndelungată acolo au contribuit la formarea personalității sale. Konstantin Fedin a început să scrie proză scurtă în anul 1919, fiind descoperit de Maxim Gorki în 1921 și introdus în cercul literar Frații Serapion. Începuturile sale literare stau sub semnul formalismului și decadentismului, după cum afirma singur, simțindu-se o tendință de sondare complexă a psihologiei personajelor
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
simțindu-se o tendință de sondare complexă a psihologiei personajelor. Autorul evidențiază rezistența vechilor obiceiuri burgheze în epoca nouă instaurată după Revoluție, tema sa favorită fiind conflictul între vechi și nou în perioada Revoluției Sovietice. În opinia criticului Gleb Struve, proza scurtă a lui Fedin este influențată de stilul literar propriu lui Cehov și Bunin, dar este mai dramatică decât cea a maeștrilor săi. "Orașe și ani" este primul roman publicat de Fedin, iar personajul principal Andrei Starțov este din multe
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
într-un articol publicat în anul 1933 că romanul lui Fedin este opera literară cu care a început renașterea romanului ca gen literar în literatura rusă post-revoluționară. Exista până atunci o orientare a tinerilor scriitori ruși din perioada post-revoluționară către proza scurtă, din cauza faptului că erau copleșiți de noutatea și varietatea evenimentelor politice produse în Rusia și nu reușeau să realizeze să-și cristalizeze impresiile într-o analiză profundă care să se detașeze de agitația emoțională a acelor zile. Grupul Frații
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]